Cazul R.

N Elisabeth Severn Experimetul radical al lui Sandor

Ferenczi in psihanaliza- C. Fortune

Traducere de Andreea Silviana Becheanu

Spre sfarsitul verii anului 1924, o femeie tulburata in varsta de 44 de ani, de origine
americana, numita Elisabeth Severn a coborat dintr-un tren in Gara Budapest Keleti. S-a
urcat intr-o trasura trasa de cai spre strada Nagy Diofa, acolo unde a urcat scara in forma
de spirala spre al treilea etaj unde isi avea cabinetul S. Ferenczi, faimosul psihanalist
ungur, despre care ea credea ca era ultima ei speranta-singura persona care ii putea trata
starea ei mentala precara si care ii putea salva viata.
Ferenczi, in varsta de 51 de ani, cunoscut pentru succesul lui si in alte cazuri incurabile, a
primit-o in camera lui de consultatii. In acest fel a inceput o relatie terapeutica fara
precedent ce a durat opt ani si a largit intr-un mod radical limitele psihanalizei.
La 60 de ani dupa aceasta intalnire, Jurnalul clinic al lui S Ferenczi a fost publicat.
Paginile contineau nenumarate referiri la pacienta R.N.-initialele pe care el le folosise
pentru Elisaberh Severn. Jurnalul demonstreaza influenta profunda pe care a avut-o
aceasta femeie asupra psihanalistului.
Cazul lui Elisabeth Severn si relatia ei terapeutica cu Ferenczi reprezinta o veriga lipsa
din istorie si un punct pivotal in istoria si dezvoltarea psihanalizei. Nu doar ca Severn a
fost catalizatorul prin care Ferenczi a inceput sa recunoasca semnificatia clinica a
contratransferului, dar a fost si un factor importat care i-a precipitat intoarcerea lui
Ferenczi la teoria traumei/seductiei enuntata pt prima data de Freud.
De la jumatatea anilor 1920, Elisabeth Severn, descrisa de Ferenczi ca pacientul
principal, colega si in final profesoara lui, i-a influentat inovatiile sale tehnice
revolutioanare ce includ activitatea,elasticitatea,pasivitatea si relaxarea. Severn a initiat
cel mai cunoscut experiment a lui Ferenczi-analiza mutuala. Aceasta departare radicala de
la neutralitatea analitica l-a dus direct catre intelegerea dinamicii traumei sexuale
timpurii, incluzand-o si pe a lui, o intelegere care i-a sustinut provocarea referitoare la
teoria fantasmei inconstiente emise de Freud. Se poate ca Elisabeth Severn sa fii fost
prima analizanda abuzata sexual a carei trauma timpurie sa fii fost punctul central al
tratamentului psihanalitic, dupa ce Freud a abandonat teoria seductiei spre sfarsitul anilor
1890.
Pe 29 mai 1933, la o saptamana dupa moartea lui Ferenczi, intr-o scrisoare adresata lui
Ernest Jones, Freud face o analiza prietenului sau de o viata si evalueaza pierderea pe
care Ferenczi a adus-o miscarii psihanalitice.. Durerea lui Freud este palpabila. In aceasta
analiza a lui Freud spune despre Ferenczi ca a fost un copil slab, prost ghidat si care a
fost deturnat de la miscarea psihanalitca de catre suspecta Elisabeth Severn. Freud
scrie:
 Ferenczi avea convingerea ca nu l-am iubit indeajuns, ca nu am vrut sa ii recunosc
lucrarile si, de asemenea, ca l-am analizat insuficient. Inovatiile lui in tehnica au avut
legatura cu toate acestea, din moment ce el isi dorea sa imi arate cu cata dragoste un
analist trebuie sa isi trateze pacientii pentru a-i ajuta. De fapt, acestea erau regresii la
complexele copilariei. El insusi a devenit o mama buna si a gasit de fapt copiii de care
avea nevoie. Printre ei se afla o femeie americana suspecta, careia el ii dedica patru sau
cici ore pe zi. Atunci cand ea a plecat el a crezut ca ea il poate influenta prin vibratii
trimise peste ocean. A spus ca ea il analiza si ca in acest mod il salva. (el juca ambele
roluri, era si mama si copil). Se pare ca ea a produs in el o pseudologia phantastica
(mitomanie) din moment ce el ii credea relatarile legate de cele mai ciudate traume din
copilarie, pe care el le apara in fata noastra. In aceste tulburari s-a stins ceea ce era intr-o
vreme inteligenta lui brilianta. Dar haide sa pastram aceasta trista iesire a lui din scena
ca pe un secret al nostru.
Fara indoiala ca Jones se referea la Elisabeth atunci cand a scris ca Freud numea pe o
anume femeie geniul malefic a lui Ferenczi
Acest secret al iesirii triste a lui Ferenczi a fost pastrat timp de 60 de ani.

