DIAGNOSTICUL EXPERIMENTAL AL PULSIUNILOR

1
PREFATA LA EDITIA FRANCEZA

Diagnosticul experimental al pulsiunilor a atins varsta de 14 ani. A fost pus la punct din 1937.
A aparut in 1939, sub forma de comunicare preliminara, in al treilea volum din Tratatele de
psihologie ale Institutului de Psihologie al Universitatii din Budapesta.
Trebuie sa recunosc astazi ca nu m-am gandit nicodata sa dau numele de test acestei metode
de diagnostic a Psihologiei profunde. Dr. Rapaport (Topeca-Kansas), din pacate, in lucrarea
sa, The Szondi Test (Bull. Menninger Clinic, 1954, 5), l-a botezat asa. Dupa aceea metoda
mea s-a raspandit sub numele de test.
Aceasta denumire mai putin adecvata duce la numeroase erori si neintelegeri pe care vreau sa
le exemplific aici.
Psihologia aplicata s-a dezvoltat in zilele noastre in trei directii:
1)Psihotehnica;
2)Psihologia clinica;
3)Psihologia profunda.
Fiecare dintre acestea necesita evident metode de investigare diferite. Mult timp, psihotehnica
a ramas domeniul propriu si exclusiv al testelor. Ea permite, intr-adevar, conform scopului
initial, o aplicare perfecta a testelor in vederea plasarii unui caz particular intr-un ansamblu
deja cunoscut.
Dupa definitia lui W. Stern, scopul initial al oricarei investigatii bazate pe teste in psihometrie
era de a caracteriza o aptitudine psihica intr-o maniera cifrata. Iata de ce fiecare din aceste
teste trebuie sa satisfaca criteriile metrice ale unui test valid (Cf. Szondi, Psihometria
testelor, eseu critic asupra conceptiilor si unitatilor de masurare a testelor, Archiv fur die
gesamte Psychologie, Band 2 72, Heft , 1939).
Proliferarea testelor de aptitudini a dus pe o perioada mai mare de timp la o adevarata
testomanie, care a contaminat la randul ei psihologia clinica. Datorita progreselor
considerabile facute de psihologia profunda, nevoia de a recurge la alte metode de testare s-a
manifestat din ce in ce mai mult. Astfel s-a nascut o noua metoda de investigare psihologica
absolut noua, al carei scop a fost nu caracterizarea cifrata a aptitudinilor izolate, ci
investigarea psihismului inconstient al fiecarui individ, a partii inconstiente a personalitatii.
Aceasta metoda noua, care isi propune cunoasterea individului in ansamblul sau, a fost
numita tehnica proiectiva.
Dupa prima definitie data de Lawrence K. Frank (Projective Methods for the study of
Personnality, Journal of Psychology, vol. 8, 1939), o psihologie proiectiva s-a dezvoltat in asa
masura in acesti ultimii zece ani mai ales in SUA ca risca sa transfere in mod periculos
vechea testomanie, din domeniul testelor de aptitudini, in cel al testelor proiective. Este dificil
de scapat de aceasta impresie pana nu se citeste lucrarea lui Pierre Pichot (Testele mentale in
psihiatrie, PUF 1949) sau cea a lui Lawrence Edwin Abt si Leopold Bellak (Psihologia
Proiectiva, Aflfred A. Kropf, NY, 1950). Ambitia psihologiei proiective a crescut de o

2
maniera atat de exagerata, incat ameninta sa inghita toata psihanaliza si chiar sa inlocuiasca
terapia catarhica prin metode de teste proiective. Asa a fost soarta Analizei Destinului cand
aceasta metoda a fost etichetata Test de Proeictie.
Dar, de fiecare data cand o stiinta prezinta o proliferare asa dezordonata, putem fi siguri ca
ceva nu merge. Trebuie cautata cu grija cauza raului. Aceasta nu este o treaba usoara. Intr-
adevar, in psihologia profunda, procesul denumit proiectie e atat de ubicuitar, ca aproape il
putem intalni in toate faptele psihice. Iata de ce s-ar cuveni ca in viitor sa se stabileasca mai
bine limitele si criteriile tehnicii proiective. Ar trebui, inainte de toate, sa ne intrebam serios
daca este permis sa se considere metodele unei directii specifice din psihologia profunda ca
Psihanaliza lui Freud, Analiza lui Jung si Analiza Destinului a lui Szondi pur si simplu ca
teste de proeictie si sa incorporam metoda la sistemul de gandire proiectiv.
Diagnosticul experimental al pulsiunilor este o metoda a psihologiei profunde cu ajutorul
caruia punem in lumina :
1) Aspiratiile pulsionale ale individului.
2) Luarea de pozitie inconstienta a Eului cu privire la pericolul pulsional;
3) Dialectica intre pulsiuni si Eu.
Pe scurt, releva procesele inconstiente ale destinelor pulsiunilor si ale Eului.
Pentru a putea intelege si interpreta in mod exact procesele inconstiente invizibile
dezvaluite in mod experimental sub forma de rezultate ale testului, trebuie ca psihologul
care le interpreteaza sa cunoasca in esenta psihologia inconstientului. O serie de erori si false
interpretari au fost facute pentru ca psihologii si-au permis sa abordeze interpretarea
rezultatelor Diagnosticului experimental al pulsiunilor intr-un mod de gandire inadecvat,
folosit doar in psihotehnica.
O alta dificultate in interpretare rezulta din faptul, ca Analiza Destinului deci Diagnosticul
experimental al pulsiunilor, nu constituie decat una din metode si vizeaza o directie chiar
mai diferentiata a Psihologiei profunde. Intr-adevar, Analiza Destinului distinge in
inconstient trei categorii de varsta:
1) Inconstientul individual, care contine tot ceea ce a fost refulat in copilarie. Acest strat
corespunde Psihanalizei lui Freud;
2) Inconstientul familial, in care aspiratiile familiale, latente si reprimate, contin actiune
dinamica generatoare de pericol.
3) Inconstientul colectiv, al carui strat este studiat de psihologia si psihoterapia lui Jung, in
comparatie cu Arhetipurile.
Psihanaliza freudiana este ontogenia psihismului profund, Analiza Destinului constituie
genealogia, iar psihologia lui Jung, arheologia. Aceste trei directii ale psihologiei profunde
sunt conexe, caci toate trei au punctul de plecare in descoperirea facuta de Freud asupra
rolului inconstientului in viata si destinul individului. Toate trei sunt fondate pe aceeasi
observatie prealabila: existenta fenomenelor de refulare si transfer. Exista intre ele in acelasi
timp o dubla diferenta:

3
1) Fiecare din aceste discipline studiaza un strat anume, specific psihismului profund.
2) Fiecare utilizeaza o metoda de investigare specifica.
Psihologul care ignora sau nu admite multiplicitatea destinelor Eului si ale pulsiunilor,
psihologia destinului si in mod special psihologia actiunilor de alegere, poate fi un excelent
psihiatru sau psihotehnician. Dar el nu va putea niciodata sa interpretezee intr-un mod
convenabil Destinul Eului si al pulsiunilor pe care i-l releva Diagnosticul experimental al
pulsiunilor.
Cu toate acestea, dintre toate erorile care au fost comise, atat cu metoda mea, cat si cu alte
teste zise de proiectie, cea mai dezastruoasa este confruntarea subiectului cu aspiratiile sale
inconstiente.
Rezultatele testelor de proiectie au in primul rand o importanta diagnostica si prognostica
pentru medic si psihoterapeut, si, in anumite circumstante, pentru psihotehnician. Dar faptul
de a arunca in fata pacientului rezultatele dupa una-doua ore de sedinta, constituie nu doar un
act de brutalitate ci, de asemenea, un atentat la echilibrul sau, un aspect interzis profesional.
Doar intr-o singura situatie, cea analitica, avem dreptul sa confruntam subiectul cu
continuturile sale inconstiente, dar niciodata in cursul unui examen de orientare sau selectie
profesionala, nici in cursul simplelor consultatii psihologice sau psihiatrice.

*
* *

La sfarsit, as dori sa previn cititorii si criticii ca aceasta carte nu este decat a doua intr-o serie
de cinci volume. Diagnosticul experimental al pusiunilor nu reprezinta decat o introducere de
ordin general a metodei. Utilizarea acestei metode, sindromatica pentru studiul nevrozelor,
psihopatiilor si psihozelor va fi abordata in al treilea volum, Patologia Pulsionala, care va
aparea in 1951 la Editurile Hans Huber, la Berna.
Tin sa-i multumesc sincer doamnei Ruth Bejarano pentru traducerea facuta cu atata
constiinciozitate si sensibila intelegere. De asemenea, am toata recunostinta mea doamnei
Werner Vicaire si domnului Dick Meyer pentru contributia avuta la aceasta lucrare.
Multumesc in egala masura Press Universitaire pentru grija acordata acestei lucrari.
L. Szondi.

4
INTRODUCERE
SISTEMELE PULSIONALE SI CRITERIILE PULSIONALE
ALE PSIHOLOGIEI ABISALE

Au fost incercari repetate de a cuprinde pulsiunile animale si cele umane intr-un tot ordonat si
unitar. Oricum, toate aceste tentative au esuat. Vom prezenta doar unele din nenumaratele
cauze ale acestor esecuri.
Un sistem pulsional trebuie sa prezinte legaturile genice originare care conditioneaza cursul
vietii unei persoane si care aminteste de Horme a lui Monakow.
Se cere de la un astfel de sistem, pe de o parte, de a expune viata pulsionala in ansamblul ei,
fara a omite ceva, si pe de alta parte de a atribui fiecarui factor pulsional sau pulsiune
partiala un camp de actiune factorial precis delimitat. Acest sistem pulsional trebuie sa arate
in mod clar atat specificul factorilor pulsionali, cat si opozitia lor, fara a compromite
omogenitatea si interdependenta lor in conformitate cu biogenetica si psihologia abisala. Ar
putea fi edificatoare in acest sens urmatoarea metafora: un sistem pulsional trebuie sa ne dea
o viziune sintetica a intregului ansamblu al vietii pulsionale, comparabil cu impresia globala
pe care ne-o da lumina alba, dar in acelasi timp sa ne permita sa etalam spectrul pulsional
la fel cum lumina se descompune in culorile care o alcatuiesc. Aceasta este o sarcina foarte
dificila si nu este deloc uimitor ca nu s-a reusit pana acum.
O alta cauza a insuccesului rezida din multitudinea de puncte de vedere biologice si
psihologice posibile si necesare pentru a stabili o clasificare a pulsiunilor intr-un sistem
ierarhic; lucru pentru care iti trebuie un efort enorm. Mai mult, biologii si psihologii sunt
deseori limitati, in punctele lor de vedere, de insasi propria constitutie pulsionala: iata de ce
sistemele pulsionale nascute din asemenea conceptii s-au dovedit mai mereu limitate la un
singur aspect. Spiritul epoii joaca in aceeasi masura un rol foarte important in alegerea
punctelor de vedere. In trecut, clasificarea pulsinilor a fost prea des influentata de dorinta de a
delimita distanta dintre viata pulsionala animala si cea umana sau de a nega complet existenta
vietii pulsionale. Maniera in care un cercetator clasifica viata pulsionala animala si umana
este mereu relevata de spiritul vremurilor in care traieste. Ea constituie de asemenea o
marturisire inconstienta si discreta a pozitiei sale fata de antinomiile cum ar fi: Materialism si
Idealism, Colectiv si Individual, Ateism si Spirit religios etc.
Dificultatile pe care le intalnim in diferitele sisteme pulsionle din psihologia abisala sunt de
natura cu totul speciala. Remarcam de la inceput ca trebuie sa admitem in inconstient
existenta a trei straturi, a caror dezvoltare in timp este diferita: inconstientul personal,
inconstientul familial, inconstientul colectiv. In primul, psihanaliza freudiana a scos in
evidenta pulsiunile sexuale individuale, care au fost refulate si infranate in prima copilarie, in

5
lupta dintre pulsiuni si Eu. De aceea, Freud si-a bazat primul sau sistem pulsional pe opozitia
intre pulsiunea sexuala si pulsiunea Eului.
Analiza destinului se ocupa de un alt strat, acela al inconstientului familial, mai profund si
cronologic anterior celui personal.. Analiza destinului este Genealogia inconstientului
Misiunea sa principala este de a cauta elementele primare continute si transmise de
inconstientul familial si de a scoate la lumina pulsiunile familiale refulate. Este vorba de a
determina aspiratiile pulsionale care, imediat dupa acuplare (adica dupa amestecul
elementelor ereditare in timpul fecundarii), au fost invinse in lupta si subjugate de tendintele
pulsionale familiale dominante. Din acest motiv Analiza Destinului a trebuit sa abandoneze
sistemul dualist individual al psihanalizei si sa elaboreze un sistem pulsional genetic
familial, fondat pe datele furnizate de patologia ereditara a maladiilor pulsionale (adica de
bolile mentale) si care include opt trebuinte pulsionale.
Cea mai mare dificultate a fost intalnita in incercarea de a construi un sistem pulsional
colectiv arhaic, bazat pe arhetipuri. Psihologia analitica jungiana, Arhetipanaliza, este o
aplicare a mitologiei la viata individuala. Ea isi propune sa scoata in evidenta rolul
arhetipurilor inconstientului colectiv in imaginatia individului, in viziuni si halucinatii, in vis
si fantezie. Psihologia analitica inca nu a ajuns sa defineasca diferitele arhetipuri ca si
pulsiuni arhetipale colective si nici nu a conceput un sistem colectiv de pulsiuni arhaice
plecand de la arhetipuri.
Criteriile unui sistem pulsional ideal sunt urmatoarele:
1. Globalitatea: un sistem pulsional trebuie sa reprezinte viata pulsiunilor, in ansamblul
sau;
2. Posibilitatea de a analiza ierarhia factorilor pulsionali, adica a pulsiunilor partiale;
3. Excluderea structurii pulsionale a cercetatorului.
4. Excluderea spiritului epocii.
5. Fuziunea celor trei sisteme pulsionale cronologic aparute: sistemul pulsional
individual, familial, colectiv.
Exista pana astazi un sistem pulsional care sa raspunda fara restrictii celor cinci criterii
enumerate mai sus? Ne vedem obligati sa raspundem acestei intrebari printr-un NU categoric.

DOCTRINA PULSIONALA A ANALIZEI DESTINULUI

1.ORIGINEA PULSIUNILOR: TEORIA GENETICA

Analiza Destinului situeaza punctul comun al tuturor pulsiunilor in originea lor genetica.

6
Ea admite urmatoarea ipoteza, in care genele constituie sursa pulsiunilor. Natura
pulsiunilor este deci determinata de natura acestor particule de substanta foarte mici, bine
determinate calitativ si necontinand decat molecule, care conditioneaza transmiterea
diferitelor caracteristici si reactii. Teoria genetica a pulsiunilor admite, mai mult, ca actiunile
pulsionale sunt determinate de gene specifice. Noi le numim gene pulsionale. Deducem
astfel din teoria genetica faptul ca, la om, particulele ancestrale, materiale si indestructibile
sunt transmise din generatie in generatie, de la ascendenti la descendenti. Sunt gene care se
manifesta cu precizie ca reactii psihosomatice in reactiile pulsionale. Mai sunt de
asemenea si alte gene, care determina unele reactii somatice, altele reactii fizice fara caracter
pulsional, de exemplu: reactiile intelectuale, mentale.
Caracterul comun al tuturor acestor gene rezida in faptul, ca ele transmit perpetuu generatiilor
urmatoare o aspiratie din trecutul familial, de linie sau de specie.
Fiecare gena ne invata genealogia, tinde sa reproduca in noua generatie o stare anterioara.
Daca admitem ipoteza ca aspiratiile pulsionale sunt, fara exceptie, de origine genetica,
admitem atunci ca natura comuna a tuturor pulsiunilor se afla in tendinta de a reproduce o
stare anterioara oarecare.
Aici se imbina teoria genetica a Analizei Destinului si doctrina pulsionala psihanalitica.
Freud spune, intr-adevar: O pulsiune este un puseu innascut intr-un organism viu si care
tinde sa restabileasca o stare anterioara. Oricum, Freud nu a dat o solutie urmatoarei
probleme: de ce pulsiunile tind sa reproduca o stare anterioara, deja fixata in filogeneza?
Doar ipoteza originii genetice permite sa explicam acest fapt.
Plecand de la aceste elemente, am ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Daca fiecare pulsiune este de origine genetica, atunci exista tot atatea aspiratii
pulsionale, cate gene pulsionale;
2. Dualismul psihanalitic pulsiunea sexuala si pulsiunea Eului, pulsiunea vietii si
pulsiunea mortii trebuie sa fie completata si imbunatatita. Acestei viziuni dualiste,
Analiza Destinului ii vine cu aceea a perechilor pulsionale antagoniste, deci
conditionarile biologice trebuie cercetate in perechile dispozitionale ereditare, adica
in allelele trebuintelor pulsionale.

