PROIECT DE LECȚIE

DATA:
PROFESOR: DUȚĂ ELENA-LAURA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CN „Gh. Vrănceanu” Bacău
CLASA: a X-a
OBIECTUL: Psihologie
ARIA CURRICULARA: Om și societate
SUBIECTUL: PROCESELE COGNITIVE SENZORIALE
TIPUL LECȚIEI: de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor

COMPETENȚE GENERALE:
1. Sistematizarea cunoștințelor referitoare la procesele senzoriale.
2. Însușirea și utilizarea corectă a limbajului psihologic.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. Să utilizeze corect conceptele de bază ale cunoașterii senzoriale;
O2. Să stabilească diferite corelații între procesele senzoriale;
O3. Să identifice, în contexte diferite, aplicații ale legilor sensibilității și ale legilor percepției;
O4. Să explice rolul proceselor senzoriale în actul cunoașterii umane;
O5. Să argumenteze superioritatea și complexitatea reprezentării în raport cu senzațiile și percepțiile;
O6. Să aprecieze importanța cunoștințelor de psihologie pentru organizarea activității umane.

METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: conversația examinatoare, exercițiul, lucrul în grup mic,

explicația
FORME DE ACTIVITATE: frontală, de grup, individuală
RESURSE MATERIALE: bilețele cu întrebări, fișe de lucru, tabla, creta, poveste cu tâlc

EVALUARE: ce dovezi există că elevii au învățat lecția?

a) de conținut: răspunsurile la întrebări și rezolvarea cerințelor existente pe fișa de lucru
prin activitate grupală: 4 elevi în fiecare grupă;
b) de utilizare a operațiilor gândirii: efectuarea comparațiilor, sintetizarea informațiilor
din caiet/manual, argumentarea răspunsurilor;
c) evaluarea realizată de profesor: observarea sistematică, stimularea participării
elevilor la demersul didactic, deschiderea spre dialog atât între elevi cât și între elevi și
profesor, analiza răspunsurilor, aprecierea răspunsurilor corecte, notarea elevilor la
sfârșitul orei.
RESURSE INFORMATIVE:
- Lupșa, Elena; Bratu, Victor – Psihologie – manual, clasa a X-a, Ed. Corvin, Deva, 2005
- Lupșa, Elena; Bratu, Victor – Psihologie – Sinteze, aplicații, teste, clasa a X-a, Ed. Corvin, Deva,
2005
- Neculau, Adrian (coord.); Iacob, Luminița; Sălăvăstru, Dorina – Psihologie – manual pentru clasa
a X-a, Ed. Polirom, Iași, 2005
- Sălăvăstru, Dorina – Didactica psihologiei, Ed. Polirom, Iași, 2006
- Modrea, Margareta – Psihologia în întrebări și răspunsuri, Ed. Aliter, 1997
 ETAPELE DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII

Etapele lecției/Activități Resurse Timp

1. Captarea atenției
Elevii vor trebui să răspundă pe un bilețel la următoarele întrebări: Exercițiul Joc
-Dacă oamenii ar fi culori, tu ce culoare ai fi? (Nu alegeți culoarea Frontal 5 min
pe care vă place să o purtați, ci pe cea care vă exprimă cel mai bine
personalitatea.)
-Ce culoare se potrivește (se armonizează) cu prima culoare? (Una
care înveselește, pune în evidență prima culoare.)
-Ce culoare leagă armonios primele două culori alese?
-Ce culoare îmi este „nesuferită”? (O culoare pe care nu vă place să Conversația
o purtați sau să o întâlniți în mediul înconjurător.) Frontal
După ce elevii au răspuns pe bilețel:
-La ce proces/procese psihice vă duc cu gândul aceste întrebări?
-Dacă respectivele culori ar fi în fața noastră, ar fi vorba despre
percepție. Dacă vorbim despre ele în absența lor, atunci e vorba de
reprezentare.
2. Comunicarea subiectului și a obiectivelor lecției
- Astăzi vom desfășura o activitate de recapitulare a cunoștințelor
despre procesele cognitive senzoriale, în care voi va trebui să 3 min
utilizați corect conceptele de bază ale cunoașterii senzoriale, să Explicația
stabiliți diferite corelații între procesele senzoriale, să identificați, Frontal
în contexte diferite, aplicații ale legilor sensibilității și ale legilor
percepției, să explicați rolul proceselor senzoriale în actul
cunoașterii umane, să argumentați superioritatea și complexitatea
reprezentării în raport cu senzațiile și percepțiile, să apreciați
importanța cunoștințelor de psihologie pentru organizarea
activității umane.
3. Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor
Elevii au primit anterior planul de recapitulare pentru a se orienta
în acest demers. 10 min
-Vom începe printr-un joc. Se împarte clasa în 3 grupuri, Exercițiu-Joc
corespunzătoare celor 3 rânduri de elevi. De pe fiecare rând, vă rog Pe grupe
să desemnați 4 colegi care vor veni și vor extrage câte un bilețel cu Anexa 1
o întrebare din această cutie. Pentru fiecare răspuns corect primiți
câte 1 punct. Grupul care obține cele mai multe puncte este declarat
câștigător. (Anexa 1)
Exercițiul 12 min
-În continuare vă propun să vă grupați câte 4 pentru a rezolva Pe grupe
următoarea fișă (Anexa 2). Anexa 2