Istoric

Elisabeth Severn a avut initial numele de Leota Brown si s-a nascut pe data de 17
noiembrie 1979, intr-un mic oras din SUA. A fost un copil bolnavicios, ce suferea de frici
si anxietati. Obosita cronic si tintuita la pat, suferea de dureri de cap violente, tulburari
alimentare si dese caderi nervoase pe durata adolescentei si a tineretii. Ea lua tratamentele
prescrise pt simptomele ei, avand probabil diagnosticul de neurastenie si isi petrecea
timpul in muntii din Colorado, avand si dese internari in diferite sanatorii.
S-a casatorit si in 1901, la varsta de 22 de ani, a avut singurul ei copil, o fiica numita
Margaret. In 1905 mariajul ei s-a incheiat. In anul urmator, in timpul unei caderi psihice
majore s-a pus in grija unui medic care avea o orientare psihologica a carui practica
incorpora puterea gandirii pozitive si aspecte ce tin de teosofie (doctrina divina ca obiect
al cunoasterii umane )
Pe 18 aprilie 1907, Leota in varsta de 27 de ani i-a scris mamei ei ca si-a descoperit
chemarea Voi deveni acum si eu un vindecator. Nu am nicio indoiala ca am aceasta
putere. Va fi placerea vietii mele sa ajut oamenii in acest fel
Saraca, dar avand dorinta de a incepe o noua viata, Leota si-a luat fiica, a luat trenul catre
Texas, o abtinut divortul si si-a schimbat legal numele in Elisabeth Severn. Ea vindea
enciclopedii din usa in usa si spre suprinderea ei a observat ca oamenii ii cereau sfaturi
legate de problemele lor personale. Ea le dadea aceste sfaturi in mod gratuit , vanzand de
fapt putine carti. Luaind acest fapt ca pe un semn, ea si-a deschis un cabinet intr-un hotel
si si-a facut carti de vizita pe care era scris Elisabeth Severn-metafizician incepand sa
primeasca pacienti. Folosind terapii mentale si atingerea ei psihica vindecatoare ea a
sustinut ca a reusit sa vindece un numar de afectiuni majore printre care si o tumoare la
creier.
In 1912 a plecat impreuna cu fiica ei spre Anglia acolo unde si-a deschis un cabinet de
psihoterapie. In 1913 si-a publicat prima carte Psihoterapia-doctrina si practica
folosindu-se de cazurile ei pt a ilustra puterea gandirii pozitive, a vointei, a viselor, a
vizualizarii si a vindecarii telepatice.
Chiar daca nu avea o pregatire academica sau acreditari profesionale ea se prezenta ca
fiind Elisabeth Severn Phd. In data de 8 mai 1914 in Londra ea a fost aleasa
Vicepresedinte de Onoare al Societatii Alchimice ocazie cu care a scris un articol pe care
l-a prezentat Anumite aspecte mistice ale Alchimiei
In toamna anului 1914, odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial, ea pleaca impreuna
cu fiica ei la New York, acolo unde pt urmatorii 10 ani a practicat psihoterapia. Chiar
daca in aparenta ea parea a fi o femeie plina de resurse, de succes care isi punea in
pracica propriile ei metode bazate pe puterea vointei, in toata aceasta perioada ea suferea
de halucinatii cronice, adeseori invalidante, cosmaruri si depresie severe care o aduceau
chiar in pragul sinuciderii. Fiind disperata , ea a consultat numerosi doctori, printre care
si psihiatrii . A fost consultata si de Otto Rank. Insa toate aceste consultatii au esuat in a o
trata de patologia ei dificila.
La mijlocul anului 1924, considerandu-se un caz fara speranta ea a apelat la ultima
solutie-psihanalistul Sandor Ferenczi.
Locuind in Budapesta, un oras bogat dpdv cultural, ea a preferat sa stea retrasa social si
profesional, locuind intr-un apartament de doua camere al Hoteluilui cosmopolit Ritz. Ea
nu a participat la intalnirile din cadrul Societatii psihanalitice ungare sau la alte intalniri
din cercuri psihanalitice. A fost o singuratica si asa a ramas toata viata.
Fiica ei spunea despre ea ca a fost a one woman show, nu avea prieteni sau colegi, doar
pacienti. Chiar 4 sau 5 pacienti americani potenti financiar au urmat-o in Budapesta pt a
continua terapia cu ea.