*
* *

Teoria genetica a pulsiunilor conduce la urmatoarele concluzii:

I. Sursele pulsiunilor sunt genele pulsionale. In sistemul nostru pulsional distingem:
- aspiratii sau tendinte pulsionale;
- trebuinte sau factori pulsionali;

7
 - pulsiuni sau vectori pulsionali;
II. O aspiratie pulsionala nu este determinata decat de o singura gena a perechii
dispozitionale, fie de gena paterna, fie de gena materna. Aspiratia nu constituie decat
una din cele doua componente ale unei trebuinte. Formula sa genetica este in
consecinta A sau a, B sau b, C sau c etc. Din motive de ordin biogenetic, este
imposibil ca la indivizi heterozigoti, o tendinta pulsionala sa se manifeste izolat in
fenotip, fara partenerul sau opus, venit de la celalalt ascendent. O tendinta poate, este
adevarat, sa refuleze partenerul sau, dar acest partener refulat va continua sa se
manifeste, insa in alta parte. (1) Aspiratia este, din punct de vedere genetic, cea mai
mica unitate pulsionala. Ea este legata indisolubil de partenerul sau polar/opus cu care
formeaza, din punct de vedere biogenetic, o pereche de dispozitii pulsionale. Cele
doua gene, unite, formeaza trebuinta pulsionala.
O trebuinta sau factor pulsional este compus dintr-o pereche de gene pulsionale, adica
din unirea a doua gene omoloage, patern si matern. La indivizii heterozigoti, formula
genica a unei trebuinte este astfel: Aa, Bb, Cc etc. O pulsiune sau un vector pulsional
este data de unirea, a doua trebuinte care au o directie fiziologica comuna si urmaresc
acelasi scop pulsional. La subiectii heterozigoti, formula este: AaBb sau CcDd etc.
Ceea ce am numit pe scurt pulsiune nu este decat un proces unitar din care energia ar
tasni dintr-o sursa pulsionala unica, este o combinare, o intersectare a nu mai putin de
patru forte pulsionale partiale;
III. Din structura genetica a pulsiunilor, vom incheia cu opozitia intre aspiratii si intre
trebuinte. Este vorba de doua tipuri de polaritati: polaritate factoriala (sau a
aspiratiilor) si polaritate vectoriala (sau a trebuintelor).
1. Polaritatea factoriala are la origini antagonismul tendintelor pulsionale
materne si paterne, deci doua gene simple, omoloage, unite intr-o singura
pereche de gene pulsionale (A contra a, B contra b etc). De exemplu:
contrastul intre tandretea feminina transmisa de mama si cea transmisa de tata.
2. Polaritatea vectoriala nascuta din opozitia celor doua trebuinte care se asociaza
pentru a forma o pulsiune. Polaritatea mostenita a acestei pulsiuni corespunde
opozitiei biogenetice existente intre perechile de gene pulsionale intricate
(AaBb; CcDd). De exemplu: opozitia intre tandretea feminina (Aa) si
agresivitatea masculina (Bb). Cele doua trebuinte formeaza pulsiunea sexuala
si urmaresc acelasi scop.
IV. Doctrina pulsionala a Analizei Destinului se bazeaza pe dualismul dintre perechile
opuse ale aspiratiilor sau trebuintelor. Conceptul de pereche pulsionala opusa nu
este decat expresia psihologica a conceptului biogenetic pereche de gene pulsionale.
Acest dualism biogenetic exista numai pentru aspiratii si trebuinte, el nu exista pentru
pulsiuni. Ceea ce denumim prin termenul de pulsiune este produsul opozitiei dintre
doua trebuinte avand acelasi scop pulsional. In instinctele integrate ale animalului,
aceasta combinare intre trebuinte este data inca de la nastere. Omul, din contra,
trebuie sa-si desfaca si sa-si organizeze el insusi aceste legaturi fiziologice.

8
Psihanaliza vorbeste de intricare pulsionala atunci cand, de exemplu, pulsiunea sexuala
apare legata/unita de instinctul (sau pulsiunea) de conservare. Combinarea pulsionala ar
consta in faptul ca pulsiunea sexuala foloseste aceeasi zona de satisfacere unde se
satisface de obicei instinctul de conservare (foame, sete). Dupa doctrina genetica a
pulsiunilor, suptul sau placerea de a suge a nou-nascutului, de exemplu, nu rezulta
din intercalarea pulsiunii sexuale cu instinctul de conservare asa cum il concepe
psihanaliza ci dintr-o intricare infantila a doua trebuinte, trebuinta sadica si trebuinta
orala. Prin aceasta intricare, nou-nascutul poate sa-si procure placere. Obtinerea placerii
nu este un scop specific, ci mai bine zis scopul general comun al tuturor trebuintelor
pulsionale. Intricarea acestor doua trebuinte, sadica si orala, nu urmareste inca orientarea
fiziologica a sexualitatii integrate, ca aceea determinata de gene; iata de ce doctrina
pulsionala a Analizei Destinului nu concepe aceasta intricare ca pe o pulsiune sexuala
ci ca pe un simplu amestec de incercare.
V. Plecand de la teoria genetica a pulsiunilor trebuie sa admitem ca, in viata pulsionala a
omului, doar trebuintele au o baza biogenetica unitara, indisolubila. Ceea ce numim in
mod obisnuit pulsiune rezulta deja din intricari, din aliante de trebuinte specifice.
Pulsiunile nu sunt fenomene cu structura simpla. Alte concluzii decisive decurg de
aici:
VI. Din punct de vedere biogenetic, ar fi mai indicat sa vorbim de o psihologie a
trebuintelor decat de o psihologie a pulsiunilor. (1)
VII.Daca pana acum nu s-a ajuns la un acord privind numarul la calitatea pulsiunilor,
este pentru ca asa-zisele <<pulsiuni>> nu sunt decat amestecari de diferite trebuinte,
si nu de <<unitati>> biologice. Aspiratia si trebuinta sunt unitati pulsionale. O
pulsiune este intotdeauna deja o sinteza. Dar putem forma mult mai multe sinteze, de
amestec de trebuinte, caci nu exista surse pulsionale fiziologice cu structura simpla.
VII. Mai mult, daca aceasta combinare a trebuintelor, pentru a forma pulsiuni, urmeaza
legi genetice predeterminate si foarte stricte, din contra, procesul acestei combinatii
si momentul cand are loc acest cuplaj, depind de multi factori, interiori si exteriori,
printre care si cei ai Eului.

2. CRITERIILE PULSIONALE ALE ANALIZEI DESTINULUI

Criteriile dupa care Analiza Destinului considera ca un act constituie o manifestare

pulsionala, se bazeaza toate pe teoria genetica a pulsiunilor. Trebuie sa deducem cele
cinci criterii urmatoare in stransa legatura unele cu altele.
Primul criteriu: pulsiunile sunt conditionate de gene specifice.

9
Nu exista o teorie a pulsiunilor care neaga determinismul lor ereditar. Regularitatea cu
care apar, uniformitatea modului de manifestare si in special aspiratia tuturor activitatilor
pulsionale de a reproduce o stare anterioara, toate constituie indici in favoarea originii
ereditare a pulsiunilor. Cu toate acestea, doctrina pulsionala a Analizei Destinului nu se
multumeste cu aceasta constatare generala aproape banala. Ea merge mai departe si
admite ca exista gene pulsionale specifice, care constituie sursele de baza ale aspiratiilor
pulsionale. Specificul fiecarei gene pulsionale este o conditie a calitatii diferitelor
trebuinte pulsionale. Diversitatea formelor de manifestare ale unei trebuinte pulsionale
specifice se explica prin notiunea de allela multipla (1), notiune care tine cont de
varietatea diversa a aceleiasi gene pulsionale. Fiecare dintre aceste gene poseda in viata
pulsionala a omului domeniul sau bine specificat. Oricum, variantele de manifestare ale
unei gene pulsionale determinate se raporteaza la diferentele existente intre variatiile
allelice ale unui substrat ereditar specific al pulsiunii. Intrucat aceeasi gena poate sa
prezinte mai multe variatii allelice (care pot pe de alta parte sa se combine cu variatiile
allelice ale partenerului genic), o gena pulsionala specifica se poate manifesta deci sub
forme foarte diverse, mergand de la actele cele mai sublimate, umanizate pana la actele
inferioare, neumane. Analiza Destinului considera ca diferitele forme de manifestare
ale uneia si aceleiasi trebuinte se raporteaza la combinatiile individuale ale acestor
variatii allelice: formele zise native, primitive, non umanizate; formele socializate (in
caracter sau profesie); sau chiar formele sublimate (inalt umanizate); cat si formele
patologice nevrotice. Aceasta conceptie nu exclude in nici un fel rolul Eului, pozitia sa,
responsabilitatea personala, si deci al liberului arbitru.
Noi pretindem ca, din momentul reproducerii, ne sunt date o perioada de timp, pentru
fiecare trebuinta pulsionala, o posibilitate de destin non umanizata si o posibilitate de
destin umanizata. Printre aceste posibilitati ereditare de evolutie, subiectul insusi trebuie
sa aprobe pe unele si sa dezaprobe pe altele. Acceptarea sau refuzul unei aspiratii depinde
de forma individuala a Idealului de Eu, de identificarile dobandite (2), si se gaseste in
raport strans cu urmatorul criteriu.
Al doilea criteriu: polaritatea aspiratiilor si trebuintelor pulsionale.
Pulsiunea se compune din doua perechi de aspiratii polar-opuse, o parte sunt de natura
non umanizata iar o alta parte sunt de natura umanizata. Cea mai mare parte a oamenilor
primesc, ereditar, un anume amestec si sunt deci heterozigoti in ceea ce priveste structura
aspiratiilor lor pulsionale. Consideram ca manifestraile psihice care nu au aceasta
polaritate de structura, acest antagonism biogenetic nu constituie adevarate manifestari
pulsionale dinamice.
Al treilea criteriu: tensiunea pulsionala.
Ea rezulta din polaritatea aspiratiilor si a trebuintelor. Ea apare ca un elan pulsional
(Tribdrang) si deci marimea ei depinde de puterea contrastului intre genele care
conditioneaza impreuna, ereditar, o trebuinta sau o pulsiune. Aceasta tensiune este cea
care asigura dinamismul tuturor actiunilor pulsionale.
Al patrulea criteriu: criteriul fiziologic si psihopatologic al pulsiunilor.

10
Dupa acest criteriu, numai un proces psihic, decelabil la toti indivizii, fara exceptie, poate
fi considerat ca pulsional. Aceasta este componenta fiziologica a acestui criteriu. De
asemenea, acest proces trebuie sa ajunga, la un mic grup de indivizi, intr-un astfel de grad
incat sa-l consideram ca o maladie pulsionala, adica o boala mentala. Aceasta este
componenta patologica a acestui criteriu. Ea raspunde urmatoarei ipoteze: diferenta intre
bolile mentale si normalitate nu este de ordin calitativ, ci de ordin cantitativ. Genele
care determina o maladie mentala idiopatica sunt inainte de toate genele pulsionale pe
care le intalnim la toti oamenii, fara exceptie. Numai ca dozajul si cuantumul genelor
pulsionale sunt mai mici la indivizii normali.
Dupa aceasta ipoteza de lucru, cuantumul genei pulsionale, concomitent cu Eul,
determina sanatatea sau maladia pulsionala sau mentala. Acest criteriu ne conduce la
urmatoarea deductie: bolile mentale sunt in esenta maladii pulsionale.
Dezintegrarea si transformarea Eului si in ansamblu a personalitatii, cat si tulburarile
inteligentei, sunt forme particulare ale mecanismelor de aparare pe care omul le foloseste
pentru a se apara impotriva trebuintelor pulsionale periculoase. Trebuie sa consideram ca
o halucinatie sau o idee deliranta constituie un mecanism de aparare, in aceasi masura ca
si mecanismul obsesional, reflexul mortii, furtuna de miscari, masochismul si toate
celelalte mecanisme ale Eului, cu ajutorul carora nevroticul cauta sa iasa din vartejul
pulsional. Dupa aceeasta ipoteza, o boala mentala este deci o tulburare functionala, la
fel ca nevroza. In aceste doua cazuri, o predispozitie ereditara face ca un subiect sa se
gaseasca antrenat intr-un vartej al unei trebuinte pulsionale specifice, ba mai mult,
pentru a se apara impotriva acestui pericol pulsional, nu poate recurge decat la iesiri de
siguranta specifice, la o anume supapa pulsionala si nu la alta. Oricum, atat nevrozele,
cat si psihozele idiopatice, endogene, sunt manifestari psihice reversibile. Am demonstrat
aceasta afirmatie prin diagnosticul experimental al pulsiunilor (1).
Schizofrenii, de exemplu, isi arata, la treizeci de minute dupa un electrosoc, structura lor
pulsionala premorbida, sanatoasa care trebuia sa subziste in timpul puseului
schizofrenic in stadiul latent si fara modificare. Dupa aceasta interventie artificiala asupra
structurii pulsionale vechi si sanatoase, simptomele organice ale schizofreniei dispar
pentru un timp. Pana acum nu s-a putut gasi modalitatea prin care sa se prelungeasca
aceasta durata si sa se impuna structura pulsionala sanatoasa. La fel, nici problema
urmatoare nu a putut fi rezolvata. Care sunt factorii interiori si exteriori care conduc
genele pulsionale, avand un dozaj ereditar crescut, de a se manifesta la un moment dat
sub forma unei psihoze? Experienta ne-a demonstrat ca prezenta sau absenta
manifestarilor psihotice depind, in primul rand, de structura pulsionala momentan
manifesta si, mai mult decat atat, ca structura sanatoasa persista nealterata,
nemodificata, la nivel latent, chiar si in timpul fazei psihotice.
Din punct de vedere al elaborarii unui sistem pulsional, acest criteriu prezinta urmatorul
corolar : Un sistem pulsional trebuie sa fie construit plecand de la perechi pulsionale
opuse care, pe de o parte, exista la fiecare individ si, pe de alta parte, concorda identic
ca si grupele ereditare psihopatologice, adica psihiatrice (1).