La finalul timpului de lucru se vor citi frontal răspunsurile corecte, Conversația

iar elevii își vor corecta cu un pix de altă culoare răspunsurile Frontal 5 min
greșite.
Va fi declarat câștigător grupul cu cele mai puțin greșeli.

4. Evaluarea performanței
Conversația 12 min
După ce am trecut în revistă toate aceste informații, să vedem cum
le veți sintetiza în următoarea fișă. examinatoare
Elevii vor completa frontal, la tablă, un tabel comparativ cu cele 3 Frontal
procese cognitive senzoriale.
În final, voi face aprecieri frontale asupra activității elevilor.
5. Tema pentru acasă
La final, vă adresez o invitație pentru cunoașterea de sine și a
celuilalt. Pentru aceasta, colegii de bancă să își aplice unul altuia
testul Lucher. 3 min
Pentru a sublinia importanța auto și intercunoașterii, le voi citi Poveste cu tâlc
pilda filosofului Xenofon, din lucrarea „Din viața lui Socrate”.
Anexa 3

ANEXA 1
1. Imaginea din senzație este: a. obiectuală; b. simplă; c. secundară; d. bogată în conținut.
2. Adevărat sau Fals: ”Reprezentarea este un simplu fapt de evocare din memorie.”
3. Prima fază a procesului perceptiv este: a) identificarea; b) detecția; c)discriminarea; d)interpretarea
4. Reprezentarea are o dublă natură:
a. figurativ-intelectivă;
b. operațional-intuitivă;
c. intuitiv-figurativă;
d. operațional-intelectivă
5. Câte tipuri de senzații oferă informații despre caracteristicile concrete ale obiectelor și
fenomenelor lumii externe ? a) – 3, b) – 4, c) – 5.
6. Este adevărată afirmația: “Dacă un obiect este manevrat în timpul activității, el va fi mai bine
perceput, decât dacă este doar contemplat ?”
a) – da, b) – nu.
7. De ce imaginea reprezentării este panoramică?
a – pentru că redă obiectul în întregul context în care a fost perceput;
b – pentru că poate reda un peisaj mai amplu;
c – pentru că poate reda integral și simultan informațiile esențiale despre un obiect;
8. Imaginea reprezentării este secundară percepției pentru că:
a – este ulterioară percepției
b – este inferioară percepției
c – este anterioară percepției
9. Intensitatea ............................. este dată de intensitatea stimulului, de relația optimă cu acesta și de
starea subiectului. (percepției)
10. ............................ este bogată în conținut, ea cuprinde atât însușirile semnificative, cât și pe cele de
detaliu. (Percepția)
11. Intensitatea ............................. este mai slabă, deoarece apar în absenta obiectelor.
(Reprezentărilor)
12. Adevărat sau Fals: Durata percepției nu corespunde duratei acțiunii stimulului, prezenței acestuia.
Puteți argumenta?
(Percepția se definește ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub acțiunea
directa a stimulilor asupra analizatorilor; realizarea percepției și după încetarea acțiunii stimulului
determină apariția halucinațiilor.)
ANEXA 2
1. Completați cu un cuvânt corespunzător fiecare spațiu liber din următorul enunț:
.............................. senzorial constă în scoaterea reciprocă în evidență a unor stimuli cu
caracteristici ............................
2. Caracterizați legea structuralității percepției și exemplificați-o corespunzător.
3. Uniți cu o linie procesele senzoriale din coloana A cu descrierile corespunzătoare din coloana B:
A B
Reprezentarea 1. Se formează numai în prezența obiectului
concret, prin acțiunea acestuia asupra
analizatorilor.
2. Are un nivel mai ridicat de generalizare
intuitivă.
Percepția 3. Reflectă imagini de ansamblu.
4. Este o construcție și o reconstrucție
mentală.
Senzația 5. Este o imagine bogată în conținut.
6. Dispune de următoarele însușiri:
intensitate, calitate, durată, tonalitate
afectivă.
4. Intri într-o librărie și vrei să-ți cumperi cartea pe care ți-a prezentat-o profesoara la ora de limbă
română. Te afli în fața rafturilor pline cu cărți, dar privirea trece repede peste ele și găsește cartea
căutată. Ce lege acționează în acest caz ?
Enunțați această lege.