Analiza

Severn a fost in analiza cu Ferenczi in Budapesta timp de cateva luni in toamna anului
1924. La inceput Ferenzci nu a placut-o. In jurnalul sau el a admis ca se simtea anxios in
prezenta ei.
In 5 mai 1932, facand referire la primele lui impresii despre ea traite cu 7 ani inainte el
scrie:
Era excesiv de independenta si de sigura pe ea, avea o vointa puternica asa cum era
reflectata prin rigiditatea de marmura a trasaturilor ei faciale si per total o superioritate
majestuasa, ca a unei regine sau chiar autoritatea regala a unui rege. Toate aceste
caracteristici care nu pot fi considerate feminine..(Ferenzci amenintat si defensiv a
adoptat) o atitudine de superioritate de masculinitate indrazneata ...o pozitie profesionala
constienta

Spre finalul anului 1924, Severn s-a intors la New York si si-a reluat practica
psihoterapeutica. In februarie 1925 ea s-a reintors la Budapesta unde a ramas in
urmatoarele 10 luni. Analiza s-a intensificat. In luna mai a aceluiasi an a contemplat cu
ideea de a se arunca in Dunare. Intr-un mesaj aproape poetic in jurnalul sau , Ferenczi a
sublinia disperarea prin care Severn trecea zilnic In spatele eului ei ucis, cenusa
suferintelor mentale timpurii.. este reaprinsa in fiecare noapte de focul suferintei
In data de 7 iulie Severn i-a facut cadou lui Ferenzi de ziua lui cea de-a doua carte a ei pe
care a scris : Cu apreciere pt cel care inca poate gasi parfumul in ghirlandele anilor din
trecut-Sandor Fereczi-din partea elevei recunoscaoare E. Severn
In luna august Ferenzi i-a scris lui Freud o scrisoare de recomandare pt Severn prin care
dorea sa o introduca numind-o Dr Severn, o femeie de origine americana si un psiholog
silitor care este in prezent in analiza cu mine. Nu se stie daca a existat un motiv anume
pt aceasta introducere/caracterizare. Din moment ce el o admira pe ea si Freud primea
multi vizitatori putea fi un simplu act de colegialitate. Este posibil, de asemenea, ca
Severn sa doreasca sa benefizieze de o consulatie cu Freud. In octombrie ea ii va scrie
fiicei ei ca a avut o intalnire cordiala cu Freud.
In octombrie 1926 intorcandu-se la New York dupa o vara petrecuta in Budapesta, ea a
participat la seminariile lui Ferenczi care au durat 8 luni. Ea facea parte si dintr-un grup
analitic pe care el l-a infiintat cu ocazia acestei vizite. In acelasi timp, propria ei analiza a
continuat. In iunie 1927, ea a calatorit inapoi in Anglia impreuna cu Ferenczi si sotia
acestuia, Gizella, calatorind in drumul lor catre Budapesta prin Lodra, Paris si Baden-
Baden.
Chiar daca deja trecusera ani de analiza intensiva starea ei prezenta un progres minor.
Ferenczi incercand sa pastreze teroriile ui legate de elasticitate si indulgenta si
supracompensand in mod deschis el spune :mi-am dublat eforturile..incet incet am cazut
prada din ce in ce mai mult dorintelor pacientei
O decoperie a parut in marie 1928. Utilizand tehnica regresiei si a relaxarii si lucrand cu
stari de transa, cei doi au ridicat valul amenziei si au inceput sa descopere detaliile care
lipseau din copilaria ei si din selful ei fragmentat. Au recreat imaginea unui abuz sever
timpuriu facut de tatal ei care a abuzat-o fizic, psihic si sexual inca de la varsta de 1 an si
jumatate. Aceste amintiri inconstiente recuperate erau groaznice si bizare. Includeau si
imaginea pe care ea o avea in minte conform careia fusese fortata atunci cand era deja
mai mare ca varsta sa participe la uciderea unui barbat de culoare. Mai tarziu Ferenczi a
scris in jurnalul sau despre faptul ca ea prostesta in mod neincetat ca nu este o criminala,
chiar daca admitea ca ea a fost cea care a tras. Analiza s-a adancit. Cei doi au ramas
neincrezatori atunci cand si mai mult material ingrozitor a aparut: nu doar crima si
mutilare, dar apareau si detalii despre faptul ca ea a fost drogata, otravita si obligata sa se
prostitueze. Cativa ani mai tarziu Ferenczi a scris despre ea ca a facut a adaptare psihica
precara la aparenta copilarie a ei de nesuportat: el a teoretizat faptul ca ea si-a creat 3
sectoare clivate. (adaugare jurnal: Un prim sector copilul in sine-o fiinta care are o
suferinta inconstienta pur psihica, despre care Eul nu stie nimic. Acest fragment este
accesibil doar intr-un somn profund sau intr-o stare de transa profunda. Accesul este
urmat de o criza isterica manifestata printr-o oboseala extrema. Acesta este afectul pur,
refulat cu care analistul intra foarte greu in contact. Al doilea fragment-Orpha-este un
sector ce tine loc de inger pazitor, produce fantasme consolatoare si realizeaza impliniri
halucinatorii ale dorintei. Anesteziaza constiinta de senzatii care pot deveni de nesuportat.
Al treilea fragment un corp privat gradual de suflet, a carui dezintegrare fie nu este
perceputa, fie este vazuta ca un eveniment care i se intampla altcuiva, acest fenomen fiind
vazut din exterior.)
