Prof.

ILOVAN CRISTIAN
LICEUL TEHNOLOGIC TELCIU
 Pe parcursul secolului al XX-lea, Români, asemenea altor
state europene, cunoaşte atât regimuri democratice, cât şi
regimuri dictatoriale (autoritare şi totalitare). Istoria
României interbelice şi postbelice s-a desfăşurat pe mai
multe coordonate:
 1919-1938 , regim democratic;
 1938-1940, regim autoritar;
 1940-1944, regim dictatorial;
 1944-1947, regim pseudo-democratic;
 1947-1989, regim totalitar comunist;
 1990, revenirea la regimul democratic.
 La construcţia democraţiei româneşti şi-au adus aportul
monarhia, partidele politice tradiţionale (Partidul Liberal,
Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc), precum şi
oameni politici de vază. Construcţia democraţiei a început în
timpul lui Al.I.Cuza (1859-1866) şi Carol I (1866-1914) ,
continuând în timpul regelui Ferdinand, aceştia contribuind la
modernizarea şi consolidarea statului român. Principiile
democratice au fost prevăzute în constituţiile adoptate (1866,
1923, 1991). Până la Primul Război Mondial, democraţia
românească a fost limitată de lipsa votului universal, acordat
în 1918. Rezolvarea problemei agrare prin împroprietărirea
ţăranilor (1921), precum şi înfiinţarea partidelor ce aparţineau
minorităţilor au impulsonat viaţa politică.
  
  În perioada interbelică a fost prezentă
prin:
 Extrema stângă reprezentată de
 Partidul Comunist (creat în 1921 şi scos
în afara legii în 1924);
 Extrema dreaptă, mult mai activă,
 reprezentată de:
 Liga Apărării Naţionale Creştine
 (LANC) , apărută în 1923 şi condusă
 de A.C.Cuza;
 Legiunea Arhanghelul Mihail,
 înfiinţată în 1927.
 Comuniştii români, instrumentaţi
 de URSS, urmăreau dezmembrarea
 teritoriului României şi transformarea
acesteia într-o republică socialistă. Din
cauza acestor idei, Partidul Comunist a fost
scos în afara legii în 1924, revenind pe
scena politică la 23 august 1944 şi preluând
treptat puterea. Totuşi , comunismul nu a
avut priză în societatea românească
interbelică, spre deosebire de extrema
dreaptă, reprezentată de mişcarea legionară.
Ideologia totalitară în România
 Mişcarea legionară a fost condusă
 de Corneliu Zelea Codreanu şi, ulterior ,
 de Horia Sima practicând violenţa faţă de
evrei, adversari politici şi autorităţi.
 Pentru o scurtă perioadă de timp
 (sept. 1940-ian. 1941), legionarii au
 condus statul român, împreună cu generalul
Ion Antonescu, perioadă în care s-au dedat la
persecuţii şi diferite abuzuri. Antonescu i-a
îndepărtat , din această cauză, de la
guvernare.
 În perioada postbelică:
 Regimul totalitar pe deplin
 cunoscut de societatea românească a fost cel
comunist , instaurat cu ajutorul URSS în
1947. România a renunţat la monarhie şi a
fost proclamată republică populară. Ea a fost
condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-
1965), urmat de Nicolae Ceauşescu (1965-
1989).
 Revenirea la democraţie s-a
 realizat în urma revoluţiei din decembrie
1989, care a răsturnat regimul comunist
din România.
Ideologia totalitară în România
 1947-1989 - Romania a avut un regim totalitar de tip comunist Ultimul obstacol în calea
comunizării ţării era monarhia. Regele reprezenta un pol de rezistenţă şi de cristalizare a
opoziţiei faţă de noul regim.
 30 decembrie 1947: Regele Mihai I a abdicat şi în aceeaşi zi prin Legea nr. 363 s-a proclamat
Republica Populară Română, punct final al cuceririi puterii politice de comuniştii După ce au pus
bazele statului totalitar prin proclamarea RPR s-a trecut la integrarea României în blocul sovietic.
În plan politic un moment decisiv în comunizarea ţării a fost apariţia partidului unic Partidul
Muncitoresc Român la 3 februarie 1948. Acesta a luat naştere prin înghiţirea de către PCR a
PSD. Secretar general a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej care a dominat viaţa politică a
României între 1947-1965 şi a instaurat cu ajutorul sovieticilor un regim politic stalinist. Baza
juridică a fost asigurată de Constituţiile din 1948 si 1952, înspirate de Constituția stalinistă din
1936. În economie s-a impus modelul bazat pe centralizare şi planificare şi înlocuirea
proprietăţii private cu proprietatea de stat a întregului popor. S-a urmărit dezvoltarea industriei
constructoare de mașini și industria sderurgică. Un rezultat al politicii de industrializare forțată a
fost creșterea datoriei externe. În domeniul culturii s-a impus modelul stalinist şi unicul criteriu
valoric acceptat era conformitatea ideologică, iar baza învăţământului o va constitui manualele
unice, de inspiraţie marxist-leninistă, iar principiului dosarului şi al originii sănătoase din punct
de vedere politic a devenit pilonul principal al admiterii într-o unitate de învăţământ superior.
Înlocuirea vechea sistemului de valori și a instituțiilor culturale avea ca scop final „construirea
omului nou”.
 Evoluţia regimului totalitar comunist în România a cunoscut 2 etape distincte: regimul
Gheorghe Gheorghiu –Dej (1948 - 1965) regimul Nicolae Ceauşescu ( 1965- 1989).
 O problemă extrem de importantă după 1989 a fost
revenirea la democraţie şi consolidarea ei, edificarea şi
funcţionarea instituţiilor statului de drept. Noua lege
fundamentală adoptată în 1991 şi revizuită în 2003 a fixat
cadrul legislativ funcţionării statului de drept. În acelaşi
timp s-a asigurat posibilitatea de liberă exprimare a
opţiunilor politice prin organizarea de alegeri libere în anii
1990, 1992, 1996, 2000 şi 2004, asigurându-se alternativa
la guvernare.
 România a urmărit în politica externă integrarea în