Care a fost factorul ce a acționat în cazul dat ?

5. Nu reprezintă o însușire a senzațiilor:

a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva
6. Care din următoarele enunțuri este fals:
a – Percepția nu este posibilă fără capacități senzoriale
b – În imaginea perceptivă este prezentă structura obiectului
c – Durata percepției corespunde duratei acțiunii stimulului
d – Percepția rezultă din însumarea senzațiilor
e – Percepția reflectă obiectul în mod unitar
7. Completați fraza cu una din variantele oferite: “Neurofuncțional, imaginea perceptivă se realizează
la nivel cortical, dar psihologic ea este proiectată la nivelul ..............”
a – retinei
b – sursei
c – cauzei
8. De ce se afirmă că reprezentările fac trecerea spre noțiune?
........................................................................................
9. Referindu-se la sensibilitatea vizuală a oamenilor, un savant a spus că pentru unii oameni cireșele
nu sunt niciodată coapte. La ce fenomen făcea referire? .................................
Explicați acest fenomen. Dați exemple de meserii în care persoanele care prezintă acest fapt nu pot
fi încadrate (pe care nu le pot practica).
ANEXA 3
„- Ia spune-mi, Eutidem, ai fost vreodată la Delfi?
- Am fost, pe Jupiter, de două ori.
- Ai văzut, pe templu, inscripția: «Cunoaște-te pe tine însuți!»?
- Mai e vorbă?
- N-ai luat seamă la învățătura asta și nu ți-ai dat osteneala să te cunoști?
- Nu, zău: credeam că mă cunosc destul de bine; căci mi-ar fi fost greu să învăț altceva, dacă nu m-
aș fi cunoscut pe mine însumi.
- Crezi tu că e destul să-ți știi numele ca să te cunoști? Apoi nu e limpede că în cunoașterea de sine
e izvorul a nesfârșite bunuri, pe când necunoașterea de sine aduce o mulțime de rele?
- Omul care se cunoaște, știe ce îi este folositor; deosebește ceea ce poate face de ceea ce nu poate;
lucrând ce-i stă în putință, face rost de cele de trebuință și trăiește fericit; ferindu-se de ce e peste
puterile lui, înlătură greșelile și nenorocirea. Dimpotrivă, cel care nu se cunoaște, ci se înșală
asupra valorii sale, zace în aceeași necunoștință de oameni și de lucruri omenești; nu știe nici ce-i
trebuie, nici ce face, nici de ce oameni se slujește; ci se înșală asupra tuturor lucrurilor, lasă să-i
scape binele și dă de nenorocire.”

4 Răspuns: Legea selectivității perceptive.

Răspuns: Interesul pentru un obiect, dar și schema perceptivă anterioară care a fost reactualizată -
cartea a fost prezentată la oră.
9 Daltonism