Insa aceasta incercare a ei de a se mentine in realitate a fost zdrobita atunci cand ea avea
11 ani si jumatate si tatal ei a parasit familia. Inainte de a pleca de acasa el a aruncat
asupra ei un blestem, ceea ce a socat-o profund, lasand-o intr-o stare de dezintegrare
psihica, cu o amnezie severa.
Pacient si analist s-au lovit astfel o intrebare centrala ce caracterizeaza acest proces de
reconstructie genetica:puteau ei sa creada aceste amintiri enigmatice cu toate detaliile lor
grafice? Ferenczi a scris in jurnalul sau ca fiecare repetitie a unei traume in analiza era
urmata de afirmatia ei : si inca nu stiu daca toata aceasta poveste este adevarata
Cautand verificari obiective Severn si-a intrebat mama, a angajat avocati pt a-i investiga
trecutul si chiar a luat in considerare sa dezgroape ramasitele celui decedat. Stabilirea
veridicitatii traumelor a devenit punctul central al analizei.
Odata cu constientizarea acestor traume, starea ei s-a depreciat devenind acuta. Ea era
deja cel mai solicitant pacient al lui Ferenczi si cel mai dificil. In 1928, condus de ceea ce
Freud a numit furia la cura, Ferenczi o consulta deja in mod regulat de doua ori pe zi
insumand un numar total de 4 sau 5 ore, seditnele lor desfasurandu-se chiar si in
weekenduri si, daca era nevoie, chiar si noaptea.
Ea era cateodata prea bolnava ca sa se mai poata ridica din pat, cu exceptia momentelor
cand isi consulta pacientii, astfel incat Ferenczi se ducea in camera ei de hotel pt a face
terapie. In luna iulie Ferenczi i-a scris prietenului sau apropiat, medic si analist Groddeck
un caz dificil care nu m-a putut urma in Germania reprezinta motivul principal pt care
eu si sotia mea nu te-am putut vizita. Cu toate acestea atunci cand era posibil, el
continua analiza ei chiar si in vacante peste hotare. Spre sfarsitul lunii septembrie ,
raspunzand insistentelor ei de a nu intrerupe tratamentul, el i-a permis sa-l acompanieze
pe el si pe sotia lui in vacanta lor din Spania.
Nu in mod surprinzator aceasta atentie deosebita pe care el i-o acorda a facut-o pe
Elisabeth sa creada ca si-a gasit iubitul perfect. Pus in fata acestui adevar Ferenczi s-a
speriat si s-a retras, in acelasi timp interpretand pt ea emotiile negative pe care ea ar fi
trebuie sa le simta pt el. Ea a venit in contrapartida cu interpretari identice, pe care el a
trebuit sa le accepte ca fiind juste.
In 1929. de la sfarsitul lunii iunie pana in luna august, ea a fost cazata impreuna cu
Ferenczi si un grup de pacienti/studenti intr-un hotel din Elvetia. Printre acestea se aflau
si Clara Thompson si Izette deForest-ambele mentionate in jurnalul lui Ferenczi-care se
aflau in analiza cu el inca din anii 20. Spre finalul verii Ferenczi i-a scris lui Groddeck ca
Severn se afla intr-o faza critica si l-a rugat pe acesta daca o poate aduce la sanatoriul lui
din Baden Baden. Acesta din urma a fost de acord.
In luna octombrie, intors in Budapesta, Ferenczi ii scrie lui Groddeck imi este teama ca
pacientii incearca la propriu sa ma copleseasca. La Congresul de la Oxford din august el
a introdus notiunile de scindare psihotica si disociatie, pt care s-a aratat dator
descoperirilor facute de catre colega noastra Elisabeth Severn, pe care ea mi le-a
comunicat personal
In iunie 1930 conditia lui Elisabeth s-a deteriorat: cadea in come periodice si nu se putea
ingriji singura. Ingrijorat, Ferenczi o interneaza intr-un sanatoriu de langa Budapesta. El
o cheama si pe fiica ei pt a o ingriji pe Elisabeth. El s-a oferit sa renunte la onorariul lui
daca acest lucru o ajuta pe ea sa ramana in Budapesta. Margaret a raspuns imediat si a
ramas timp de patru luni in Budapesta.
In timp ce Severn se afla in aceasta stare, Ferenzci i-a scris lui Goddeck despre propria
lui stare care se agrava, pt acesta deteriorare fiind responsabila in parte analiza cu
Elisabeth. Mai tarziu in acel an , in data de 21 decembrie , aflandu-se intr-o stare mai
optimista, Ferenczi i-a scris din nou lui Goddeck:
Principala mea pacienta, regina, imi consuma zilnic 4 sau 5 ore din timpul meu. Desi
este epuizant acest demers merita facut si cred ca in scurt timp voi putea fi in sfarsit in
postura de a anunta ce inseamna o analiza completa.
(Incerca oare el sa o vindece pe Elisabeth ca sa ii dovedeasca lui Freud si intregii
comunitati psihanalitice ca viziunea lui legata de tehnica dadea randament si sa-i
convinga ca trauma reprezenta de fapt factorul cauzal al nevrozei?)
In lucrarea sa Analiza copilului in analiza adultului Ferenczi o crediteaza din nou pe
Severn, de data aceasta adaugand o corectura perceptibila analizei sale tehnice: Severn a
spus ca eu cateodata deranjez productia spontana de fantasme cu intrebarile si
raspunsurile mele. Ea crede ca ar trebui sa folosesc intrebari simple in locul afirmatiilor.
Severn insasi a pretins mai tarziu ca ea a stat la baza tehniciii terapeutice pe care el si-a
bazat pricipiul relaxarii.