11
In aplicarea criteriului psihopatologic, ne putem baza pe datele ereditare intalnite in: 1)
Psihoze; 2) Nevroze. Dupa conceptia noastra, indivizii sanatosi sunt numai conductori
(adica heterozigoti) purtand in ei, dar in doza simpla, aceleasi gene pulsionale care, in
doza dubla, joaca un rol important in maladiile pulsionale.
Doctrina psihiatrica cu privire la ereditate a determinat, pana in prezent, patru grupe
ereditare autonome de boli mentale:
I.Grupa ereditara schizoforma, sau, abreviind, grupa ereditara Sch , careia ii apartin
tulburarile de tip catatonoid si paranoid (Rudin, Hoffman, Luxemburger, etc)
II.Grupa ereditara C circulara sau maniaco-depresiva (Hoffman, Rudin, Luxemburger,
Lenz, etc.)
III. Grupa ereditara P epileptiforma (Bratz) sau paroxismala (Szondi).
IV. Grupa ereditara S sau cea a tulburarilor de ordin sexual, careia ii apartin
homosexualii, sadicii si masochistii.
Piltz, Magnus Hirschfeld, von Romer, Theo Lang si altii au demonstrat ca manifestarile
patologice au o transmitere ereditara.
Rezumand, aceste patru grupe ereditare pot fi caracterizate astfel:
Nu exista limita clara de demarcare intre aceste grupe patologice si normalitate.
Manifestarile grupei genice care determina reactiile schizoforme acopera o zona de
variatii foarte intinsa; un pol, cel care se situeaza in zona normalitatii este format din
constitutia pulsionala schizotimica, iar celalalt se situeaza in domeniul psihopatologiei
fiind schizofrenia (dementa precoce) Kretschmer, Saller, etc. Intre acesti doi poli se
plaseaza o gama de manifestari nevrotice. Acest lucru este aproximativ la fel si in cazul
grupelor ereditare ale maladiilor circulare, epileptiforme si sexuale. Trebuintele
pulsionale la extreme sunt ale schizofrenilor, maniaco-depresivilor, epilepticilor si
anormalilor sexuali, si se intalnesc in proportii egale fara nicio exceptie la toti indivizii
normali. La unii, ele raman la un nivel infantil de dezvoltare, iar la altii, se intiparesc in
caracter luand o forma sociala, sublimata. Ele se manifesta, pe de o parte, in diferite
profesii, sub forma de interese in mod specific operotropizate (1) (de exemplu:
hairstylist pentru doamne, macelar, monah, psihiatru) sau in hobby, prietenie si in iubire.
In lucrarea Analiza Destinului (1) am exemplificat aceste manifestari prin numeroase
exemple. Ipoteza de baza a Analizei Destinului rezida in faptul ca aceleasi gene pot
conduce spre boala sau spre moarte, daca ele exista intr-o doza completa, dubla,
sau au o actiune stimulanta spre vitalitate, daca exista in doza simpla, ca in cazul
conductorilor heterozigoti. Aceasta idee a fost insa respinsa de geneticientii clasici. Dar
cu fiecare an experimentul genetic aduce date atat din lumea vegetala, cat si din cea
animala, date care confirma teza sustinuta de noi. Avem nevoie de o baza de date
impresionanta, similara cu cea a lui Ake Gustafsson (2), de la Institutul de Stiinte genetice
Svalof, din Suedia.
Gustafsson aduce o serie de probe, care arata fara echivoc ca genele letale pot, daca sunt
in doza simpla, adica in heterozigotie, sa creasca capacitatea vitala. Vitalitatea este in

12
aceeasi masura stimulata; reproducerea conjugata cu caracteristici cum ar fi: lungimea
tulpinii, lungimea spicului, capacitatea de ovulatie se gasesc la anumite plante prin
prezenta, in doza simpla, a genelor letale (3).
La animale, cresterea fortei vitale, datorita mutatiilor letale heterozigote, a fost in egala
masura demonstrata, insa numai pentru un ciclu de existenta (4).
Este crucial, pentru teoria analizei Destinului, ca constitutia heterozigota sa fie o conditie
prealabila cu o mare capacitate de modificare. In realitate, linia homozigota pura aduce
atingere dezvoltarii.
In lumina cercetarilor genealogice experimentale expuse mai sus, nu a parut mai
indraznet decat l-am crezut la momentul primelor publicari ale noastre, de a gandi ca
aceleasi gene care in doza dubla conditioneaza o maladie de exemplu schizofrenia
paranoida pot, in doza simpla, sa determine o aptitudine de o mare valoare de
exemplu aceea de a fi psihiatru.
V. Criteriul transmiterii ereditare autonome. Trebuie sa dovedim ca trebuinta pulsionala
considerata este transmisa in mod ereditar intr-o maniera autonoma. In genealogie, se
vorbeste de transmiterea ereditara autonoma cand un caracter (sau o maladie) se
transmite in comun cu genele specifice. Aceasta transmitere ereditara automoma se
demonstreaza cel mai usor in formele extreme, in maladiile mentale, adica pulsionale,
deci la homozigoti. Studiul transmiterii ereditare este inca departe, astazi, de a putea
fixa in mod definitiv si cu o rigoare matematica procesul de transmitere a celor 4 grupuri
de maladii prezentate. Studiile asupra ereditatii, facute pe o mare scara, au demonstrat
deci ca manifestarile psiho-pulsionale citate se transmit intr-o maniera autonoma (1) (2) .

3.SISTEMUL PULSIONAL AL ANALIZEI DESTINULUI

Fiind date cele patru grupe pulsionale patologice cu transmitere autonoma, trebuie sa
admitem existenta a 4 pulsiuni care le corespund.
Cele patru pulsiuni se mai numesc si vectori pulsionali. Ca si in matematica, termenul
de vector semnifica un traiect limitat cu o idee de directie; in diagnosticul experimental
al pulsiunilor denumirea de vector pulsional scoate in evidenta un quantum pulsional
delimitat, cu o directie pulsionala particulara, directie in care se manifesta trebuintele si
aspiratiile pulsionale intrepatrunse.
Cele 4 pulsiuni sau vectori pulsionali sunt:
- Vectorul S: pulsiunea sexualitatii;
- Vectorul P: pulsiunea paroxismala, de surpriza; in egala masura numita si pulsiune de
aparare si pulsiune etica (1);

13
- Vectorul Sch: pulsiunea Eului;
- Vectorul C: pulsiunea de contact.
Fiecare din cele patru grupe ereditare psihopatologice contin in ele doua moduri de
manifestare, distinse clinic si genetic, numarand in total 8 trebuinte pulsionale specifice,
pe care le numim factori pulsionali.
Cele 8 maladii psihice formeaza 4 grupe ereditare, fiecare dintre acestea fiind alcatuita
dintr-un cuplu:
Grupele ereditare:
- Maladiile sexualitatii: 1. Homosexualitate (h) si 2. Sadism (s);
- Maladiile paroxismale: 3. Epilepsie (e) si 4. Isterie (hy);
- Maladiile schizoforme (ale Eului): 5. Schizofrenie catatonica (k) si 6. Schizofrenie
paranoida (p) (2);
- Maladiile circulare: 7. Depresia (d) si 8. Mania (m).
Admitem ca genele pulsionale patologice si fiziologice sunt variante, nascute prin
mutatie, din aceleasi gene arhaice specifice. Iata de ce sistemul pulsional al Analizei
Destinului recunoaste 8 trebuinte pulsionale fiziologice specifice, adica factorii
pulsionali mai sus citati.
Trebuinta de tandrete, sentiment matern, de pasivitate, de
1.Factorul pulsional h:
feminitate.
Trebuinta de agresivitate, de sadism, de masculinitate,
2.Factorul pulsional s:
sentimentul patern, de activitate, de virilitate.
Trebuinta de acumulare de afecte dure: furie, manie, ura,
3.Factorul pulsional e:
dorinta de razbunare
Trebuinta de a se da in spectacol sau de a se exhiba, de a
4.Factorul pulsional hy:
se pune in valoare.
Trebuinta de coartatie a Eului, Egosistola (Eul care ia pozitie;
5.Factorul pulsional k:
Eul realist care ia in posesie).
6.Factorul pulsional p: Trebuinta de dilatare a Eului, Egodiastola (Eul spiritual).
Trebuinta de a strange obiecte, de a pleca in cautare (I.
7.Factorul pulsional d:
Hermann). Analitate (S. Freud). Trebuinta de a agonisi.
Trebuinta de a se agata de Obiecte; trebuinta de securitate;
8.Factorul pulsional m:
trebuinta de a acrosa (Hermann). Oralitate (Freud).

Pana in prezent ne-am ocupant de cei 4 vectori (pulsiuni) si cei 8 factori (trebuinte
pulsionale). Acum vom discuta modalitatile posibile ale tendintelor pulsionale.

14
 Dupa teoria genetica exista un antagonism nu numai intre cei doi factori ai aceluiasi
vector pulsional, dar si fiecare trebuinta pulsionala are la origini o structura ambitendenta.
Mai tarziu, Eul care ia pozitie poate sa refuleze, sa socializeze sau sa sublimeze una din
aceste tendinte si numai aceea va fi satisfacuta sub o forma naturala, genuina. Sistemul
pulsional este compus din 8 trebuinte pulsionale ambitendente, de unde se disting 16
tendinte pulsionale. Tabelul 1 reprezinta cele 16 tendinte, cei 8 factori si cei 4 vectori ai
sistemului pulsional.
I. VECTORUL S vectorul pulsiunilor sexuale
Factor h Factor s
(dragostea fa de de un individ ( trebuine sado-masochiste)
sau fa de colectivitate)
Tend. h+. Dragostea fa de indivizi Tend. s+. Tendine de sadism
determinai.
Tend. h . Dragoste de umanitate. Tend. s . Tendine de masochism.
II. VECTORUL P vectorul pulsiunilor de surpriz
Factor e. Trebuina unei conduite etice. Factor hy. Trebuina de a se da n
spectacol.
Tend. e +. Tendina de justiie, de etic. Tend. hy +. Exhibiionism
Tend. e . Tendina de ru, de rzbunare. Tend. hy . Retragere, ascundere.
III. VECTORUL Sch. vector al pulsiunilor Eului
Factor k. (egosistola) Factor p (egodiastola)
Tend. k +. Tendina de a construi Tend. p +. Formare de idealuri.
idealuri obiectuale.
Tend. k . Devalorizare, negaie, renunare. Tend. p . Proiecii incontiente.
IV. VECTORUL C vectorul pulsiunilor de contact
Factor d Factor m
(trebuina de achiziii) (Trebuina de securizare, de detaare)
Tend. d +. Devalorizare, negaie, renunare. Tend. m +. Asigurarea vechilor
Achiziii.
Tend. d . Conservri, perseverri. Tend. m . Detaarea, separarea de
elementele vechi.

15
4.TRANSFORMAREA MANIFESTARILOR PULSIONALE
PRINCIPIUL METAMORFOZEI DESTINELOR PULSIONALE.

Am urmarit sa raspundem cum este posibil sa interpretam global simptomele atat de

variate ale vietii pulsionale a oamenilor numai cu ajutorul celor 8 factori.
Fara nicio indoiala, zic unii, si alti factori pulsionali intra in joc, care lipsesc din sistemul
Diagnosticului experimental al pulsiunilor (1).
Nu putem respinge a priori eventualitatea unei asemena obiectii. Cu toate acestea, un
lucru s-a dovedit sigur: cercetarea propunerilor primite in decursul ultimilor zece ani,
referitor la noii factori pulsionali, a aratat ca ele au fost lipsite de fundament, pentru ca
noii factori propusi s-au dovedit a fi simple variatii simptomatice ale unui factor deja
cunoscut. In fapt, din aceste cercetari a facut sa reiasa urmatoarele concluzii:
1.Fiecare trebuinta pulsionala poate sa apara sub trei forme de manifestare. Mai precis: a)
sub forma cea mai negativa, adica morbida; b) sub forma fiziologica, normala; c) sub
forma socializata sau sublimata.
2.In functie de varsta, aceeasi trebuinta va aparea sub forme simptomatice diferite.
3.Formele de manifestare difera in mod egal, urmand modul de viata al diferitelor clase
pulsionale si al categoriilor profesionale.
4.Variatii similare au putut sa fie decelate in diferitele domenii unde se manifesta o
competenta.
Tabelul 2 ne da o prezentare generala, desigur incompleta a posibilitatilor de
metamorfoza (schimbare) a celor 8 factori pulsionali. Acestea sunt diferite moduri de
manifestare pe care le numim posibilitatile de destin ale unei trebuinte pulsionale.
Astfel, o trebuinta se poate manifesta la diferite varste si in afara diferitelor planuri ale
vietii psihice, sub forme variabile, desi are mereu aceeasi sursa pulsionala primara
(primitiva); o asemenea conceptie s-a dovedit o idee foarte buna.
In spiritul doctrinei prezentate, o psihoza, de exemplu, desi am mai spus-o este in mod
unic o maladie pulsionala si nu o maladie mentala cum au afirmat in tot acest timp
tratatele clasice de psihiatrie. Desfasurarea cercetarior noastre ne-a obligat la demontarea
fundamentelor principalelor constructii stiintifice, adanc inradacinate dupa atatia ani, atat
in domeniul psihiatriei organiciste cat si in cel al psihologiei obiective sau al
psihologiei profunde.

16
*
* *

Divergentele intre conceptiile a 3 scoli de psihologie profunda (1) pe subiectul ce este o

pulsiune, provine in special din faptul ca ele exploreaza 3 straturi ale inconstientului. Nu
este nici o obiectie asupra faptului de a explora separat aceste diferite straturi ale
inconstientului in masura in care acest procedeu este mai economic si mai practic. Nu
trebuie sa uitam ca inconstientul uman reprezinta in realitate un tot indivizibil si ca
manifestarile, care isi au radacinile in inconstientul individual, familial sau colectiv sunt
mereu atat de intrepatrunse, ca e nevoie de violentarea lor pentru a le separa.
Mai mult, toti adeptii celor 3 scoli trebuie sa accepte de a se limita in a analiza si a judeca
doar domeniul propriu cu metoda cauzalitatii istorice si rigoarea invatate de la Freud si pe
care le respecta zilnic in psihoterapia bolnavilor.
Freud, ca un curajos si genial, a ghidat psihologia precum Moise si-a ghidat poporul sau
in afara desertului arid si infertil unde ea fusese redusa la sclavie de filozofie si stiinta. De
atunci incoace, toti urmam aceeasi carare catre Pamantul fagaduintei al inconstientului,
drum pe care ni l-a aratat Freud, tata si profet al psihologiei profunde. Asa-zisa prapastie
care a fost arbitrar facuta mai adanca, in parte dintr-un conflict intre tata si fii, in parte
printr-un conflict intre frati (prin incapatanare sau sectarism) trebuie sa fie astupata o data
pentru totdeauna prin intelegere reciproca. Caci, de indata ce exista un singur si unic
inconstient la fiecare individ, si-n realitate nu exista decat o singura Psihologie profunda
care exploreaza functiunile personale, familiale si colective ale inconstientului fara sa le
imparta, conservandu-le ca un tot biologic organizat.

*
* *

Aceasta lucrare are trei parti: A) Metoda; B) Psihodiagnosticul general; C)

Psihodiagnosticul special.

17
PRIMA PARTE

METODA DIAGNOSTICULUI
EXPERIMENTAL AL PULSIUNILOR

18
PRIMUL CAPITOL.
PRINCIPIILE METODEI

Testul este o proba ce serveste la explorarea constitutiilor si mecanismelor pulsionale

individuale. Proba consta in simple reactii de alegere, reactii ce sunt determinate de pulsiuni.
Subiectul primeste consemnul sa aleaga, din cele 6 serii de fotografii continand fiecare cate 8
poze, doua persoane care i se par a fi cele mai simpatice si doua care i se par a fi cele mai
antipatice.
In aceste fotografii se prezinta indivizi cu maladii pulsionale manifestate acut, in care
anamneza si diagnosticul clinic sunt precis cunoscute. Cea mai mare parte dintre acesti
bolnavi au fost examinati in egala masura si din punct de vedere al genealogiei lor, astfel ca
natura genotipica a bolii lor este sigura.
Acest fapt ne-ar putea duce cu gandul ca printre asemenea bolnavi nu vom putea gasi nicio
figura simpatica sau antipatica. Treptat si pe masura experimentarii, aceasta supozitie s-a
dovedit fara fundament. Aproape zilnic avem parte de urmatoarea experienta: o persoana care
i se pare a fi cea mai simpatica unui individ este aleasa ca cea mai antipatica de un altul.
Fotografiile reprezinta maladii corespunzatoare celor 8 factori pulsionali. Factorii sunt
reprezentati fiecare prin 6 fotografii de bolnavi ai aceluiasi factor pulsional. Bolnavii fiecarui
factor pulsional sunt deci reprezentati in numar egal. Oricum, aplicarile, numarul lor a depasit
4.000, au scos in evidenta ca la cea mai mare parte dintre subiecti datele sunt urmatoarele:
1.Pentru un factor dat (rar pentru doi sau trei) subiectii nu aleg niciuna din fotografiile
corespunzatoare, sau nu aleg decat una maxim.
2.Din contra, ei aleg fotografiile reprezentand un alt factor in proportie relativ ridicata: 4,
cateodata 5 sau chiar toate cele 6. Semnifictia acestor doua reactii, adica alegerea nula sau
totala pentru diferiti factori pulsionali va fi detaliata atunci cand vom aborda interpretarea
profilelor pulsionale.

