LIMBAJUL DELFINILOR

1. Cum comunica delfinii?

2. Care sunt diferențele de limbaj intre un delfin aflat in
captivitate si unul in libertate?
3. O asemănare a învățării limbajului la delfini si
oameni
 CUM COMUNICA DELFINII?

  După cum știm deja, delfinii sunt mamifere acvatice ce comunica in principal pe

baza sunetelor. Delfinii pot ‘’vocaliza’’ multe sunete, in ciuda faptului ca nu prezinta
corzi vocale.
 Aceste sunete sunt exprimate ca un ciripit, un clic, un scarțait, un bocet, un țipăt sau
chiar o fluierătură. Folosesc aceste sunete si in timpul jocului.
 https://www.youtube.com/watch?v=-c7lmj-ggt4
 FLUIERĂTURILE
 Cele mai vizibile sunete ale delfinilor. Pot fi de mai multe feluri:
 -O fluierătură unica ‘’(Signature whistle)’’-cea mai studiata
dintre fluierături întrucat este ușor de măsurăt, reprezintă de
fapt numele animalului. Se întalnește de obicei la mamele si puii ce
se reunesc.
 Clicuri de ecolocație ‘’(Echolocation clicks)’’-’’sonarul delfinilor’’-folosit pentru
detectarea obiectelor aflate sub apa prin emiterea de impulsuri sonore si
detectarea sau măsurarea revenirii acestora după ce a fost reflectata. Se folosesc
de aceste clicuri in vanătoare si pentru a se hrăni. De asemenea pot pune
aceste clicuri laolaltă si sa formeze bazaituri (Genital buzz) folosite pentru
socializare (masculii vor atrage astfel femelele in timpul perioadei de curtare).
 ‘’Țipetele pulsatorii (Burst pulsed squawks)’’- o forma
mai puțin studiata decat primele doua, întrucat este
foarte dificil de măsurat.
In combinație cu mișcări instinctive ale capului, se
folosesc de aceste țipete in timpul luptelor
sau discuțiilor in grup.
 FLUIERĂTURI ARTIFICIALE

   Delfinii sunt imitatori foarte buni fiind capabili sa reproducă cu

exactitate fluierăturile la care sunt expuși. Daca li se prezinta
doua fluierături, sunt capabili de a le repeta si integra in propriul
vocabular. Fluierăturile pot fi combinate cu diferite obiecte(stimul
vizual), creand astfel fluierături artificiale sau artificial clicks.
      Un lucru interesant este faptul ca delfinii au un nivel de receptivitate foarte
bun si fata de aceste fluierături, astfel in unele studii s-a demonstrat cum
la acțiunea unei fluierături artificiale (stimul acustic) asociate cu un fular sau o
bucata de iarba de mare (stimul vizual), delfinul a răspuns prin joaca: mai
întai a luat fularul in cazul acesta de la om, iar cand un al doilea stimul acustic a
fost declanșat (de a aduce înapoi fularul), delfinul a răspuns conform stimulului.
Scopul acestei comunicări este de a realiza o conexiune mai buna cu delfinii, de
a reuși realizarea unei cai de comunicare bidirecțională intre om si delfin.
 DIFERENTELE DE LIMBAJ INTRE UN DELFIN IN
CAPTIVITATE SI UN DELFIN IN LIBERTATE

     S-au realizat multe studii pe baza delfinilor in captivitate, inițial s-a perceput ca

toate fluierăturile delfinilor sunt doar repetări ale ‘’fluierăturii unice’’ sau a numelui
animalului, totuși studiile pe delfini in libertate au demonstrat ca de fapt aceasta afirmație este
una eronata.
     Studiul pe delfini aflați in libertate arata ca fluierăturile sunt de fapt foarte bine structurate
si sunt modificate deliberat de către delfin. De asemenea exista multe sunete produse
de aceștia ce nu pot fi identificate de către om (valoarea maxima de percepție a urechii este de
20.000 Hertz) dar pot fi recepționate de către instrumente specializate, întrucat ‘’fluierăturile’’
delfinilor se încadrează in grupa ultrasunetelor cu o valoare de 110.000 Hertz.
      Noile cercetări folosind progresele tehnologice
disponibile demonstrează ca  daca odată s-a crezut ca delfinii au
doar cateva ‘’fluierături’’ in vocabular acum s-a demonstrat
ca numărul lor depășește 100. 
      In concluzie, daca un delfin este ținut in captivitate, modul sau de a se
exprima ar putea fi alterat fata de un delfin din sălbăticie.
 O ASEMANARE A ÎNVĂȚĂRII LIMBAJULUI LA
DELFINI SI OAMENI
    ‘’Delfinii învață limba in același fel ca si oamenii: încep prin a murmura. Cu
timpul, învață regulile limbii lor si la varsta de 20 de luni, tiparele lor de
comunicare  se conformează regulilor de limba precum a limbajului uman’’
PRINCIPIUL ACESTEI ASEMĂNĂRI-LEGEA ZIPF

 Acest fapt a fost demonstrat de către George Zipf, in anul 1945, ce a descoperit

ca fiecare limba umana pe care a studiat-o a avut ceva in comun una cu alta, un
fenomen numit legea Zipf. Aceasta lege afirmă că cel mai frecvent cuvânt într-o
anumită limbă este folosit exact de două ori mai frecvent decât al doilea cel mai
comun cuvânt și de trei ori mai des decât al treilea cel mai frecvent cuvânt și
așa mai departe. Dacă trageți fiecare cuvânt pe un grafic, acestea creează o
pantă perfectă de 45 de grade.
 COMUNICAREA DELFINILOR IN RAPORT CU
LEGEA ZIPF

 Comunicarea delfinilor respectă legea Zipf, dar într-un mod destul de

interesant. La fel ca bebelușii umani, puii de delfin bâlbâie când sunt tineri,
încercând diferite „foneme” și încercând să învețe limba. În acest stadiu,
comunicarea lor nu respectă legea Zipf. În loc de o pantă de 45 de grade,
distribuția cuvintelor pe grafic este mult mai plată.
 REZULTATUL STUDIILOR LEGII ZIFF PE
DELFINII IN CAPTIVITATE

   S-au făcut studii asupra puilor de delfin crescuți in

captivitate, iar aceștia nu respectau legea Zipf pana
la varsta de 20 de luni. Distribuția ‘’fluierăturilor’’ acestora
erau exact la aceeași valoarea a gradelor
ca galgaiala unui bebeluș uman.
BIBLIOGRAFIE

 https://www.youtube.com/watch?v=-c7lmj-ggt4 -clip video sunete delfini

 https://www.npr.org/2020/06/26/883301238/denise-herzing-do-dolphins-have-
a-language
 -clip video si pagina
 https://www.irishtimes.com/news/is-dolphin-sound-a-form-of-language-1.260
587
 https://www.pri.org/stories/2019-06-13/baby-dolphins-babble-when-they-learn
-language-just-humans-do