structurile euro-atlantice, în anul 2004 a fost admisă în

NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a devenit membră a Uniunii
Europene.
 Mentionaţi două trăsături ale democraţiei din spaţiul
european în prima jumatate a secolului al XX-lea.
  O caracteristică a democraţiei este respectarea drepturilor şi

a libertăţilor cetăţeneşti. Cele mai importante dintre acestea

sunt dreptul la viaţă, egalitatea în faţa legii, libertatea
individului, dreptul la educaţie, libertatea de expresie,
dreptul la proprietate. Toate aceste drepture şi libertăţi sunt
legiferate prin constituţiile statelor democratice dar şi prin
acte internaţionale, cum ar fi „Declaraţia universală a
drepturilor omului.”
 După al Doilea Război Mondial, competiţia dintre democraţie şi
totalitarism a continuat, statele lumii regrupându-se în cadrul a
două tabere aflate în conflict (cunoscut sub numele de război rece).
Prima dintre aceste tabere a continuat să funcţioneze pe principiile
democraţiei pluraliste. Un asemenea exemplu este cel al Marii
Britanii care punea accentul pe promovarea liberei iniţiative,
descentralizare, implicarea limitată a statului în rezolvarea
problemelor sociale. Modelul politic britanic a cunoscut
ascensiunea Partidului Laburist, care a guvernat în alternanţă cu
Partidul Conservator. În perioada postbelică s-a remarcat un prim-
ministru conservator, Margaret Thatcher care prin măsurile de
consolidare a economiei a contribuit la sporirea prestigiului extern
al Marii Britanii. Un alt caz de stat democratic din perioada
postbelică este cel al Franţei. După război, statul francez a cunoscut
o instabilitate politică şi guvernamentală, însă prin adoptarea unei
noi constituţii, situaţia s-a reglementat, astăzi Franţa fiind un model
de republică prezidenţială, în care prerogativele preşedintelui sunt
mult mărite.
 Controlul total exercitat de stat asupra societăţii: în societatea
comunistă fiecare moment din viaţa unui locuitor era supravegheat de
instituţiile statului. În România înregimentarea politică era instituită
de la vârste fragede. Astfel, copiii din grădiniţe erau cuprinşi într-o
organizaţie specifică, numită ,,Şoimii Patriei” în care erau educaţi în
spiritul devotamentului faţă de partid şi conducătorii acestuia. De la
vârsta de 7 ani, elevii deveneau fără excepţie membri ai Organizaţiei
Pionierilor, care urmărea aceleaşi scopuri de manipulare şi control.
Atât şoimii cât şi pionierii purtau o costumaţie obligatorie, care
indica, de asemenea, tendinţa de anihilare a personalităţii şi
uniformizarea membrilor societăţii. La 14 ani pionierii treceau la o
nouă etapă socială şi politică devenind membri U.T.C. (Uniunea
Tineretului Comunist), depuneau un jurământ specific şi se pregăteau
pentru a deveni ,,oamenii noi” ai regimului comunist. După vârsta de
18 ani adulţii puteau deveni membri ai Partidului Comunist Român
sau, în funcţie de locurile de muncă, erau încadraţi în organizaţii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.
 Două ideologii totalitare prezente în secolul al XX-
lea au fost fascismul (impus ca regim politic în Italia
în 1922 de către Benito Mussolini) şi nazismul
(instaurat în Germania ca politică de stat în 1933 de
Adolf Hitler).
 Ideile şi regimurile autoritare au îngrădit drepturile
şi libertăţile omului; acoperite de dorinţa de a crea o
societate nouă, au comis crime împotriva umanităţii.
 Democraţia departe de a fi perfectă este cea mai rea

formă de guvernare, cu excepţia tuturor celorlalte

dovedite a fi mult mai rele (Winston Churchill);
regimurile democratice capătă o pondere tot mai
mare în viaţa politică a tuturor ţărilor, de aceasta
fiind legată respectarea drepturilor omului.