19
Rezultatul privind un factor anume este dedus din ansamblul alegerilor simpatice si
antipatice. Ansamblul grafic al acestor rezultate partiale formeaza un profil pulsional.
Aceste profile sunt din motive deja enumerate foarte diferite. Printre cele 4.000 de profile
recoltate pana acum, am gasit foarte rar ca doua sa fie asemanatoare. Doua profile pulsionale
care, chiar din punct de vedere cantitativ, sa fie identice, au fost obtinute de la doi gemeni
univitelini. Acest rezultat ne indica clar ca acest procedeu se bazeaza realmente pe reactii
biogenetice (1) (2).
Atunci cand am ajuns sa dam o semnificatie acestor profile, in urma examenelor comparative
ale profilelor pulsionale provenind de la indivizi bolnavi, sanatosi sau prezentand variatii
extreme ale caracterului, s-a dovedit a fi un fapt de neinteles: aceste simple alegeri erau
eminamente folosite pentru a pune un psihodiagnostic.

CAPITOLUL II.
MATERIALUL DE TEST

Testul este intr-o cutie cu 6 compartimente si fiecare compartiment contine 8 fotografii. Sunt
deci 48 de fotografii.
Cele 6 serii, contin fiecare 8 fotografii, trebuie sa fie considerate ca identice din punct de
vedere al structurii lor interne, se poate spune pe buna dreptate ca are 6 reprize consecutive, o
reactie de alegere echivalenta este propusa subiectului. Rezultatul global al acestor 6 serii este
reprezentat grafic in profilul pulsional. Cu titlu provizoriu, utilizarea unui test in paralel ni se
pare indispensabila.
In fiecare serie, cei 8 factori pulsionali sunt reprezentati, adica fiecarui factor ii corespunde o
fotografie. Acestea au fost alese astfel incat sa fie de valoare egala in ceea ce priveste
actiunea lor biologica pulsionala.
Pe verso la aceste fotografii sunt notate doua numere si o litera.
Cifrele romane (de la I la VI) desemneaza seria careia ii corespunde fotografia. Cifrele arabe
(de la 1 la 8) numarul de ordine al fotografiei in serie. Literele mici (h, s, e, hy, k, p, d, m)
desemneaza factorul pulsional reprezentat de persoana respectiva. Cum fotografiile reprezinta
persoane ce apartin unei maladii pulsionale grave si manifeste am decis in ciuda mai
multor motive care s-au ridicat in legatura cu acest aspect de a nota factorii pulsionali prin

20
initialele maladiei pulsionale manifeste care constituie forma clinica patologica extrema a
factorului respectiv.
Prescurtarile celor 8 factori sunt urmatoarele:
1 Factorul h Fotografiile reprezinta fiecare un: hermafrodit.
2 Factorul s Fotografiile reprezinta fiecare un: ucigas (sadic).
3 Factorul e Fotografiile reprezinta fiecare un: epileptic.
4 Factorul hy Fotografiile reprezinta fiecare un: isteric-paroxismal
5 Factorul k Fotografiile reprezinta fiecare un: schizofren catatonic
6 Factorul p Fotografiile reprezinta fiecare un: schizofren paranoid
7 Factorul d Fotografiile reprezinta fiecare un: depresiv, melancolic
8 Factorul m Fotografiile reprezinta fiecare un: maniacal.

Diagnosticul desemnat prin initiale se raporteaza la subiectii din fotografii si nu la subiectii

testati care aleg fotografiile respective. Absenta alegerii fotografiilor unui factor pulsional
anume, ca si alegerea unui numar mare (mai mult de trei, cifra medie) este un indice serios,
aratand ca factorul pulsional in cauza joaca, actualmente, un rol important in viata pulsionala
a subiectului testat. Vom discuta si relua acest aspect ulterior.

CAPITOLUL III.
PROBA DE BAZA

Examinatorul va da subiectului urmatoarul instructaj:

Va voi etala in fata dumneavoastra 8 fotografii ale unor persoane. Priviti-le bine si va rog sa
alegeti doua persoane care vi se par a fi cele mai simpatice, iar apoi doua persoane care vi se
par a fi cele mai antipatice.
Dupa acest consemn, cele 8 fotografii vor fi etalate in fata subiectului, pe doua randuri, in asa
fel incat sa fie patru fotografii pe un rand. Expunerea trebuie sa fie facuta in ordinea
corespunzatoare numerelor si cifrelor arabe de pe verso. Subiectul nu trenuie sa le examineze
decat dupa ce sunt etalate toate fotografiile. Expunerea trebuie sa fie deci simultana si nu
succesiva. Subiectul nu trebuie lasat sa gandeasca prea mult la o alegere; daca nu alege
prompt, trebuie sa-l impulsionam pentru o alegere instinctiva, rapida si fara o lunga meditatie.
Daca zice ca toate persoanele i se par antipatice, trebuie sa modificam consemnul astfel:

21
alegeti o persoana care vi se pare cel mai putin antipatica si apoi inca una cel mai putin
antipatica.
Apoi se dau subiectului urmatoarele instructiuni: Alegeti o persoana care vi se pare a fi cea
mai antipatica si inca o persoana cea mai antipatica (1). Cele doua simpatice si antipatice
alese vor fi asezate in doua colturi distincte ale mesei, cu imaginea in sus (2). Vom aseza in
cutie celelalte 4 fotografii nealese. In acest moment expunerea primei serii este terminata.
Expunem si a doua serie in aceeasi maniera. Fotografiile de la a doua serie vor fi asezate sub
cele din prima serie. Tot asa vom proceda si la urmatoarele serii.

CAPITOLUL IV.
ELABORAREA PROFILULUI PULSIONAL

Pentru a stabili profilul pulsional, e nevoie de o fisa cu zece cadre (cf. Fig. 1). Fiecare profil
contine 6 rubrici simpatice deasupra liniei 0 si 6 rubrici antipatice sub linie pentru
fiecare din cei 8 factori pulsionali (1). Printre aceste rubrici vom marca cu un creion rosu
alegerile simpatice ale factorului pulsional respectiv; vom face acelasi lucru cu un creion
albastru pentru alegerile antipatice. Rubricile in rosu vor fi deasupra liniei 0 si cele albastre
dedesubt. Este indicat sa se faca rezultatul grafic imediat ce examinarea s-a terminat.

22
Pentru a inscrie rezultatul, clasificam cele 12 fotografii alese ca simpatice in ordinea indicata
in profilul pulsional si avem atunci cate imagini de h, si cate de s etc au fost alese. Dupa
ce le vom nota din grafic vom efectua aceeasi operatie si cu fotografiile persoanelor alese ca
antipatice.

Protocolul nu este inca terminat in acest moment. Pe o fisa separata vom nota, daca e posibil
in detaliu, datele clinice, elemente biografice si portretul caracterial al subiectului. Aceste
informatii nu trebuie notate doar din declaratia subiectului, ci si de la parinti, din dosarul altor
internari sau alte institutii unde a putut sa fie internat. Trebuie sa acordam pe deasupra o mare
importanta cercetarilor familiale, in special pentru tot ce se refera la date genotropice. In caz
ca un parinte al subiectului a fost tratat intr-o clinica de psihiatrie, trebuie sa facem rost de
istoria maladiei (si nu doar diagnosticul).

Evaluarea trebuie repetata, pe cat posibil, dupa una sau doua zile, de la una pana la doua
saptamani, de 10 ori pe cat posibil, cu acelasi material de test. (Realizarea unei serii paralele
este in curs. Dar biotestul, cat si etalonarea unor imagini solicita un an sau doi, cum a fost
in cazul materialului actual). O serie in paralel a fost realizata de Dr. M. Balint in Anglia.

In cazul maladiilor periodice (circulare si paroxismale): melancolie, manie, epilepsie si isterie

este bine se reluam de mai multe ori examinarea, pana la crize (post-paroxistice) si inainte de
crize (pre-paroxistice) si in intervalul de calm dintre crize. Cercetarile intreprinse in cazul
maladiilor paroxistice au relevat aspecte neprevazute cu privire la procesele biologice si
psihologice in paroxism si bolile ciclice (circulare).

Aceste profile consecutive arata ca un film variatiile care se produc la subiect: maniera in
care trebuinta pulsionala paroxismala se acumuleaza in el, momentul sau saturatia ating
punctul maxim si exigenta pulsionala explodeaza, cat si atunci cand el recade in faza de
apatie. In prepsihoze, profilele succesive au o mare valoare. Vom vedea ca diversele profile
separate urmeaza si indica aproape fiecare faza a procesului schizofrenic, de exemplu. Ele
indica chiar momentul cand subiectul trebuie internat (Cf. Partea II-a, Sindrom 3).

N-ar trebui sa ne scape, pe cat posibil, sa facem aplicatii ale acestui examen de diagnostic
pulsional si ascendentilor directi: frati si surori, prieteni si dusmani ai subiectului. In mod
particular sunt interesante profilele acelora fata de care subiectul testat dovedeste afectiune
sau ura, al acelora care-l considera ca idealul lor uman sau din contra, il dispretuiesc.
Examenul comparativ al profilelor cosanguinilor, al amicilor si prietenilor subiectului ne
permit sa ne facem o idee a mecanismului pulsional care intervine in alegerea in prietenie si
iubire. Se pun in lumina atat procesele pulsionale inca neexplorate, care conditioneaza
formarea grupurilor sociale, si intr-un sens mai general aglutinare daca putem imprumuta
acest termen modul in care se aduna oamenii in mase si in conglomerate.

23
 II III IV V
I P Sc C S P Sc C S P Sc C S P Sc C S P Sch C
h h h h
h s ehy k p d m h s ehy k p d m h s e hy k p d m h s eh k p d m h s e hy k p d m
y

VI VII VIII IX X
S P Sc C S P Sc C S P Sc C S P Sc C S P Sch C
h h h h
h s ehy k p d m h s ehy k p d m h s e hy k p d m h s eh k p d m h s e hy k p d m
y

24
 S P Sch C
2010 Nr.
h s e hy k p d m 0 0/ 1.Coeficientul tensiunii de tendinte:
I 0
= =

II
III
2.Formula pulsionala:
IV
Factori
V simptomatici
Factori
VI
episodici
VII Factori
VIII radacina

IX
3.Proportii de latenta:
X
0 : : : :

+
GTT 4.Clasa pulsionala:

GL S P Sch C

CAPITOLUL V.
PROBA ASOCIERII FACTORIALE

Scopul acestei probe este de a separa nevrozele de psihoze si de maladiile mentale manifeste.
Iata in ce consta. Fotografiile persoanelor cele mai simpatice si cele mai antipatice sunt in
primul rand aranjate in ordinea factorilor pulsionali (h, s, e, hy, k, p, d, m) fara a distinge
caracterul lor simpatic sau antipatic. Apoi, ele sunt prezentate una cate una subiectului si
lasate la dispozitia lui timp de 30 de secunde pentru a le privi. Subiectul primeste in acelasi
timp urmatoarele instructiuni:
Priviti aceste persoane si spuneti-mi ce simtiti si la cine sau la ce va ganditi. La adultii
inteligenti, putem sa-i ajutam: Care ar putea fi, dupa parerea d-voastra, destinul acestei
persoane?. La copii, modificam intrebarea astfel: Spune-mi cum este acest domn sau
aceasta femeie (aceasta tanti sau acest nene) pentru toti copiii mici. Povesteste-mi ceva
despre el/ea.
Odata trecute cele 30 de secunde, se ia fotografia subiectului. Daca-si manifesta dorinta, o
putem reaseza. Examinatorul face un protocol reproducand cuvant cu cuvant ce a zis
subiectul apropo de persoana din fotografie. Trebuie evitate intrebarile care ar putea influenta
subiectul. Daca se intrerupe din declaratii, putem sa-l incurajam eventual repetand intrebarea
de mai sus. Nu trebuie sa tinem seama de simplele descrieri din partea subiectului, ci trebuie
sa-l incitam sa vorbeasca de experientele personale, de personajele cunoscute sau sa-si

25
imagineze destinul persoanei din fotografie de cand s-a nascut si pana a murit. Este de dorit
sa povesteascca istorii detaliate. Daca zice, de exemplu, ca persoana reprezinta un asasin,
trebuie sa-l intrebam ce, cum, de ce si in ce circumstante acest personaj a omorat. Daca
subiectul zice ca persoana din fotografie este un bolnav psihic, examinatorul poate sa intrebe
ce boala are, ce idei dementiale a putut avea si in ce circumstante a putut surveni aceasta
boala.
Pe scurt, examinatorul trebuie, pe de o parte, sa se asigure ca sirul asociatiilor sunt ghidate de
imaginea prezentata, iar pe de alta parte, sa puna subiectul sa continue asociatiile sale cat de
mult posibil. Protocolul nu este niciodata prea lung, nici prea bogat; caci in aceasta proba de
asociatii orientata in sensul factorilor pulsionali, fiecare cuvant poate avea o
importanta/semnificatie decisiva pentru stabilirea unui diagnostic clinic.
In scrierea protocolului, numerele si literele de pe fotografii trebuie cu atentie notate.

CAPITOLUL VI.

DETERMINAREA CARACTERULUI EVOCATOR SPECIFIC

FOTOGRAFIILOR DIN PUNCT DE VEDERE
AL ASOCIATIEI FACTORIALE

Am admis de la inceput ca fotografiile diferitilor factori pulsionali ar trebui sa conduca

asociatiile subiectului spre domenii pulsionale variate, dar in stransa legatura cu imaginea
expusa. Fiecare fotografie are in sensul inteles de Lewin un caracter evocator absolut
specific, care determina directia asociatiilor si limita domeniului lor. In cartea sa Vorsatz,
Wille und Bedurfins, Lewin scrie referitor la caracterul evocator urmatoarele:
O stare de tensiune, existenta deja in sine, care raspunde unei intentii, unei trebuinte sau unui
act pe jumatate facut, care reactioneaza la un obiect sau un eveniment dat intr-o asemenea

26
maniera este tocmai acest sistem sub tensiune care domina astfel motricitatea (miscarea).
Spunem despre asemenea obiecte ca au o putere evocatoare (1).
Mai mult, noi am presupus ca fotografia care reprezinta trebuinta pulsionala actuala si genica
cea mai dinamica la subiect, va fi cea care va poseda caracterul evocator cel mai marcant, si
deci cea mai mare valenta psihodiagnostica.
Prin experimentare au fost confirmate aceste doua puncte de vedere. A fost demonstrat ca
fiecare imagine poarta intr-adevar asociatiile subiectului spre domeniul pulsional
corespunzator factorului respectiv.
Acest rezultat este la fel de important pentru cunoasterea mecanismului general de actiune al
testului. In acest fel, am putut demonstra in fapt caracterul evocator al fotografiilor factorului
h, de exemplu, care corespund in mod cert trebuintei bisexuale sau homosexuale, fiind date
asociatiile care il mobilizeaza. Fotografiile factorului s provoaca asociatii corespunzatoare
domeniului agresivitatii, cele ale factorului e arata tendinta la acumulare de afecte (furie,
manie, ura si dorinta de razbunare) sau la fel de bine religiozitate, caritate, echitate. Imaginile
factorului hy conduc asociatiile spre domeiul trebuintei de a se da in spectacol, cele ale
factorului k spre narcisism, egoism, autism, inchidere in sine; cele ale factorului p spre
domeniul dorintei de putere la fel de bine ca si spre cel al omului persecutat. Fotografiile
factorului d sunt asociate cu dorinta de a achizitiona, cu mania colectarii, a risipei si
cheltuirii, a pierderii Obiectului si al tristetii; din contra, cele ale factorului m fac apel la
asociatii din domeniul hedonismului, al cautarii placerilor sau al solitudinii.
Specificitatea asociatiilor factoriale a permis in consecinta de a titra psihologic imaginile
fiecarui factor din punct de vedere al valentei si al calitatii caracterului evocator al lor.
Experienta ne-a aratat care imagini ale aceluiasi factor prezinta caracterul evocator cel mai
marcant. Am putut rezolva astfel dificila problema a alegerii fotografiilor aceluiasi factor
inainte sa fie incluse in test ca avand cea mai mare specificitate factoriala.
Pentru alegerea fotografiilor, am utilizat in egala masura o metoda biologica. Am
determinat modul in care reactioneaza bolnavii manifesti si indivizii conductori in fata
aceleiasi fotografii. Daca, de exemplu, epilepticii manifesti arata, imediat dupa criza, o
reactie de descarcare sau o reactie zero la o fotografie a factorului e, din contra, daca sunt
intr-un stadiu interparoxismal dau intotdeauna o reactie negativa sau pozitiva si niciodata o
reactie de descarcare, apoi aceasta fotografie din clasa e era considerata ca valabila. In caz
contrar, era respinsa. (Semnificatia acestor reactii va fi vazuta mai tarziu).
Proba asociatiilor factoriale ne-a clarificat in egala masura asupra mecanismului de actiune al
fotografiilor ce intervin in alegerile simpatice si cele antipatice. Subiectul alege, ca fiind cele
mai simpatice, fotografiile care ii amintesc de persoanele cu care poate usor sa se identifice:
el vrea deci sa fie ca personajul care i-a ramas lui in memorie. Din contra, subiectul alege sa
respinga, ca fiind cele mai antipatice, persoanele din fotografii care ii repugna, pe care le
uraste sau cu care s-a aflat sau se afla in conflict: nu vrea sa fie ca personajul pe care
fotografia i-l aminteste prin jocul de asociatii.

