Sunteți pe pagina 1din 27

ISTORIA NATURALA A VISULUI

 

Cand somnul isi retrage aripile, constiinta renaste. Tulburati de acest mister, dar fara sa incerce sa-l explice, oamenii din Antichitate au inventat un zeu , Hypnos, fiul al noptii, era, in realitate frate geaman cu Thanatos, zeul mortii. Astfel pana in sec XVIII-lea, s-a admis ca, corpul material sufera moatrea Somnul constituie cea mai importanta sursa de repaus. Dar in acelasi timp el reprezinta un univers straniu, el intriga si tulbura, pentru ca el suprima starea de vigilenta, indepartaza controlul gandirii, sterge cadrul existentei cotidiene, taie relatiile cu lumea inconjuratoare. periodica a somnului, in timp ce sufletul imaterial scapa de aceasta moarte, iar starea sa de veghe si de activitate permanenta se manifesta atunci in cursul visului.

Pacat e somnul in care Uiti de tine ca de-un cuvant. Somnul e umbra pe care Viitorul nostrul mormant Peste noi o arunca, in spatiul mut Placut e somnul, placut. (Lucian Blaga Cantecul Somnului )

  

Exista trei satri de vigilenta distincte: a) veghea b) somnul adevarat(somnul lent, clasic) c) somnul paradoxal(asimilat incorect) sau starea paradoxala.

Profilul tipic al unei nopti de somn




La om profilul tipic al unei nopti de somn se prezinta astfel: individul adult trece succesiv prin 4 stadii de somn lent incepand cu somnul lent superficial pana la somnul lent profund, care se desfasoara in primele 2 ore de somn. Prima faza de somn profund apre in general la primele 120 de minute dupa adormire, dureaza in medie 15 minute si marchiaza terminarea primului ciclu de somn. Urmeaza al doilea ciclu cu duata medie de 90 de minute, terminat de asemenea printr-o faza de somn profund de 15-20 de minute. In acest fel, in cursul unei nopti se succed 4-5-6 cicluri de somn si de faze paradoxale, astfel incat la sfarsitul noptii, somnului paradoxal va constiutui 18-22% din cantitatea totala de somn, adica in medie 80120 minute.

Aspecte electrocardiografice (ECG)


S-a remarcat ca frecventa cardiaca, in general mult mai regulata in timpul somnului decat in starea de veghe, prezinta mari variatii, care s-au sapreciat a fi dependente de profunzimea somnului. Altii au remarcat o diminuare progresiva a frecventei cardiace in cursul somnului liber.

Automatismele ambulatorii nocturne (AAN)




Sunt manifestari episodice motorii de somn, din care cel mai cunoscut este SOMNAMBULISMUL. Astazi s-a dovedit ca marea majoritate a cazurilor de automatisme ambulatorii nocturne, indeosebi somnambulismul nu are nicio legatura cu visele, somnambuluismul aparand in cursul somnului lent.

Somnambuluismul reprezinta o manifestare nocturna neepileptica, in cele


mai multe cazuri de origine pshoreactiva , aparand la copiii instabili, iritabili, la care intervin oi serie de conflicte emotionale, stari anxioase sau traume psihice psihice legate de mediul familial, scolar sau social

Cum se manifesta episodul somnambulic




Episodul somnambulic se manifesta cel mai adesea in prima parte a noptii. Copilul se ridica, executa miscarii necoordonate, dupa care coboara din pat sau umbla prin camera sau prin incaperile vecine, foarte rar parasind locuinta. In timpul automatismului motor, copilul este palid, se deplaseaza de obicei cu ochii deschisi si fixati in sus, face miscari dezordonate, nu vorbeste spontan, uneori emite sunete, respectiv cuvine, chiar faze, alteori chiar raspunde la unele intrebari. De asemenea copilul prezinta tahicardie si clipiri frecvente. In timpul episodului ambulatoriu nocturn, trezirea individului respectiv e dificil de realizat, iar dupa episod el prezinta o amnezie completa. In majoritatea cazurilor, dupa cateva minute, copilul somnambul se intoarce in pat si se culca din nou.

Automatismele verbale nocturne (AVN)




Automatismele verbale sunt manifestari episodice, frecvent intalnite, caracterizate printr-o vorbire mai mult sau mai putin inteligibila in timpul somnului nocturn. In majoritatea cazurilor, vocabularul este confuz si limitat la anumite cuvinte, fara o legatura logica intre ele. Uneori, insa se pastreaza ordinea logica a cuvintelor. Aceste AVN se asociaza foarte frecvent cu miscari gestuale nocturne cu miscari globale, cu somnambulism si cu automatisme masticatorii.