Analiza mutuala
Undeva in 1929-1930 Severn i-a cerut lui Ferenczi sa o lase sa il analizeze si ea pe el.
Chiar si cu eforturile lui supraomenesti analiza ei stagna in ultimii 2 ani. Ea i-a spus lui
Ferenczi ca el ascundea sentimente negative-ura si furie-fata de ea, lucru care ii bloca ei
analiza. Pana cand ea nu va analiza acele emotii negative ale lui , spunea ea, analiza va
ramane intr-un impas. Ferenczi a resistat acestor presiuni timp de un an, dupa care a fost
de acord sa se supuna analizei ei.
Aflat pe canapea in ianuarie 1932, luna in care a inceput sa scrie jurnalul clinic , Ferenczi
a admis ca am urat pacienta in ciuda prieteniei pe care o afisam. Pregatit pt ce era mai
rau , el a fost surprins de reactia ei: primul torent de afecte al pacientei (dointa de a muri,
notiuni legate de suicid, fuga) a fost urmat , in mod remarcabil, de un relativ progres in
travaliul analitic: atentia devine mai libera de fantasme exagerate. In mod curios, acest
lucru a avut un efect de calmare asupra pacientei, care s-a simtit confirmata.
El s-a simtit umilit, temator si expus de autodezvaluirile lui, cu toate acestea s-a simtit
intrigat de rezultatele pozitive:

Odata cu recunoasterea deschisa a limitarilor capacitatii mele, ea a inceput sa descreasca

cererile catre mine..in sfarsit o gasesc mai putin dezagreabila acum. Interesul meu legat
de materialul analitic si abilitatea mea de a-i face fata-care pareau inainte paralizate-s-au
imbunatatit considerabil.

De asemenea, el a descoperit ca prin intermediul analizei cu el, Severn si-a intarit