27
Pe scurt: identificarea sau neidentificarea va fi deci determinata prin raportul cu experienta
personala, care exista intre subiect si parintele cosangvin sau apartinatorul genic (1) a carui
reamintire a fost provocata de aceasta proba.
Probele de asociere factoriala demonstreaza ca fotografiile expuse evoca frecvent imaginea
mamei, a tatalui, a sorei sau fratelui, a educatorului, a partenerului, a prietenului, a patronului,
a colaboratorului sau a unei persoane cunoscute si, mai mult, ca inrudirea sau neinrudirea
genetica foarte precisa, care a existat sau mai exista in viata reala intre subiect si persoana
rememorata, determina directia alegerii in test. Aceasta forma de alegere determina ceea ce
psihologia profunda numeste alegerea anaclitica.
Exista oricum in mod egal si o forma de alegere narcisica (Freud) in care subiectul se alege
pe el insusi; alege fotografia respectiva, pentru ca persoana reprezentata este identica cu el
insusi. In alegera narcisica, directia alegerii (simpatica sau antipatica) depinde de starea de
multumire sau insatisfactie a subiectului fata de el insusi.

*
* *

Ne-am intrebat de mai multe ori cum am putea vorbi in aceasta proba de alegeri genotropice
(2). Cu toate acestea, am zis, este absolut imposibil ca o atractie sau o repulsie genica poate
sa emane din fotografia expusa si sa iradieze spre subiect. Chiar si daca am fi inclinati sa
adoptam ipoteza ca o actiune genica emana din bagajul genetic latent al unui individ in ceea
ce il priveste pe alt individ si, ca urmare a acestei actiuni, unul il atrage pe celalalt sau il
respinge, nu vom putea acorda aceeasi capacitate de actiune unei fotografii inanimate.
Proba asocierii factoriale raspunde la aceasta intrebare. Bineinteles ca fotografiile bolnavilor
pulsionali nu au actiune biogenetica genotropica. Dar aceste imagini poseda un factor
evocator absolut specific, care le permite, prin asociere, sa faca sa reapara in memorie urme
de amintire a persoanelor care au fost sau care sunt cu subiectul in relatie genotropica, in
sensul real (strict) al termenului.

*
* *

28
Trebuie sa raspundem mai departe in egala masura si unei alte obiectii.
Bazandu-se pe consideratii teoretice, unii psihologi straini au obiectat ca, de faptul
caracterelor rasiale ale persoanelor expuse in aceste fotografii, ar fi absolut imperios
necesar sa cream seturi de fotografii pentru diverse tari, corespunzatoare fiecarei rase in
parte. Aceasta inseamna deci ca nu putem folosi testul pentru un psihodiagnostic in Italia, de
exemplu, decat daca am crea o noua serie de test cuprinzand 6 hermafroditi, 6 criminali, 6
epileptici italieni etc. Dupa acelasi principiu, ar trebui sa stabilim o serie de test rasiala
specifica pentru URSS, America, Anglia, Japonia si tot asa pentru diversele state ale lumii.
Aceasta obiectie a fost infirmata de practica. Fotografiile care alcatuiesc materialul de test
actual, reprezinta persoane in cea mai mare parte de origine germana (38 din 48). Am ales
aceste persoane din operele lui Weygant, Hirschfel, Binswanger, Kirchhoff si Stolz.
Fotografiile asasinilor le am de la Instituul Suedez de Psihiatrie Criminala, fotografii pe care
psihologul St. Strobl mi le-a pus cu amabilitate la dispozitie anexandu-mi istoricul bolii si al
genealogiei. Patru fotografii sunt reprezentate de unguri.
In cazul in care aceasta obiectie era fondata si in acest caz asa-zisele ipotetice gene
rasiale si nu genele pulsionale ar juca rolul principal in alegeri nu am putea utiliza cu
succes setul actual de fotografii decat in Germania. Nu am putea, de exemplu, in Ungaria,
pentru ca doar 8% din fotografii reprezinta unguri, fata de 79% persoane de origine germana.
Oricum, setul actual s-a dovedit foarte bun in Ungaria, unde l-am folosit cu succes in diferite
institutii. La fel, s-a folosit acelasi set in America (1), in Anglia (2), in Elvetia si rezultatele
cercetarilor sunt in stransa concordanta cu cele obtinute in Ungaria. In consecinta, putem sa
tragem urmatoarele concluzii:
1.Caracterul evocator al figurilor din imagini par sa mobilizeze la subiecti trebuintele h, s, e,
hy, k, p, d, m intr-un mod incomparabil mai puternic decat ne mobilizeaza atractia sau
repulsia rasiala. Aceasta afirmatie este reintarita de cercetarile genealogice asupra alegerilor
in iubire si prietenie.
2.Trebuintele pulsionale care se afla in spatele celor 8 factori par a corespunde unor
exigente pulsionale independente de genele rasiale si etnice.
3.Din punct de vedere strict stiintific, ar fi oricum de dorit de a se alcatui si diferite seturi pe
rase, tinand cont de sistemul pulsional al Analizei Destinului si sa rezolve, prin cercetari
comparative, problema rolului care revine caracterelor rasiale ale fotografiilor, in alegerea
subiectilor de diverse rase, de exemplu printre rasele de culoare.

*
* *

29
EXEMPLE CARACTERISTICE
ALE PROBEI ASOCIERILOR FACTORIALE

1.Asociatii evocate de fotografiile hermafroditilor.

Exemplul 1. Subiectul testat este un profesor de colegiu, varsta 28 ani. (Referitor la
imaginea 1, Seria 3). Imaginea reprezinta un travestit. Din sirul asociatiilor subiectului citam
urmatoarele pasaje:
Destul de respingator, dezgustator, este sleios, vascos, agresiv, arogant, prea sigur de el,
flacau, terorist; mi-e frica de el, nu ma simt prea protejat fata de atacurile sale, imi da
frisoane, mi-e frica ... o partida ... povesti homosexuale se prezinta in memoria mea; poate fi
un jucator de fotbal sau un antrenor care corupe tinerii. Acum, imi amintesc de un caz cu o
multime de povesti homosexuale ...
Vedem ca imaginea categoriei h si-a exercitat promt, din plin actiunea sa specifica. In cateva
minute, a condus subiectul in domeniul reprezentarilor homosexualitatii.

2.Asociatii evocate de fotografiile criminalilor.

Exemplul 2. subiectul testat este o psiholoaga, care se ocupa in special cu dementii dintr-o
clinica psihiatrica. (Referitor la imaginea 2, seria I). Asociatii:
Un sadic, un criminal, un sadic sexual ... psihologie criminalistica, crima sexuala asupra
unui copil; si-a atras victima in padure si acolo a omorat-o ... Proletar, sofer sau macelar ...
O femeie merge pe strada, brusc are o criza de nervi, la sfarsitul a patru saptamani, se
trezeste c-a asasinat-o ... Smecher, grasunel, miros de acetilena ... ca un balonas de copii ...
clown, director al unui circ ambulant, viseaza la lei, se comporta cu subalternii ca si cum ar
fi un leu.
Imaginea criminalului a atras subiectul in cercul gandirii respective: asasin, sadic, macelar,
leu.
3.Asociatii evocate de fotografiile epilepticilor.
Se stie ca factorul e in corelatie cu factorul hy, determina in mod particular, alaturi de afectele
dure: mania, ura, furia, dorinta de razbunare, trebuintele etice si sociale ale individului:
dreptate si nedreptate, bunatate si rautate, vina si ispasire, demon si inger, Cain si Abel,
constituie perechile antagoniste pentru care alegerea depinde de starea actuala a factorului e.
Exemplul 3 Subiectul testat este tot profesorul de 28 ani mentionat anterior. (Referinta
7,IV, epileptic). Asociatii:

Un om care are simtul social, si-a gasit locul in societate ... tatal sau ar putea fi judecator,
chiar si el insusi. Dar poate fi si contrariul, un revolutionar. Ma simt obligat sa ma gandesc
la personajele lui Dostoievski. In spatele aparentei exterioare se ascunde anarhia. Un om de
stiinta cu pistolul incarcat. Destinul acestui anarhist este interesant. Ii simt tensiunea din el,
nu ca-n prima imagine (Exemplul 1). Acesta nu reuseste sa faca ceva mare decat cand

30
actiunea ia nastere dintr-o mare tensiune. Da: daca un atac ii reuseste, asta nu-l potoleste,
vrea sa atace ceva ce nu a existat niciodata. Caci esenta unui atac nu este crima, ci in
izbucnirea situatiei, un atac cu ajutorul unei masini infernale, nu recurge la otrava. Acest om
omoara intr-o maniera mai dinamica.

Fotografia unui epileptic a mobilizat deci asociatii epileptoide clasice: revolutie, atentat,
izbucnire (raptus) etc. Succesul obtinut prin terapeutica de soc, ca socul insulinic, socul cu
cardiazol, electro-socul, la schizofrenii paranoizi raspund, dupa parerea noastra, in sensul
schimbarii dominantei intre trebuintele p si e. La schizofrenii-paranoizi, trebuinta p se gaseste
in prim-plan, in timp ce trebuinta e, ce include exigentele lui Cain, se gaseste in arriere-plan.
Actiunea socului provoaca, in mod artificial, o schimbare a dominantei. Pacientul prezinta
convulsii epileptiforme si-si pierde, numai momentan, natura sa pulsionala de schizofren-
paranoid. A fost, prin urmare, interesant sa determinam experimental cum un paranoiac
reactioneaza la fotografiile e, imediat dupa un tratament convulsivant cu cardiazol.

Exemplul 4 Subiectul testat este tot profesorul de 28 ani, al carui diagnostic era: debut
schizofrenic paranoid. (Ref. 6, I, epileptic).

Acest om nu-mi este antipatic actualmente, desi imi fusese mai inainte. Mi se pare ... si nu
prea ... ca e mai dur decat mine. Poate ca e un ins atins de psihoza ... un schizofren ... sufera
de o disociere a Eului ... trebuie sa fi avut o perioada de marasm demential. Ma simt acum ca
si atunci cand mi se facea injectie cu cardiazol ... mi-e frica ... simt cum imi vin convulsiile.

Fotografia din categoria e a avut aproape aceeasi actiune ca si tratamentul in sine cu

cardiazol, la bolnavul schizofren-paranoid. Simtea cum ii vin convulsiile. Am putea cere
mai mult de la o fotografie e?

4.Asociatiile evocate de fotografiile istericilor

Simptomele prin care se manifesta, intr-o maniera socializata, factorul hy sunt: a se da in

spectacol, de exemplu in societatile de binefacere, in actiunile caritabile, mai mult, sa joace
in familie rolul de regina-mama; la modul general, faptul de a se arata in societate sau pe
scena lumii. Exemplul de mai jos ne arata foarte clar ca fotografiile hy atrag subiectul in
domeniul exhibitionismului.

Exemplul 5 Subiectul testat este un profesor de colegiu, 30 ani. Ref: 1, II, femeie isterica.
Asociatii:

Aoleu ... (respinge imaginea). Imi aduc aminite de aceasta tanti, care joaca zilnic rolul de
stalp al societatii ... Este mereu in actiune, obtine rezultate bune, depune efortul sa devina
omnipotenta in familie ... Joaca un mare rol in societatile de binefacere si de locuinte.

5.Asociatiile evocate de fotografiile catatonicilor.

Factorul k reprezinta trebuinta sistolica, de coartatie. Forme clinice: hipersusceptibilitate,

natura senzitiva, retragere, izolare de lumea exterioara, narcisism, egoism, autism, etc.

31
Exemplul 6 Subiectul este o doamna psiholoaga, 50 ani. Ref: 8, II, catatonica. Asociatii:

O femeie simpla, care se retrage in ea insasi. Poate ca si-a pierdut copilul. O infirmiera intr-
o clinica psihiatrica. Traieste singura, in azil ... evenimentele sunt de mai putina importanta,
dar au o mare insemnatate pentru ea ... Dragostea, un iubit dificil, ... ea l-a luat prea in
serios, a fost inselata ... Am multi pacienti de aceasta teapa in clinica de psihiatrie.

Caracteristicile principale ale naturii pulsionale catatonoide, adica o atitudine inchisa,

retragerea din fata riscurilor vietii (pana la azil), susceptibilitatea, toate acestea au fost
evocate in asociatiile subiectului.

Forma patologica a schizofreniei catatonice este de cele mai multe ori determinata de
disocierea Eului (sciziune), a intregii personalitati, din cauza dualitatii Eului.

Se intampla ca subiectul sa aiba in fata doar o fotografie de catatonic, dar el sa vorbeasca

mereu de doua persoane, sau de o oglinda care dedubleaza personajul. Se intampla ca
subiectii dar in mod special bolnavii sa perceapa figura respectiva ca multiplicata,
simptom care indica starea de dualitate sau de multiplicitate a entitatii Eului.

6.Asociatii evocate de fotografiile paranoiacilor.

Factorul p determina, o stim, trebuinta de dilatare a Eului, egodiastola. Domeniului

pulsional al acestei trebuinte ii apartin: dorinta de putere, posesiunea unei idei, delirul de
persecutie (in special idei de otravire), grandomanie, megalo si micromanie, delirul de
inventie, profetiile etc.

Exemplul 7 Subiect, psiholog. Ref: 8, III, batran paranoiac. Asociatii:

O vrajitoare. O bolnava ... O fata cruda de tigroaica. E respingatoare. Ceea ce am citit in

Dostoievski se potriveste la fix acestei femei. Cred ca o asemenea femeie inspira intr-adevar
dorinta de a omori. Este o ironie a sortii care l-a facut sa-l aleaga pe Raskolnikov, sa ucida o
fiinta atat de urata. Acum ma simt pus sa ma gandesc la prietenul care mi-a dat romanul
Raskolnikov. Era un om in varsta. Ce concluzie trageti din faptul ca eu am atatia prieteni mai
in varsta? Ma gandesc la mediul in care acest prieten sarac era un obiect de bataie de joc.
Ne aminteste, intr-adevar, de toate delirurile in ceea ce ii priveste inventiile. Era un mincinos
notoriu. Zicea ca marii inventatori se rugau de el sa-i primeasca in vizita, caci avea o mare
proprietate in strainatate. Avea mania grandorii. Pretindea in egala masura ca este un mare
compozitor si eu am luat totul cu bani ghiata. O relatie penibila.