Automatismene masticatorii hipnice (scrasnirea din dinti, Bruxismele)




Bruxismul este foarte frecvent la copii, mai rar la adulti si se caracterizeaza prin contractii bruste repetate, la nivelul muschilor maseteri, care provoaca si miscari de masticatie. Automatismene masticatorii hipnice se asociaza foarte frecvent cu somnilochia, apare in orice stadiu al somnului.

INSOMNIA - CE ESTE INSOMNIA SI CUM O TRATAM




Insomnia este , din punct de vedere


medical, o tulburare a somnului, caracterizata fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea dupa o scurta perioada de somn (1-2 ore de la adormire).

Cand poate aparea insomnia?


mesele prea copioase seara, surmenajul fizic si intelectual, sedentarismul, bolile acute in curs de evolutie (cardiopatie, astm, ulcer )

Consecintele insomniei:oboseala,
dureri de cap, tensiune musculara , iritabilitate, agresivitate, iritabilitate, agresivitate, suspiciozitate, suspiciozitate, dificultati de concentrare

Recomandari generale
        

Evitarea la masa de seara a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vinat, mazarea, fasolea, orezul, ouale, brinzeturile fermentate. Cina nu trebuie sa fie nici prea usoara (foamea ne trezeste), nici prea grea. Ea trebuie sa contina proteine,calciu, care au proprietati sedative. Seara trebuie sa ne ferim de alimente diuretice si de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul tare si coca-cola. Foarte indicat este sa bem un pahar de lapte cald Este bine sa ne destindem cu o muzica placuta, cu o lectura usoara sau cu o plimbare lunga de 40-60 de minute. 40Imbracamintea pentru dormit va trebui sa fie cat mai lejera, iar camera bine aerisita inainte de culcare. Se vor respecta cu strictete orele de culcare si de trezire, aceleasi in fiecare zi. Daca este posibil, se vor folosi perne in care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfina, roinita.

De ce visam? sau Care este rolul viselor?


 

Cel mai sincer raspuns este ca inca nu se cunoaste rolul sau rolurile viselor Unii cercetatori sustin ca, probabil, visul nu are niciun rol. Ei considera ca somnul si perioada de REM(rapid eye movement) au functii biologice Ernest Hartmann considera ca nu aceasta este explicatia. Am fi satisfacuti sa credem ca si gandirea este un epifenomen activitatea creierului din timpul cand suntem treji? Pe de o parte, ne concentram asupra starii de veghe, iar pe de alta parte asupra liniaritatii si fortei conexiunii. Cand trecem de la concentrare la reverie, visare cu ochii deschisi si in final la visarea propriu-zisa concentrarea scade treptat. propriuVisarea este undeva la capatul continuitatii, starea in care conexiunile sunt foarte slabe. Unii considera ca acest proces de slabire a conexiunilor este intamplator, caz in care visul nu ar avea niciun rol.

In teoria lui Ernest Hartmann procesul nu este considerat intamplator, ci se face referire la sentimentele celui care viseaza Cand este vorba de un sentiment clar si scurt, visele sunt de obicei simple. In schimb, oamenii care au suportat traume, au vise de genul eram pe o plaja si am fost <<m turat>> de un val imens. Acesta este doar un exemplu. Cel care viseaza nu traieste evenimentul traumatizant, ci este ilustrat sentimentul de inspaimantare intr-o alta intripostaza. Cand starea emotionala este mai putin clara, sau cand sunt mai multe sentimente amestecate, visele devin mai complicate.