convingerea in realitatea propriilor ei traume. In ianuarie 1932 el a notat primele
progrese reale catre castigarea convingerii in veridicitatea evenimentelor traumatice au
avut loc in conjunctie cu anumite fragmente emotionale ale analizei analistului
Concluzionand, putem spune ca prin analiza mutuala, Ferenczi a descoperit faptul ca
onestitatea-chiar recunoastrea deschisa a sentimentelor lui negative fata de ea-i-au crescut
acesteia increderea, facandu-l pe el un analist mai bun si adancind terapia. El a dedus
faptul ca relatia reala intre pacient si analist poate fi terapeutica si poate intari alianta.
cui i se poate atribui acest succes? Se intreaba el. Raspunsul: el insusi pentru ca a riscat
facand acest experiment, dar in mod principal, desigur, pacienta care nu a incetat
niciodata sa lupte pt drepturile ei
Chiar daca acest experiment a adus progres analitic si a oferit nenumarate insighturi
clinice, Ferenczi a decis ca exista totusi un grad de risc in a se pune in mainile unui
pacient care nu este nepericulos. Fara a mai mentiona, ca mai existau si alte dificultati
practice. El a concluzionat ca acest tip de analiza mutuala trebuie facuta ca o utima
solutie . o analiza asa cum trebuie, facuta de un strain, fara nicio obligatie este mai
buna
Nu este clar din jurnalul lui cum s-a incheiat aceasta analiza mutuala. In martie 1932
Severn l-a criticat pe Ferenczi pt participarea lui cu jumatate de inima in analiza
intreprinsa de ea. Dupa aceasta el a incercat sa se reintoarca la o analiza traditionala. S-a
dovedit a fi imposibil . In 2 octombrie 1932 in ultima lui scriere in jurnal, Ferenczi
descurajat si obosit a scris:
O incercare de a continua analiza unilateral. Emotional disparut,analiza insipida.
Relatie-distanta. Odata ce mutualitatea a fost incercata-analiza unilaterala nu mai este
posibila-nu mai este productiva.
In final, prefigurand interesul viitor legat de aspectele relationale ale analizei el se
intreaba: Acum intrebarea: trebuie ca fiecare caz sa fie mutual? Si pana unde?
Intrebarile lui legate de mutualitate aduc si o alta intrebare in prim plan: care a fost
experienta lui Severn legata de aseasta analiza mutuala? Si ca analista a lui, care era
viziunea ei legata de Ferenczi? Este suficient sa spunem ca ea nu doar l-a convins pe el
de realitatea traumelor ei, dar ca analista a lui l-a ajutat sa descopere si l-a convins de
existenta propriilor lui traume. In jurnalul lui el a scris despre o izbucnire emotionala
(durere, soc, regret, lacrimi in ochi) ca un rezultat al unor fapte din copilarie si tinerete, la
care s-a ajuns prin reconstructie ca o compensare a unei traume semnificative.
El a simtit ca Severn l-a ajutat, prin intermediul analizei, sa atinga straturi mai profunde
ale psihicului sau. De exemplu in 19 Iulie 1932 el a scris insightul in propriul meu vid
emotional care a fost acoperit de supracompensare (o psihoza inconstienta refulata) a dus
la un autodiagnostic de schizofrenie. Ambii credeau ca prin analiza mutuala au
descoperit consecintele traumelor lor infantile. El a scris in jurnalul sau:

Rezultatul combinat al celor doua analize este rezumat de pacienta: Cea mai mare
trauma a ta , Ferenczi, este distrugerea genitalitatii. A mea a fost mai severa: mi-am vazut
viata distrusa de un criminal nebun: mintea mea distrusa de otravuri si minimalizari
sugerate, corpul meu pangarit de cea mai urata mutilare, in cea mai nepotrivita perioada,
ostracizarea dintr-o societate in care nimeni nu vrea sa ma creada inocenta, in final,
incidentul groaznic a ultimei experiente de a fi omorata.
In dialogul inconstientelor lor, asa cum el l-a numit, granitele dintre cei doi au fost
estomapate si chiar sterse in unele momente. este ca si cum doua jumatati s-au unit pt a
forma un suflet intreg spunea el. In aceasta confuzie analitica a limbilor, mutualitatea a
scos in evidenta chiar si cele mai adanci traume. El credea ca acest lucru poate duce la un
deznodamant terapeutic. A scris:

Ceea ce Severn a descoperit despre analist trebuie sa o considere ca pe o reflectare

distanta a propriilor ei suferinte si daca acest lucru reuseste, atunci dezintegrarea ei
trecuta si tendinta ei de a proiecta nebunia vor fi de fapt inversate mutual.
Acest experiment a fost paradoxal-pe de-o parte e o idee indrazneata, dar in acelasi timp
este posibil sa fii fost o eroare clinica.
Ramane o enigma si poate fi privita din mai multe perpective. De exemplu Freud a scris
ca Ferenczi s-a simtit salvat de analiza facuta de Severn.
Pentru Ferenczi ea a avut succes acolo unde Freud a eseuat. Dar pana la ce punct a cazut
Ferenczi sub vraja ei? A fost el atat de impovarat de puterea ei si de patologia ei incat si-a
pierdut detasarea clinica? Prin esuarea ei de a interpreta si prin acceptarea cerintei ei, i-a
subminat el analiza? In ce grad i-a influentat ea credinta conform careia propriile ei
traume adanc inradacinate erau sursa suferintei lui psihice? In final se poate spune ca pt
cei doi analiza reciproca a fost in acelasi timp si un succes si un esec.