In asociatiile date de fotografia p gasim aproape toate formele de manifestare ale paranoiei:
otravire, arsenic, asasin paranoid (Raskolnikov), grandomanie, inventator, pseudologie
fantastica. In timpul probei, insusi subiectul are un episod de suspiciune. Credea ca-l
suspicionam de homosexualitate din cauza prietenilor sai mai in varsta. (Avea motive reale
pentru asta, caci a avut, intr-adevar, relatii homosexuale cu barbati mai in varsta). Am
constatat ca fotografiile p atrag usor, in timpul probei de asociere factoriala, subiectii cu
dispozitii paranoid-homosexuale in domeniul pulsional al homosexualitatii. Nu trebuie sa ne

32
impresioneze. Relatiile existente intre homosexualitate si paranoia din punct de vedere
psihopulsional sunt cunoscute de mult timp (Freud). Am redat in lucrarea Schicksalsanalyse
fundamentul biogenetic al acestei relatii. (Cf. Cazul 26, arborele genealogic 26 a,b,c, pag.
93)

7.Asociatii evocate de fotografiile melancolicilor.

In domeniul manifestarilor factorului d, gasim urmatoarele simptome: nostalgia dupa obiectul

pierdut, idei de moarte, sila de a trai, sentimentul de a fi nefericit, fixatie la membrii familiei,
fidelitate la obiect, iubire obiectala gata de sacrificiu, deseori de natura incestuoasa; mai mult,
adezivitate la obiectele de valoare, risipa sau zgarcenie, in acest cadru intrand in aceeasi
masura inclinatiile catre magie si ocultism.

Exemplul 8 Subiectul este o femeie, profesoara de muzica, lesbiana, schizofrena-paranoida,

care s-a pierdut in teosofie, metafizica si spiritism. Ref: 2, IV, o depresiva. Asociatii:

Grotesca. Ma duce cu gandul la un teosof care a murit.

Exemplul 9 Subiectul este un ajutor-cofetar, homosexual. Ref: 7, VI, o melancolica.

Asociatii:

Obiceiurile acestei femei ma fac sa ma gandesc la patronaj ... Invierea ... Am citit intr-o zi
acest roman la un prieten orb ... Eroul a violat o fetita care a devenit prostituata. Cand a fost
condamnat pentru omor, cei doi se intalnesc si fata ii zice: Am invatat sa traiesc fara fericire.
Aceasta expresie este formula mea magica, mi-o repet cand ma simt rau.

Fotografia categoriei d a relevat imagini de orfani, de abandonati, de patronaj, un climat tipic

factorului d. Imaginea invierii i-a aparut, deci o asociere in stransa corelatie cu moartea.
Depresia e usor de recunoscut si-n expresia: Viata fara fericire.

8.Asociatiile evocate de fotografiile maniacalilor.

Domeniul de actiune psihica a factorului m inglobeaza: trebuinta de a se agata de obiectele

placerii acestei lumi, dependenta de picanterii, de petrecareli, predispozitia la manie, mai
mult: insingurarea, detasarea de obiect si chiar oralitatea: a manca, a bea, a vorbi, etc).

Exemplul 10 Subiectul este un psiholog. Ref: 8, V, un varstnic, maniac. Asociatii:

E atat de hatru ... sta la birou si calculeaza; apoi isi scoate painea din plasa si o imparte in
patru bucati pe care le mananca una dupa alta. Preocuparea sa principala este de a se
bucura in liniste de orice lucru. Cunoaste toate barfele. Este mereu prezent la inmormantari,
doar ca sa bea ... Vecinii sai il iubesc mult, desi e o vulpe batrana. Vorbeste des lucruri care
ii consterneaza. De exemplu, ca fata domnului X nu vrea s-o vorbeasca de rau dar el a
vazut-o cu doi tipi se poate sa nu fi fost doi, ci doar unul ea a fost cu el la cinema. Ii
gaseste placerea de a citi in taina carti pornografice si in timp ce-si bea berea sa-si ude
mustata.

33
Asociatiile descriu o lume a placerilor orale: a manca, a bea, a zice bancuri, a barfi etc.

Se stie ca mania este o reactie la depresie. Relatiile intre manie si depresie sunt relevate si-n
asociatiile urmatoare:

Exemplul 11 Subiectul este un psiholog, 35 ani. Ref: 1, VI, circular in stare maniacala.
Asociatii:

Cu ochii intunecati, plini de dureri si in acelasi timp foarte usor sa-i descrii ca pe niste ochi
stralucitori. O tristete care se schimba brusc in fericire debordanta pentru ca, apoi, sa
recada in depresie.

Imaginea categoriei m a mobilizat asociatii care corespund in intregime aspectului patologic

al psihozei maniaco-depresive.

Exemplele expuse confirma deci aceasta realitate psihologica: fiecare imagine din test poseda
un caracter evocator specific, datorita caruia fotografiile au o actiune factoriala destul de
specifica in cursul asociatiilor subiectului. Este o remarca importanta, caci a plecat de la
realitatea acestui fapt, ca noi am creat Diagnosticul experimental al pulsiunilor.

CAPITOLUL VII.

DIFERENTIEREA SI INTERPRETAREA

REACTIILOR DE ALEGERE

Pentru un psihodiagnostic, alegerile trebuie interpretate: 1) Din punct de vedere al

cuantumului; 2) Din punct de vedere al directiei, al tendintei.

I Diferentierea calitativa

In ceea ce priveste cuantumul reactiilor, cautam cate imagini a ales subiectul, printre cele 6
ale unui factor si printre cele 12 fotografii ale unui vector, fara a considera ca e vorba de
alegeri simpatice sau antipatice.

Putem sa distingem 3 tipuri de alegere: a) Reactia medie; b) Reactia nula sau reactia
zero; si c) Reactia plina.

a)Numim o reactie medie pana la 2 sau 3 din cele 6 imagini ale unui factor. Numarul mediu
probabil si empiric de alegeri este de 3 pentru un factor, cu limita inferioara 2 si superioara 4.

34
Aceste cazuri limita cer o apreciere separata. Trebuie subliniat ca aceste limite sunt valabile
numai pentru alegerile aceleiasi tonalitati, simpatic sau antipatic.

Alegerea medie de 2 sau 3 imagini ale aceluiasi factor este la fel de importanta pentru
psihodiagnostic ca si reactiile extreme, in special daca analizam tonalitatea lor simpatica sau
antipatica (vom vedea mai tarziu).

b)In reactia zero sau aproape zero subiectul nu alege niciuna dintre cele 6 imagini ale
unui factor, sau cel mult, o imagine a fiecarei tonalitati, simpatica si antipatica.

c)In reactia plina sau aproape plina subiectul alege in aceeasi tonalitate, 6, 5 sau cel putin
4 din cele 6 imagini ale unui factor. In acest caz, vorbim de tensiune cantitativa.

Reactia zero

Fotografiile constant excluse din alegere sunt cele ale bolnavilor care prezinta formele de
manifestare patologice extreme ale trebuintelor pulsionale, pe care subiectul le descarca el
insusi, momentan, sub o forma oarecare.

Printr-o reactie zero, subiectul releva care factor pulsional se manifesta actualmente la el, fie
sub o forma genotipica, fie sub o forma genotropica. Reactia zero semnifica deci: manifestare
pulsionala.

Atragem atentia, deoarece conceptul de manifestare pulsionala nu trebuie limitat la forma

patologica extrema, reprezentata de fotografie. Ea poate lua diverse forme, intr-un grup
ereditar specific, prin factorul pulsional corespunzator; acesta intervine in toate manifestarile
pulsionale si caracteriale, normale si patologice, atat in activitatile profesionale, cat si in
manifestarile avand aceeasi radacina din punct de vedere biogenetic (cf. Tabel 2).

Un exemplu ne este dat de triada biologica ereditara: Epilepsie Migrena Balbaiala. Acest
grup ereditar este, mai mult, inrudit genetic cu abandonatii, enureticii, astmaticii si de o
maniera foarte generala vaso-nevroticii paroxistici. Am putut sa demonstram, atat prin

35
cercetarile genealogice, cat si prin studii statistice asupra ereditatii, relatia stransa genica
unind elementele acestei triade patologice si cei care sunt genic inruditi (1). Grupei maladiilor
paroxismale ii corespunde de asemenea un grup caracterial si profesional specific. Aceste
corelatii sunt expuse pe larg in lucrarea Schicksalanalyse (Analiza destinului).

Daca un subiect nu alege decat una din fotografiile factorului e (sau nu alege decat una sau
alege una simpatica si una antipatica) nu trebuie in nici un caz sa ne pronuntam dinainte ca
subiectul este un epileptic manifest. Aceasta eventualitate este evident posibila. Oricum,
reactia nula a factorului e ne da dreptul sa gandim ca subiectul prezinta, in momentul
examinarii, un sindrom psihic sau somatic oarecum de vaso-nevroza paroxistica, sau a trecut
printr-o criza paroxismala cu putin timp inainte. In domeniul psihic, trebuie sa ne gandim la
explozii paroxismale de sentimente si afecte si intr-o maniera generala la stari afective
exteriorizate prin crize, sau la fel de bine la calmul plat post-paroxistic, care le succede.
Aceasta se poate traduce prin explozii de furie, de frica, de gelozie, angoasa, panica, cat si
prin monomanii paroxistice de tipul dromomaniei, cleptomaniei, dipsomaniei, thanatomaniei,
etc . si prin paroxisme afective foarte variate, de genul extazului religios.

In domeniul somatic trebuie sa ne gandim la simptome bazate pe o criza vasculara

paroxistica: sincope, vertijuri, absenteism, epilepsie, migrena, balbaiala, acces astmatiform,
dese eruptii cutanate, survenite dupa crize bruste si in care se incadreaza crizele vasculare,
roselile sau palori subite, etc.

Pentru a afirma ca manifestarile diverse sunt genetic inrudite si relevante pentru aceeasi
grupa biologica ereditara, trebuie sa verificam inrudirea genica prin cercetari genealogice si
pe cat posibil s-o sustinem prin statistici asupra ereditatii.

Profilul 1 din figura 2 este al unui epileptic; al doilea este al unuia cu migrena; al treilea, al
unui balbait. Cei 3 bolnavi se afla in momentul examinarii intr-un stadiu postparoxismal. In
timpul crizelor, bolnavii au trait si descarcat tendintele pulsionale ale factorului e. Prin
urmare, ei nu au ales niciuna din cele 6 fotografii de epileptici (cel mult una).

36
Fig. 2
I II III
S P Sch C S P Sch C S P Sch C
h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m

I. Epilepsie II. Migrena III. Balbaiala

Reactia plina

Ce semnifica faptul de a alege 6, 5, sau cel putin 4 fotografii ale aceluiasi factor pulsional?
Experienta a aratat ca subiectul alege maximul de fotografii ale trebuintei in care el este,
momentan, cel mai incarcat. Acestea exercita in el actiunea cea mai dinamica.

Putem distinge 3 tipuri de reactii pline: fotografiile sunt alese ca simpatice, ca antipatice sau
cele doua impreuna. In consecinta, vorbim de reactie plina incarcata de simpatie sau
pozitiva, de reactie plina incarcata de antipatie sau negativa, in fine de o reactie plina
combinata sau ambivalenta.

Cele 12 profile din figura 4, provin de la un epileptic, 18 ani. Ele au fost culese in faze
diferite. Profilul II a fost intr-un stadiu interparoxistic. Reactia e, incarcata negativ, semnifica
faptul ca substanta epileptiforma s-a acumulat. Profilele III, VI, VIII, IX, XI si XII contin o
reactie aproape vida, aratand ca a avut loc criza. Aceste examene au aratat efectiv faptele la
un stadiu postparoxistic, descarcat. Examinarea a II-a a fost facuta in faza preparoxistica
(inaintea crizei), in momentul cand subiectul era in mod real incarcat de trebuinta e.

37
In profilul XII, subiectul da de asemenea o reactie plina, extrema, a factorului h (h = +6) (de
vazut nota 2, p.112).

Al doilea exemplu de reactie plina (fig. 3). Profilul arata o acumulare in pulsiunea Eului
(vectorul Sch). Gasim Sch +10, mai precis k = 5 si p = 5, sau mai bine k = +2/-3, p = +3/-2;
cei foi factori sunt ambivalenti.

I
S P Sch C
h s e hy k p d m

Fig. 3 Reactie plina in vectorul Sch

Subiect, 39 ani, se gaseste, dupa sase ani de tratament psihoterapeutic, cu diagnosticul faza
preschizofrena. Sufera de incapacitatea de a munci, de reprezentari narcisic-paranoide; cauta
sa stranga de la oamenii pe care ii intalneste cele mai mari complimente si marturiile cele mai
favorabile. Deseori intelege si mai des crede ca se vorbeste, tare sau susotind, de
frumoasa lui prestanta, de capacitatile sale intelectuale si de calitalile lui morale. Oricum,
pacientul nu este dement. Stie foarte bine, ca toate acestea sunt imaginatia sa, dar este
incapabil sa se elibereze si sa caute protectie la medicul sau. Il implora sa-l interneze, caci
crede c-o sa devina alcoolic sau ca o sa se sinucida. Cercetarile genealogice au aratat ca un
frate si o sora a subiectului au avut nevroza schizoid-narcisica. Fratele s-a remis, sora inca nu.

38
Un unchi se prezinta intr-un mod original, ca o personalitate schizoida poate chiar
schizofrena.

Reactia plina (Sch = 10) combinata cu forma schizoida a profilului (cf. Sindrom 4, p.106) a
relevat: 1) Acumulare a trebuintelor Eului; 2) Prepsihoza de tip schizofrenic; 3)
Genotropismul de tip schizoid al subiectului si al cosangvinilor. (Imagoul este sora sa, care
este in egala masura o narcisica schizoida; sotul acesteia sufera de o puternica nevroza
paranoida); 4) In fine, predispozitia schizoida a familiei.

Din cele de mai sus rezulta ca:

1)Reactia plina poate avea doua semnificatii:

a)Fie releva factorul cel mai dinamic intre tendintele pulsionale nemanifeste; putem spune ca
a actionat genotropic, deoarece acesta determina directia alegerilor pulsionale ale
partenerilor in iubire, a prietenilor, a profesiilor, a bolior etc.

b) Fie aceasta reactie franeaza tendintele pulsionale premanifeste, aproape de exteriorizare.

2)Reactia zero indica exigenta pulsionala care s-a manifestat sub o forma oarecare. Daca
intelegem caracterul dinamic al celor doua reactii extreme, vom intelege ca nu exista
diferenta cantitativa intre reactia zero si reactia plina. Diferenta, de fapt, e numai de ordin
dinamic: e vorba de doua faze succesive, pe scurt acumulare maximala a unei trebuinte si
apoi descarcare.

39
P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch
hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p

P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch C S P Sch

hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p d m h s e hy k p

40
Fig.4 Douasprezece profile pulsionale la un epileptic

41
Reactia zero nu inseamna, cum am putea crede, ca tendinta pulsionala corespunzatoare nu
exista in bagajul genetic al individului; ea inseamna pur si simplu ca o tendinta, care s-a
acumulat in prealabil, a pierdut activitatea dinamica la momentul considerat, in urma unei
descarcari; aceasta conceptie dinamica explica de ce gasim, la anumiti subiecti, pentru un
factor anume, o reactie plina ambivalenta in profilul de prim plan si reactia zero in profilul de
ariere-plan, sau invers.

Profilele pe care le-am obtinut in cursul probelor repetate, arata ca tendintele pulsionale nu
sunt elemente psihice fixe, stabile, ci procese dinamice schimbatoare si variabile. Mobilitatea
unui factor anume de-a lungul repetarii probelor, are o mare semnificatie diagnostica. Vom
relua discutia in capitolul urmator.