Cineva

care a scapat dintr-un incendiu poate visa despre incendiul respectiv cateva minute, apoi poate visa ca este luat de un val. Dupa cateva saptamani, visele vor corela tot mai mult incendiul cu valul sau cu alte experiente traumatizante sau grele traite de individ, apoi visul se va indrepta tot mai mult spre starea de normalitate Visele par sa fie conexiuni sau fluxuri din partea fizica a mintii, ceea ce ar sugera un posibil rol al lor. Pe moment, aceste conexiuni diminueaza incarcatura emotionala. Pe termen lung, trauma este corelata cu alte sisteme neuronale

Vis este un termen care descrie experien a subcon tient constnd dintr-o dintrsuccesiune de imagini, sunete, idei, emo ii i alte senza ii care apare, de obicei, n timpul somnului, dar mai ales n cazul tipului de somn n care ochii se mi c (somn somnului, REM). Capacit ile cognitive, precum gndirea i memoria, sunt secundare . S-a demonstrat tiin ific faptul c o fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte) nc nu s-a aflat care por iune a creierului genereaz visele, dac exist o singur sregiune din creier care le genereaz , dac sunt implicate mai multe sau care este cu adev rat scopul viselor. n timpul somnului REM neuronii motorii nu sunt stimula i, condi ie cunoscut sub denumirea de relaxare nervoas . Aceast relaxare suprim astfel mi c rile necontrolate ale corpului n timpul somnului.

din vis sunt cel mai adesea imposibile sau foarte pu in probabile n realitatea fizic din starea de veghe, fiind simultan n afara posibilit ii de control a persoanei care viseaz . Singura excep ie cunoscut este visul cunoscut sub terminologia de vis lucid, n care cei ce viseaz sunt con tien i c viseaz , putnd exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului din vis. Visurile lucide=vis lucid ini iat n vis (cel ce viseaz lucide=vis realizeaz c viseaz ) =vis lucid ini iat n starea de veghe( veghe(subiectul trece direct din starea de veghe n starea de vis f r nici o discontinuitate n con tientizarea ntregului proces) proces)
Evenimentele

Probleme nerezolvate si cosmarurile




Cercetatorii au constatat ca veteranii de razboi au de multe ori cosmaruri din razboi, chiar si dupa ce au trecut multi ani. Odata ce acestia s-au ntors acasa, au ncercat sa treaca peste nefericitele momente si sa uite rapid lucrurile teribile pe care le-au experimentat, n ncercarea de a merge mai departe. Dar, mintea stie ca toate aceste probleme sunt nerezolvate si le aduce mereu aminte incercand sa le rezolve printr-o metoda naturala, cea a viselor/cosmarurilor

Evenimentele traumatice si cosmarurile




Dar, desigur, veteranii de razboi nu sunt singurii care sufera din cauza cosmarurilor. Cu totii avem parte de experiente traumatice n viata. Daca cineva apropiat se stinge din viata, ramaneti fara servici,etc, poate servici,etc, provoca cosmaruri. Cosmarurile pot sa apara imediat dupa producerea cosmaruri. evenimentului sau multi ani mai trziu, iar interpretarea viselor este destul de usoara.

Cosmarurile si factorii de personalitate


Noile

studii arata ca oamenii care sunt mai sensibili, artistici si creativi n timpul orelor de veghe tind sa aiba mai multe cosmaruri. Aceste cosmaruri nu pot fi cauzate de experiente traumatice, ci de faptul ca aceste persoane sunt mai empatice cu cei din jur si mediul care ii inconjoara. Prima reactie la trezirea dintr-un cosmar poate fi cea de a incerca sa uitati repede de el. Dar, daca acordati putina atentie cosmarului si ncercati sa interpretati visul cu privire la orice eveniment prezent sau trecut din viata dvs., este posibil sa ii gasiti cauza si sa reusiti sa va vindecati de un cosmar viitor.

Temele cosmarurilor comune includ:


Vatamari corporale Rani letale Dezmembrari Lipsa controlului Pierderea unei persoane dragi Ranirea unei persoane dragi Pericol mare Uneori, un cosmar este cauzat de ceva ce se poate observa cu usurinta. Daca sunteti sub presiune la slujba si va detestati seful, este posibil sa aveti un vis n care un monstru va urmareste, monstrul fiind o personificare a sefului. Dar, uneori, puteti avea cosmaruri care nu sunt la fel de usor de nteles si interpretarea viselor poate fi dificila. Daca acesta este cazul, pastrati un jurnal de vis. Notati toate visele pe care vi le amintiti, inclusiv cosmarurile. Privind peste un grup de vise veti putea fi in masura sa va dati seama ce va deranjeaza, care sunt probleme din viata dumneavoastra si cum le puteti rezolva.