Finalul

Scrisorile pe care Elisabeth i le-a trimis fiicei ei sugereaza ca spre final cei doi au
intampinat dificultati. Spre toamna lui 1932, el era bolnav de anemie pernicioasa.
El a atribuit aceasta boala surmenajului, dar si dezamagirii cauzate de Freud. Severn se
afla si ea intr-o situatie disperata. Nu mai avea bani , suferea de stari emotionale extreme
ce au survenit ca reactie la retragerea lui Ferenczi pt ca el sa-si conserve sanatatea si asa
subrezita.
Ea suferea si din cauza faptului ca credea ca Ferenczi evita subiectul incheierii analizei ei
si al iminentei plecari a ei din Budapesta.
Confuzia ei a fost sporita de cerinta lui Ferenczi ca ea sa tina analiza facuta lui secreta.
In acelasi timp ea a spus ca isi doreste ca ea sa se declare vindecata de analiza lui.
La finalul lunii februarie 1933, ea si-a luat pt ultima data la revedere de la el si s-a urcat
in trenul catre Paris pt a locui la fiica ei, care era balerina. Nu avea sa il mai vada pe
Ferenczi niciodata.
Atunci cand a ajuns la Paris, era intr-o stare psihica si fizica atata de grava, incat
Margaret i-a trimis o scrisoare de protest lui Ferenczi. Dar el era deja tintuit la pat si era
prea slabit ca sa ii mai poata raspunde. In data de 22 mai 1933 el a murit la Budapesta.

Dupa Ferenczi

Nu se stie ce impact a avut moartea lui asupra ei. In orice caz, pe la jumatatea lunii iunie,
ea a fost suficient de puternica incat sa plece la Londra unde si-a revenit si si-a reluat
practica.
Ce de-a treia carte a ei Descoperirea Selfului inceputa in 1932 la Budapesta a fost
publicata in 1933. Tonul cartii este lucid pt un scriitor care a fost atat de tulburat de boala
psihica. Ea incearca sa combine in aceasta carte abordarea psihoterapeutica a ei timpurie
cu influente din propria ei analiza. Il mentioneaza de cateva ori pe Ferenczi si unele
capitole pot fi vazute ca fiind caracterizate de unele din articolele lui. Ea isi demonstreaza
solidaritatea cu opiniile lui. In interpretarea cazurilor ei , ea pune accent pe recunoasterea
semnificatiei traumelor din copilarie si necesitatea de a le repeta in analiza ca o
experienta emotionala corectiva.
Nu in mod surprinzator, comentariile ei legate de disociere si de personalitate multipla au
amprenta experientei directe.
Ea elimina influenta fantasmei, spunand ca anumite evenimente tulburatoare precum
cosmarurile reflecta lucruri uitate-traume reale din trecut.
Chiar daca pare determinata in a-si convinge cititorul de rolul exclusiv al realitatii externe
in cadrul traumei psihice, ea nu poate sa elimine cu totul fantasma din aceasta ecuatie.
Vreau sa fac o distinctie intre cele doua tipuri de realitati, admitand existenta unei
realitati psihice
Experienta m-a convis ca pacientul nu inventeaza, ci spune intotdeauna adevarul, chiar
daca intr-o forma distorsionata si mai tot timpul ceea ce spune este din cauza unei rani
severe si specifice care i-a fost cauzata atunci cand era tanar si neajutorat
Cartea ei a a avut un impact minor. Pe tot parcursul vietii ei s-a tinut la distanta de
mediile psihanalitice, a calatorit intre Anglia si SUA predand cursuri pe teme ca Ce este
rana psihica? Catharsisul mental-un mijloc de vindecare
In 1939 pleaca in New York unde va ramane pana la finalul vietii ei.
Ea a ramas izolata profesional din cauza lipsei acreditarilor, istoriei ei legate de
instabilitatea emotionala, dar si din cauza controversei legate de influenta ei asupa lui
Ferenczi.
In anii 1940 a scris ultima ei carte care a ramas nepublicata. A continuat sa practice in NY
pana la moartea ei in 1959. Ea moare la varsta de 79 de ani din cauza unei leucemii.

Severn in literatura

Elisabeth Severn face parte din categoria acelor pacientii care au avut o influenta foarte
mare la dezvoltarea psihanalizei. Pana in prezent ea a fost o figura misterioasa in
literatura psihanalitica.

1957 Clara Thomson, pacienta si eleva a lui Ferenczi ii scrie lui Erich Fromm:
In februarie 1933, Ferenczi a avut curajul sa renunte la o pacienta care l-a hartuit ani de-
a randul. Elisabeth Severn este una dintre cela mai distructive femei pe care le cunosc si
nu e nicio indoiala ca Ferenczi de temea de ea

1957 Ernest Jones

Vechiul meu prieten, Ferenczi, credea ca este analizat cu succes prin mesaje transmise
telepatic peste Atlantic de catre o pacienta de-a lui-o femeie pe care Freud o numea
geniul malefic al lui Ferenczi

M Balint, analizand, elev si executor al testamentului lui Ferenczi:

A fost un experiment de mare amploare-probabil ca primul de acest gen din istoria

psihanalizei. Pacienta beneficia de cat timp dorea din partea lui Ferenczi
Unii analisti nu pot rezista tentatiei, in special daca vine de la un pacient care merita
Pacienta, o femeie talentata, dar profund tulburata a beneficiat de o imbunatatire
considerabila a starii ei, dar nu a putut fi considerata vindecata.