II Distinctia reactiilor de alegere dupa tendinta

Am vazut pana aici ca reactia plina ne releva o tendinta pulsionala care nu poate sa fie
satisfacuta momentan.

Aceasta stare de incarcare poate exista in fiecare factor. Ca sa o depaseasca, subiectul are la
dispozitie doua posibilitati:

Una consta in deschiderea unei cai spre exteriorizare, deci descarcarea: aceasta este calea
reactiei premanifeste, care precede satisfacerea directa.

A doua cale conduce spre interior, spre profunzimea psihicului: este calea refularii si a
manifestarii genotropice (alegerea profesiei, partenerului, prietenului etc). In reactia plina
genotropica, exteriorizarea tendintei pulsionale e blocata de o forta oarecare. Tendinta
pulsionala astfel acumulata este obligata sa ramana in profunzime, de unde reglementeaza
alegerile individului in iubire, prietenie, idealuri, in profesie si alte puncte de vedere. Credem
ca acest factor genotropic constituie busola personala a alegerilor pulsionale.

* *

Cum putem sa distingem, dupa profil, diversele semnificatii ale reactiilor pline? Experienta
ne-a aratat ca ele depind de tonalitatea alegerilor individului la selectia fotografiilor
reprezentand trebuintele care se acumuleaza in el. Este deci tendinta alegerii (simpatice sau
antipatice) care este determinanta:

42
1)Subiectul alege ca simpatice fotografiile persoanelor din factorul in care trebuinta se afla in
el in faza premanifesta, inainte de a se exterioriza. Aceste tendinte pulsionale sunt deci in
egala masura asumate de Eu (1), subiectul nu lupta impotriva lor, ci le lasa sa se acumuleze
pentru a le descarca la un moment propice;

2) Subiectul alege ca antipatice fotografiile persoanelor din factorul in care trebuintele sunt
acumulate in el, dar care refuza, refuleaza si deci satisfacerea este limitata, intr-un fel
oarecare de cauzele externe. Experienta ne-a invatat ca sunt in mod precis aceleasi exigente
pulsionale refulate sau refuzate pe care subiectul spera sa le gaseasca la persoanele alese ca
Obiect in iubire, prietenie si chiar si in profesie. Este ceea ce noi am denumit ca
genotropism. Tendintele pulsionale refulate care se releva in alegerile antipatice pot,
deopotriva, dar mai putin frecvent, sa atinga un mare grad de descarcare. In acest caz,
satisfacere obtinuta sub forma genotropica se dovedeste insuficienta si tendintele pulsionale
pana atunci refulate, erup. Ele apar atunci, deseori, nu sub forma nativa, ci sub o forma
denaturata, nevrotica, psihotica sau criminala.

Analiza alegerilor ambivalente sau ambiegale

O alegere este ambivalenta sau ambiegala atunci cand subiectul alege 4, 5 sau 6 fotografii ale
unui factor, unele ca simpatice iar altele ca antipatice. Exemplu: pentru 6 fotografii alese ale
factorului h, 3 sunt simpatice si 3 antipatice. Reactia de alegere este deci ambivalenta si chiar
ambiegala in acest caz. Este numai atunci cand subiectul alege cel putin doua fotografii ale
unui factor ca simpatice si cel putin doua ca antipatice, ca sa vorbim de o reactie ambivalenta.
Consideram ca reactii ambivalente reactiile:

+2 +3 +3 +4 +2 +2

2 3 2 2 3 4

Primele doua reactii sunt ambiegale. Din contra, in ciuda unei usoare ambivalente, reactiile
urmatoare nu le putem considera in acest fel:

+1 Aceasta reactie apartine categoriei reactiilor zero sau de descarcare.

Sau +2 +3 +4 +5 acestea apartin reactiilor pozitive.

1 1 1 1

Sau +1 +1 +1 +1 acestea sunt reactii negative.

2 3 4 5

43
In reactia , Eul este ambivalent in ceea ce priveste exigenta pulsionala. El accepta si refuza
simultan trebuinta critica.

Prezentam, cu titlu de exemplu, profilul unui obsedat (fig. 5). Vedem o reactie ambivalenta
pentru factorii h, e, k, m.

S P Sch C
h s e hy k p d m

Concluzii: A) Din punct de vedere cantitativ, distingem: 1) Reactia zero: 0, +1, 1, 1; 2)

Reactii medii: +2, +3, 2, 3; 3)Reactii pline, in care subuectul alege 4, 5 sau chiar 6
fotografii ale unui factor, fie toate simpatice, fie toate antipatice, fie jumatate simpatice si
jumatate antipatice.

B) Din punct de vedere al tendintei distingem reactiile: 1) Pozitive; 2) Negative;

3)Ambivalente sau cateodata ambiegale; 4) Reactia zero sau de descarcare.

1) Reactiile pozitive sunt urmatoarele:

+6 +5 +4 +3 +2 +2 +3 +4 +5

0 0 0 0 0 1 1 1 1

O reactie este deci pozitiva atunci cand subiectul alege din cele 6 fotografii ale aceluiasi
factor cel putin doua ca simpatice si, cel mult, una ca antipatica.

44
2) Reactiile negative:

0 0 0 0 0 +1 +1 +1 +1

6 5 4 3 2 2 3 4 5

Reactia este deci negativa atunci cand subiectul alege cel putin doua fotografii ca antipatice
si, cel mult, una ca simpatica.

3) Reactiile ambivalente sau ambiegale:

+2 +3 +3 +4 +2 +2

2 3 2 2 3 4

In reactiile ambivalente subiectul alege cel putin doua fotografii ca simpatice si cel putin
doua fotografii ca antipatice.

4) Reactii de descarcare sau reactii zero:

0 0 +1 +1

0 1 0 1

Dintre cele sase fotografii ale unui factor pulsional, subiectul alege nu alege niciuna sau una
singura, sau maxim doua, dar una ca simpatica si cealalta ca antipatica.

45
CAPITOLUL VIII

INTERPRETAREA FACTORIALA SI VECTORIALA A

REACTIILOR DE ALEGERE

In interpretarea factoriala si vectoriala a alegerilor, ne vom putea ajuta de tabelele

psihodiagnostice care urmeaza. Primul din aceste tabele ne da o prezentare generala a
semnificatiei generale a celor 4 reactii de alegere pentru cei 8 factori pulsionali. Debutantii
vor putea, cu ajutorul acestui tabel psihodiagnostic factorial nr. I, sa exerseze incet-incet
metoda de interpretare factoriala a profilelor pulsionale. Doar ulterior, atunci cand vor
cunoaste bine valoarea reactiilor factoriale, vor putea sa intreprinda studiul aprofundat al
tabelelor psihodiagnostice vectoriale (nr. II, III, IV, V). Aceste tabele ne indica semnficatia
psihopulsionala si caracteriologica cea mai frecventa a reactiilor vectoriale. Ele nu trebuie sa
fie utilizate intr-o maniera automatica si rigida, caci semnficatia exacta a unei reactii
vectoriale este intotdeauna in egala masura in functie si de reactiile vectorilor vecini.

Tabelele psihodiagnostice au fost concepute empiric. A fost nevoie de multi ani pentru a gasi
semnificatia diferitelor profile vectoriale si pentru a le controla valoarea de interpretare.
Problema care se ridica este de a intelege de ce o reactie vectoriala are o semnficatie
psihologica data si nu alta. Nu putem sa sesizam intotdeauna sensul deplin al unei reactii
vectoriale, in ansamblul sau, prin simpla insumare/reunire a reactiilor factoriale izolate.
Practic, intr-adevar, un profil vectorial exprima deseori mult mai multe lucruri.
Aceste tabele sunt de mare folos pentru incepatori. Utilizarea lor nu are oricum decat
valoarea unei interpretari statice. Juxtapunerea interpretarilor factoriale si vectoriale
furnizeaza un mozaic al vietii pulsionale, dar nu releva decat putine lucruri despre dinamica
si intercalarea fortelor pulsionale. Numai cu ajutorul sindromaticii (p. 101) vom avea o
vedere sintetica mai completa a jocului vietii pulsionale (1). In functie de subiectii normali,
nevrotici sau psihotici, profilele vectoriale pot avea o semnificatie diferita. Doar sindromatica
va permite sa nuantam diagnosticul.
Sa dam pur si simplu exemplul urmator: o reactie d+, intalnita intr-un profil care indica, de
altminteri, un nivel ridicat de sublimare, poate sa insemne, de exemplu, tendinte la cercetare
stiintifica, pe de alta parte, aceeasi reactie, la un criminal, poate sa semnifice lacomie.

46
EXEMPLE DE INTERPRETARE A PROFILELOR VECTORIALE IZOLATE

I.Profile vectoriale P

e =
hy = +

a) Interpretare factoriala (tabelul psihodiagnostic I):

e = : acumulare inconstienta de afecte dure: ura, manie, furie, dorinta de razbunare, nevoia
de violenta. Tensiune interna, agitatie, frica de sine insusi.

hy= + : dorinta de a se da in spectacol, de a juca un rol.

b)Interpretare vectoriala (tabelul psihodiagnostic I): Cain integral.

e=+

hy =

a) Interpretare factoriala (tabelul psihodiagnostic II):

e = + : spirit de justitie, bunatate, binefacere, caritate, pietate/evlavie.

hy = : pudoare, dorinta de a se ascunde, viata imaginativa intensa.

b) Interpretare vectoriala (tabelul psihodiagnostic II): Abel integral.

d=

m=+

a)Interpretare factoriala (tabelul psihodiagnostic III)

d = : renuntare, fidelitate la Obiect, aderenta la vechiul Obiect, zgarcenie, nevoia de a

colectiona si de a colecta obiecte vechi de valoare.

m = + : trebuinta de a se acrosa, fidelitate la Obiect, frica de a pierde Obiectul iubit (mai ales
daca m = +!, +!!, +!!!)

b)Interpretare vectoriala (tabelul psihodiagnostic III): atasament extrem la unul dintre parinti;
iubire incestuoasa. Pe un plan mai elevat: fixare extrema la o idee. Atentie vascoasa.

d=+

m=

47
a) Interpretare factoriala (tabelul psihodiagnostic IV)

d = + : cautarea unui Obiect nou. Dorinta de a achizitiona obiecte de valoare; rivalitate;

predispozitie la disforie; depresie.

m = : trebuinta de a se detasa de vechiul Obiect. Solitudine. Abandon.

b) Interpretare vectoriala (tabelul psihodiagnostic IV): dupa pierderea Obiectului (m = ) si

detasare, individul pleaca in cautarea unui nou Obiect. Disforie, depresie. Atentie orientata
spre noi Obiecte.

INTERPRETARE DE PROFILE PULSIONALE COMPLETE

1)Incepem prin a prezenta profilul pulsional scriind cele 8 reactii factoriale in linie, cu
semnele specifice;

2)Apoi interpretam cele 4 profile vectoriale (S, P Sch, C) cu ajutorul tabelelor

psihodiagnostice II, III, IV, V

Exercitiul nr. 1

S P Sch C

++ + +

S + +: in tabelul psihodiagnostic II, rubrica S1, citim: perceptie reala a lumii cu toate organele
de simt. Se straduieste sa fuzioneze trebuintele feminine (h) si masculine (s) intr-un aliaj
pulsional intr-un mod heterosexual. Este sexualitatea normala a omului obisnuit.

P = +: (T.Ps.Nr. III, rubrica P15) : Cain pur, care acumuleaza in el furie, manie, ura, dorinta
de razbunare, pe care le descarca brusc, intr-un mod inconstient.

Sch = : (T.Ps.Nr. IV, rubrica Sch5) : Eul inconstient, dar perfect aderent la real, care nu e
constient de dorintele sale si se adapteaza constrangerii lumii exterioare. Este Eul dresat, al
omului obisnuit.

C = + : (T.Ps.Nr. V, rubrica C12) : dupa pierderea si detasarea de Obiectul vechi, subiectul

pleaca in cautarea unui nou Obiect. Infidelitate. Eventual disforie. Atentie sensibila la stimulii
noi.

Diagnostic: este omul obisnuit, omul de pe strada, bine dresat.

48
Exercitiul nr. 2

S P Sch C

+ ++ +

S = ; subiectul se retrage din lumea reala in irealitate. Cartezianul pozitivist,

hiperinteligent, rational.

P = + : Abel pur, binevoitor, drept, serviabil.

Sch = + + : Eul in flux. Este Eul supertrofic, care tinde sa faca constiente toate tendintele
pulsionale si pe care le introiecteaza in ciuda opozitiei lor. Acest subiect este ireal,
hiperrational.

C = + : Atasament extrem la unul dintre parinti, sau a reprezentantilor lui (iubire

incestuoasa). Pe un plan mai elevat, inseamna si atasament extrem la o idee. Atentie
concentrata.

Diagnostic: subiect cultivat (h ), civilizat (s ), umanizat (S ), de caracter (P + ), ireal,

hiperrationalist (Sch + +), fidel la Obiect (C +). Pe scurt: un subiect cultivat, umanizat si
sanatos.

Exercitiul nr. 3 Pictor bolnav, 49 ani.

a)Interpretare factoriala:

h = 0 : tandrete infantila descarcata, actualmente non-dinamica.

s = !! : subiectul alege 5 fotografii de criminali, dar pe toti ca antipatici. Aceasta reactie

negativa a factorului s, indica inactivitate, intoarcerea agresivitatii impotriva lui. Masochism.

b)Interpretare vectoriala:

S P Sch C

0 !! 0 0 ++

S = 0 !! : Auto-daruire/jertfire. Irealitate, sacrificiu, agresivitate intoarsa impotriva sa.

Masochism. Forma de umanizare feminina, materna, pasiva. Inactivitate. Gasim des acest
profil sexual in masochism, oprimare, angoasa, isteria de conversie.

49
P = 0 : subiect oprimat, care se plange, se lamenteaza continuu. Aceasta reactie este
frecvent intalnita in isterie, depresie si imaturitate sexuala.

Sch = 0 : Eul care refuleaza. Subiectul refuza sa ia seama de dorintele sale pulsionale
amenintatoare (p = 0: semnifica descarcarea trebuintei critice in afara constiintei dorintelor;

k = : mecanismul refularii). Acest profil de Eu se gaseste in patologie (insotit de alte

reactii) in fobie, imaturitate sexuala, nevroza obsesionala, isteria de conversie.

C = + + : Legatura cu doua sau mai multe Obiecte, simultan. Atentie scazuta, imprastiata.
Este intalnita in special la homosexuali.

Diagnostic: Masochism. Incapacitate de munca datorate starii de angoasa, isterie si depresie.

Acest diagnostic intalnit in patru profile vectoriale este in acord perfect cu diagnosticul clinic.

Acest pictor, 49 de ani, devine din ce in ce mai mult incapabil de a munci. Renunta de tot la
compozitiile personale, originale, realizate anterior cu succes. Se multumeste sa faca doar
restaurari. Mai tarziu, devine incapabil si de aceasta munca reproductiva si cauta vindecarea
intr-o clinica privata. In timpul tratamentului psihoterapeutic, se releva trebuinta masohica.
Prezinta dese crize de isterie de angoasa, cade in depresie majora si total incapabil sa mai
deseneze sau sa picteze.

Dupa un tratament cu electrosoc, a dat urmatorul profil:

Exercitiul nr. 4:

S P Sch C

0 0 ++

S = 0 : se observa ca tendinta masohica din factorul s, a disparut complet. La inceput,

subiectul dadea s = !! (cf fig 8). Abia dupa al V-lea electrosoc a inceput sa picteze, a devenit
de pe o zi pe alta din ce in ce mai activ. Dupa al IX-lea electrosoc ii apare reactia s = 0. S =
0 semnifica: umanizare activa, masculina a sexualitatii, netinand seama de realitate.

P = 0 : arata ca pacientul nu si-a piedut tendinta la vaicareli, la jeluire, lamentari si

oprimare.

Sch = : este profilul Eului gelos, care se tortureaza, abandonat. Isi intoarce sadismul
impotriva sa sau il indreapta impotriva Obiectului care l-a abandonat.