INTERPRETAREA VISELOR
visezi c e ti n c dere liber sau ai c zut i te-ai lovit de sol,in mod incon tient acest lucru nseamn c ceva n via a ta nu merge n direc ia cea bun :carier ,bani,rela ii.S-a stabilit c persoanele care sunt n c dere trec printr-o perioad mai dificil i au nevoie de ajutorul i n elegerea celor apropia i,sau chiar sufer de depresie. n vis un cine nseamn intui ie,fidelitate,generozitate,valori dup care te ghidezi. Un cine turbat indic conflicte interioare,tr dare i falsitate. Un cine negru indica prezen a unui prieten cu inten ii rele in via a noastr
Dac

Accident semnific ntmpl ri neprev zute,necazuri,posibile ve ti de ntristare,nesiguran fa a de o problem ce urmeaz a fi rezolvat . Visul a zbura,tip si comun majorita ii oamenilor,semnific dorin a i aspira iile inalte. A visa c vezi sau c tigi bani nseamn ca succesul este aproape.Banii nseamn succes,valoare,ncredere n sine. A visa c pierzi bani nseamn triste e temporar ,pa i napoi in afaceri,probabil c te sim i slab,sc pat de sub control. A visa c furi bani nseamn c trebuie s fi prev z tor sau c fugi spre atribute asociate cu lucruri de valoare. n vis,gemenii sunt simbolul dualit ii.Conflictul dintre gemeni semnific o divergen ntre unele idei personale,iar n elegerea dintre gemeni denot acordul incon tientului cu con tientul n ceea ce prive te o decizie.

 

   

Furtuna reprezint transformarea unei pierderi,a unei catastrofe din via a real .Reprezint frica i furia neexprimat . Visele care nfa i eaz ngrijorarea unui examen,ntrziere,r spuns gre it,rezultate slabe la examen semnific senza ia de insatisfac ie interioar ,sentimentul de dezamagire a celorlal i.Visul ca suntem la un control medical semnific o ngrijorare fa de propria s n tate. C latoria este simbolul ini iativei,al c utarii,al descoperirii i cunoa terii.A visa ca e ti ntrntr-o c l torie semnific nevoia de cunoa tere. A visa c vezi aur nseamn bog ie,iluminare,spiritualitate. A visa c g se ti aur semnific descoperirea unor calit i ascunse ale tale. A visa c furi aur inseamn c ai ceva de ascuns despre tine.

Sfaturi utile pentru un somn linistit


1. Las ferestrele deschise! E recomandat s ii ferestrele nchise ziua i deschise noaptea. Chiar dac e cald, prin recircularea aerului se produce curent, ceea ce nseamn c vei avea parte de mai mult r coare. Dac ai jaluzele sau draperii, trage-le pe timpul zilei, ca s nu intre soarele n tragedormitor. 2. R core te camera nainte de culcare! Nu face gre eala s dormi cu aerul condi ionat pornit, pentru c ri ti s te mboln ve ti. Cel mai bine este s dai drumul la aparat nainte cu o jum tate de or de a te culca, timp suficient pentru ca dormitorul s se r coreasc .Dac ai ventilator, po i s -l la i pornit atta vreme ct nu e orientat spre tine. 3. Nu face sport seara! Adrenalina prezent n organism dup o or de exerci ii te va mpiedica s ai un somn lini tit.

4. M nnc u or la cin ! Un stomac plin de mncare = insomnie sau somn agitat, cu co maruri i cu treziri dese. Este indicat s iei o cin u oar , f r mnc ruri grele, grase, cu cel pu in trei ore nainte de a te b ga n pat. 5. Evit alcoolul! Evit s bei alcool cu trei ore nainte de a te culca. Vei avea un somn agitat i vei transpira. n plus, te-ai putea trezi cu dureri de cap. Ce temai, aproape sigur nu te vei odihni cum trebuie! 6. Relaxeaz -te! ncearc s la i grijile deoparte cnd te preg te ti de somn i f ceva ce tii c te relaxeaz . 7. Renun la cafea! Dup ora 16.00, renun s mai bei cafea, ness, cola sau ceai negru, pentru c te-ar putea ine treaz pn -n zori. te-

GHIDUL PROFESORULUI
Proiectul a fost realizat de echipa de elevii: - Vaduva Iuliana : Somnul si insomniile - Bulfan Lavinia : Visul si cosmarurile - Misu Ivona : Interpretarea visului si sfaturi - Banitoiu Diana: Expert IT Colegiul Natinal Vocatinal Nicolae Titulescu Proiectul a fost realizat de clasa a-XII-a P1 a-XIIAria curriculara : Stiinte