Jeffrey Mason este persoana care o scoate din umbra pe Elisabeth Severn:

El scoate in evidenta rolul major pe care ea l-a avut in dezvoltarea ideilor lui Ferenczi-
intoarcerea lui la teoria traumei.
Mason sustine ca autodezvaluirile lui Ferenczi au determinat pacientii lui sa inceapa sa
vorbeasca despre traumele lor reale din copilarie. Este posibil ca Elisabeth sa fii fost
prima persoana care sa aprinda interesul lui Ferenczi pt traumele reale.

Stanton scoate in evidenta rolul ei in elaborarea teoriei lui legate de trauma si in

dezvoltarea principiului relaxarii.
A fost mai degraba o influenta reciproca decat un proces unilateral dinspre Ferenczi spre
Severn

Bejamin Wolstein spune ca ea a avut un impact major in descoperirea contratransferuui,

fortandu-l pe Ferenczi sa recunoasca importanta clinica a acestuia.

Cazul RN este,dupa parerea mea, un caz de referinta , un punct de cotitura major in

evolutia psihanalizei. Isi are locul langa celelalte binecunoscute, dar esuate cazuri din
istoria psihanalizei-cazul lui Breuer, Anna O. si cazul lui Freud, Dora, toate trei
psihoterapii, desi in legatura cu anumite aspecte clinice ele reprezinta niste esecuri. Ele
sunt puncte de referinta pentru conceptele centrale ale psihanalizei contemporane. In
cazul lui Anna O-teoria starii hipnoide, in cazul Dorei-transferul si in cazul RN
contratransferul.

Concluzii

Relatia dintre cei doi a fost complexa si problematica. Incercarile ei disperate de a-si
recupera o identitate dintr-un self fragmentat de catre unele intamplari marcante din viata
ei, l-au determinat pe Ferenczi sa riste un experiment tehnic radical care a dat nastere
descoperirii unui material care probabil ca ar fi ramas indisponibil daca era aplicata
metoda clasica psihanalitica.
Insighturile ce au rezultat de aici au fost o prima sursa pt teoria lui Ferenczi legata de
dinamica traumei sexuale: socul initial, negarea (de catre adult), identificarea cu
agresorul, fragmentarea, amnezia si memoria corporala.
Cazul ei continua sa ofere insighturi semnificative legate de subiecte ce tin de teorie si de
clinica, in legatura cu abuzul, regresia, disociatia si personalitatea multipla, ca si
recuperarea traumei timpurii.
El a scos in evidenta ca este importanta nu doar amintirea, ci si retrairea traumei in cadrul
relatiei analitice. A subliniat importanta acestei relatii si potentialul ei in a a produce
schimbare. El s-a referit la importanta personalitatii analistului in terapie.
A subliniat ideea conform careia rezistentele pacientului si stagnarile in analiza pot fi
dovezi ale existentei contratransferului.
A anticipat studiile ce au urmat referitore la rolul subiectivitatii analistului si beneficiile si
riscurile interpretarii contratransferului si autodezvaluirilor.
La Congresul de la Wiesbarden in 1932 si-a prezentat lucrarea lui revolutionara
Confuzia limbilor intre adult si copil ce contine unele idei relevate de travaliul lui
analitic cu Elisabeth Severn
El acuza psihanaliza ca pune prea mare accent pe fantasma, el afirma ca trauma sexuala
este cauza principala e nevrozelor. Lucrarea i-a fost refuzata, 9 luni mai tarziu el a murit.
Cum o putem privi pe Elisabeth astazi? Asa cum Ferenczi insusi a remarcat , ea a fost o
pacienta periculoasa, o persoana potential distructiva, ale carei cerinte psihologice fara
indoiala ca l-au consumat.
In retrospectiva se poate afirma ca gradul lui de receptivitate la starea ei emotioanala
instabila a fost probabil dpdv clinic lipsita de intelepciune, chiar naiva.
Este evident faptul ca i-a afectat starea lui mentala si echilibrul lui emotional si fara
indoiala ca a contribuit la surmenajul lui.
In mod paradoxal Elisabeth era de asemenea o persoana puternica, inuitiva si un pacient
care avea deja experienta clinica, era colega si profesoara lui. A fost catalizatorul unui
numar de insighturi si inovatii revolutionare. Ironic, ceea ce a spus Freud despre ea este
corect. Ea a fost geniul malefic al lui Ferenczi