Aceasta reactie ne indica felul cum subiectul si-a rezolvat problema masochist-sexuala, care
ocupa periferia vietii sale pulsionale. Nu mai este masochist actualmente pe plan sexual. A
incorporat complexul masochist in Eul sau. A putut astfel sa redevina activ ( s = 0) si nu
mai lupta impotriva tendintei masohice. Complexul sexual a devenit o problema de Eu. Este o

50
problema pe care terapeutul o vede cu ochi buni, caci ea conduce de regula la vindecare
(umanizarea sexualitatii prin Eu).

C = + + : este aceeasi reactie de legatura de la inceputul tratamentului. Aceasta reactie da de

banuit ca boala nu s-a vindecat de tot.

* *

La sfarsit sunt de facut urmatoarele remarci:

1.Exemplele alese sunt cazuri in care un singur profil contine deja reactii patognomonice ale
bolilor sau ale caracterului subiectului. Dar acest lucru nu este o regula in general; pentru ca
trebuie repetata pe cat posibil de 10 ori proba, pentru a ajunge la un diagnostic exact si a
evita, pe cat posibil, erorile de diagnostic, care sunt frecvente cu un singur profil. In
urmatorul capitol vom expune metoda formulelor si claselor pulsionale (linneana a
pulsiunilor) care ne vor permite sa reducem la minimum sansele de eroare.

2.Daca circumstantele ne obliga sa stabilim un diagnostic dupa un singur profil pulsional,

trebuie sa ne conducem, in aceasta analiza zisa libera, de principiile diagnosticului
diferential, care sunt cuprinse in a doua parte a acestui manual (Sindromatica).

CAPITOLUL IX

FORMULELE PULSIONALE

Putem distinge, din punct de vedere al semnificatie psihodiagnostice, doua grupe de factori
pulsionali: 1) Simptomatici; 2) Determinanti ai caracterului sau ai bolii (Patogeni).

51
Factorii simptomatici sunt aceia pentru care subiectul da reactii ambivalente sau zero.
Reactiile constant sau aproape constant ambivalente pentru un factor, ne prezinta simptome
interne, subiective; subiectul poate sa devina constient de ambivalenta sa la o trebuinta
pulsionala, dar simptomul nu se poate inca exterioriza, transpune in fapt. Din contra,
simptomele exterioare, obiective, sunt precedate de reactii zero, in care trebuinta critica se
manifesta intr-o forma oarecum nativa, genotipica sau din contra, sub o forma deviata,
operotropica. Aceasta trebuinta critica devine apoi in mod obiectiv diagnosticabila.

Reactiile constant sau aproape constant ambivalente sau zero indica acei factori pulsionali,
care guverneaza tabloul clinic subiectiv sau obiectiv al caracterului sau al unei boli. Acestia
constituie factorii simptomatici. Oricum, acesti factori nu releva nimic sau aproape nimic
despre procesele pulsionale inconstiente, determinand, in realitate, simptomele.

Factorii determinanti ai caracterului sau patogeni, numiti si factori radacina, sunt decelati de
ansamblul reactiilor constant sau aproape constant fie pozitive, fie negative. Reactiile
constant pozitive sau negative reprezinta, in fapt, trebuintele nesatisfacute. O trebuinta este
nesatisfacuta:

1)Daca forte exterioare inhiba satisfacerea sa, sau daca Eul aproba exigenta pulsionala: este
cazul reactiilor pozitive.

2)Daca Eul insusi neaga trebuinta: este cazul reactiilor constant negative.

3)Daca cuantumul unei trebuinte e prea crescut: de exemplu, cazul maniacilor care nu pot sa-
si satisfaca trebuinta sadica pentru ca e cantitativ prea crescuta desi Eul aproba aceasta
exigenta (reactia s constant pozitiva este un element important in sindromul experimental al
maniei).

Trebuie sa insistam asupra urmatoarelor aspecte:

1)Reactia constant negativa nu este intotdeauna caracteristica a refularii unei exigente

pulsionale. Ea poate de asemenea sa fie un semn de adaptare la lumea exterioara;

2)Reactiile constant negative nu releva singure nesatisfacerea trebuintei critice; reactiile

constant pozitive, de asemenea. Adica o trebuinta poate sa fie nesatisfacuta in ciuda aprobarii
Eului si fara ca el s-o refuleze.

Daca, intr-un test de 10 profile, detrerminam separat, pentru fiecare factor, suma reactiilor
zero si a reactiilor ambivalente, obtinem o marime care ne permite sa separam factorii
simptomatici de factorii-radacina.

Suma reactiilor zero si a reactiilor ambivalente ne da gradul tensiunii de tendinta a factorului

in cauza.

52
Sub numele de tensiune de tendinte denumim tensiunea pulsionala care apare intre tendintele
genic antagoniste ale unei trebuinte. Factorii simptomatici au gradul de tensiune cel mai
ridicat; factorii-radacina, din contra, il au cel mai scazut.

Sa examinam inca un pic mai mult notiunea de tensiune de tendinte.

Stim ca Analiza Destinului presupune ca fiecare trebuinta pulsionala se compune din doua
aspiratii provenind una din gena paterna si cealalta din gena materna si formeaza o pereche
genica polar-opusa, astfel incat fiecare component lupta pentru manifestarea sa. Una, de
exemplu, urmeaza directia : Sadism-Agresivitate-Activitate iar cealalta directia: Masochism-
Pasivitate. Cele doua aspiratii, de polaritate opusa, apartin factorului s. Aceasta lupta intre
aspiratiile opuse este cauza tensiunii de tendinte (T.d.t) in fiecare trebuinta pulsionala. T.d.t.
apare distinct in reactiile ambivalente. Admitem ca forma ambivalenta corespunde formei
originare a tuturor trebuintelor pulsionale. Experimental, aceasta maniera de a vedea lucrurile
se justifica prin faptul ca impreuna cu reactiile pozitive gasim des o alegere negativa, dar si
cu reactiile negative gasim des o alegere pozitiva, de exemplu:

+3 +1 +2 +1

1 3 1 2

Oricum, in cea mai mare parte a cazurilor, subiectul nu poate sa mentina la nesfarsit aceasta
tensiune intre tendinte si atunci trebuinta se descarca. Din experienta, descarcarea este data de
reactiile zero. De aceea numim reactia zero, sau de descarcare, in egala masura si reactie
postambivalenta. Natura postambivalenta a reactiei zero este deseori pusa in lumina de
reactia +1/1. Pentru acest motiv nu masuram gradul tensiunii de tendinte doar prin suma
reactiilor ambivalente, ci prin suma celor ambivalente si postambivalente, adica a reactiilor
zero.

* *

O data determinat gradul T.d.t pentru fiecare factor pulsional, putem ordona in functie de
marime cele 8 grade ale T.d.t. Cu acest clasament, este usor sa separam factorii simptomatici
de factorii radacina. Ne permite sa indicam formula pulsionala a subiectului.

Formula pulsionala este o formula fractionala. La numarator se gasesc initialele factorilor

simptomatici; la numitor cele ale factorilor-radacina. Pe langa aceasta formula pulsionala
simpla, prescurtata, care ne serveste ca o orientare rapida, utilizam in general formula
pulsionala completa.

53
Aceasta este o formula fractionala multipla in care intalnim, pe primul loc, initialele a doi sau
trei factori simptomatici ale caror grade de T.d.t sunt cele mai mari. Pe linia din mijloc, gasim
initialele factorilor al caror grad de T.d.t este mediu. Sunt factorii submanifesti, episodici
care, ca regula generala, conditioneaza sfera intereselor. Pe ultima linie sunt initialele
factorilor ale caror grade de T.d.t sunt cele mai mici, adica factorii-radacina.

CAPITOLUL X

EXERCITIU DE INTERPRETARE

A FORMULELOR PULSIONALE

In acest capitol am expus, cu ajutorul unui exemplu, tehnica de urmat in analizarea unei
formule pulsionale.
Exercitiul nr. 5 Subiectul este o farmacista in varsta de 30 de ani. Intre prima serie de 5
profile pulsionale si urmatoarele 5 au trecut 3 ani. Tabelul 3 ne arata tabelul tensiunii de
tendinte a 10 profile pulsionale. Tabelul 4 ne arata pozitia gradelor de tensiune de tendinte in
cei 8 factori.
Dupa acest tabel putem sa reliefam usor formula pulsionala prescurtata si formula completa.
m8 m8
s1 d 5 k 5 p4
e4
hy2 h2 s1

Sa incercam sa analizam cele doua formule pulsionale din punct de vedere clinic si
psihopulsional. In formula pulsionala, factorul m se gaseste singur ca factor
manifest/simptomatic. Subiectul are cu certitudine trasaturi de caracter de ordin hipomaniacal
sau simptome patologice ale maniei. Care este cauza simptomelor maniacale? In formula
prescurtata, raspunsul ne este dat de singurul factor-radacina, factorul s. Ceea ce semnifica,
ca in spatele maniei se gaseste trebuinta sadica nesatisfacuta; aceasta trebuinta poate, oricum,
in inconstientul pacientei, sa se disimuleze sub forma exigentei: a fi barbat.
Analizand formula pulsionala completa, ca factor simptomatic gasim evident factorul m. Asta
inseamna, cum am spus, ca simptomele psihotice hipomaniacale, sau nevrotic ciclice, joaca
rolul principal in manifestarile clinice ale bolnavei. Trebuie sa ne gandim, de asemenea, si la
echivalente de tip paroxismal ale maniei, pseudo-maniile-paroxsimale, (1) apoi la
toxicomanii si manifestari vecine, de genul narcomanie, etilism, dipsomanie, nimfomanie si,
mai mult, la escrocherie, eventual la obisnuinta de a face datorii. Faptul ca factorul
paroxismal e este submanifest (episodic) ne arata ca aceste manifestari maniacale au survenit
prin criza si ca mania prezinta deci un caracter paroxismal: pacienta trebuie sa fi avut crize de
furie, manie, ura, eventual dorinta de razbunare si acestea in momentul cand a dat reactiile e
= 0 (cf profilelor pulsionale VII, VIII, IX, X).

54
Factorii episodici de analizat sunt d, k, p si e.
Pentru fotografiile factorului d, pacienta a dat de 5 ori o reactie zero si de 5 ori o reactie
pozitiva. De remarcat ca a dat in prima perioada (profilele I-V) o reactie constant pozitiva, in
timp ce, in a doua perioada (profilele VI-X) o reactie constant zero. Constanta reactiei
pozitive ne indica faptul ca pacienta era in stare depresiva in acea perioada, adica a avut
depresie inaintea starii maniacale actuale.
Factorul m este factorul simptomatic si factorul d, este factorul premanifest cel mai activ,
adica cel mai puternic factor presimtomatic: ceea ce arata ca pacienta a fost depresiva cu ceva
vreme inaintea examinarii si ca a devenit maniaca intre timp. Mania esta la ea o reactie la
depresie. Depresia a survenit ca urmare a pierderii obiectului primar.

Tabelul 3.
Tabelul tensiunilor de tendinte (exercitiul 5).
Profil S P Sch C Gradul Td.t pe zile
Nr. Data h s e hy k p d m 0 0/
I !! + + + + 0 1 0 1
II ! + + + + 0 1 0 1
III + 0 ! + ! 1 2 3
IV ! 0 0 + + ! 2 2 4
V ! + 0 + + ! 1 1 2
VI ! + 0 0 + 2 2 4
VII ! 0 ! 0 + 0 ! 3 2 5
VIII ! 0 + + + 0 2 1 3
IX ! 0 + + ! 0 0 3 1 4
X ! !! 0 + + ! 0 0 3 1 4
0 0 0 4 1 5 0 5 4 19
2 1 0 1 0 4 0 4 12
GT.d.t 2 1 4 1 5 4 5 8 31

55
Tabelul 4.
Clasamentul gradelor tensiunii de tendinte.

Ordinea I II III IV V VI VII VIII

Factori m d k p e hy h s
GTT 8 5 5 4 4 2 2 1
0 0 0 0 0
Reactii simptomatice
4 4 11
+, + + + (+) + () !
Factori radacina

Cei doi factori premanifesti sunt k si p. Pentru fotografiile k, pacienta a dat de 5 ori o reactie
zero si de 5 ori o reactie pozitiva. Pentru fotografiile p, a dat de 4 ori o reactie ambivalenta si
de 6 ori o reactie pozitiva. Reactiile premanifeste k si p demonstrand ca pacienta a manifestat,
anterior episodului maniacal, o transformare schizoforma a Eului, cu caracter cavsi-
catatonoid, cvasi-paranoid. Simptomele catatonoide cele mai frecvente sunt: hipocondrie,
isterie de conversie, nevroze schizoide cu inchidere in sine-insusi, incapacitate de a munci si
apatie. Factorul premanifest p, ne permite sa conchidem ca, inainte de manie, pacienta s-a
luptat cu idei de persecutie sau s-a pierdut in idei megalomaniace.
Factorul premanifest e este dat de 4 reactii zero; a fost de 5 ori negativ si o data pozitiv. De
remarcat ca toate cele 4 reactii zero se gasesc in a doua parte a examinarii. Acest lucru ne
indica faptul ca accesele de furie au aparut in special in a doua faza a bolii. Din contra, in
prima parte, afectele dure erau in stare de acumulare.

*
* *

Analiza factorilor radacina:

Factorii latenti, disimulati, patogeni sunt la pacienta factorii hy, h si s. Gradul scazut al T.d.t:
2,2,1 ne face sa tragem concluzia ca trebuinta de a se exhiba (hy), de tandrete sau
homosexualitate (h) dar in special dorinta intensa de a fi barbat (s) actioneaza in inconstient
ca exigentele pulsionale cele mai dinamice si cele mai nesatisfacute.

56
Pentru fotografiile factorului hy, pacienta alege de 7 ori o reactie pozitiva. Acest lucru
semnifica faptul ca Eul sau aproba aproape constant trebuinta de a se da in spectacol. Dar,
oricum nu reuseste sa-si satisfaca dorintele exhibitioniste.
Pentru imaginile hermafroditilor (h), ea da de 8 ori o reactie negativa. Nevoia de tandrete (sau
homosexualitate) ramane nesatisfacuta. Aceasta reactie negativa indica in acelasi timp ca
pacienta are un nivel cultural ridicat. Oricum faptul ca intalnim in doua randuri reactia
vectoriala S si o data S (cf. Profilele IV, VI si VIII) ne indica faptul ca a tins catre
socializarea dorintelor bisexuale cu ajutorul mecanismelor de constrangere, fara a reusi acest
lucru in totalitate. Ipoteza unei lupte intre exigentele bisexuale sau homosexuale se gasesc
intarite de reactia p de 4 ori ambivalenta. Mai mult, structura sa bisexuala se devoaleaza cu
claritate in profilul nr. VI unde prezinta sindromul binecunoscut al bisexualilor: s ; hy ; p
. Reactiile vectoriale Sch 0 (cf. Profile IX si X) intaresc si ele de asemenea aceasta
ipoteza.
Factorul-radacina cel mai important este factorul s. Pacienta da o reactie s de 9 ori.
Tensiunea de cantitate a factorului s este foarte ridicata(1): de 5 ori reactia s ! si de 2 ori s
!!. O reactie negativa a factorului s, cu o tensiune cantitativa atat de mare, releva o situatie
pulsionala periculoasa: 1)La femei, dorinta extrem de puternica, nesatisfacuta de a fi barbat;
2)Ea poate sa indice si o transformare viitoare a Eului, in special atunci cand subiectul da, pe
langa, reactiile S + , reactii ale Eului de genul Sch 0 sau Sch 0 0 sau Sch 0 (cf p 103,
sindromul nr 3)
Pacienta noastra nu a data niciodata o reactie h pozitiva. Acest fapt infirma supozitia ca ar fi
schizofren-paranoida. Suntem oricum obligati sa amitem ca in spatele aspectului aparent al
maniei se ascunde o structura pulsionala paranoid-homosexuala. Mania nu este decat o usa de
siguranta usor de trecut; dar, in spatele usii, exigentele paranoid-homosexuale privesc deja la
o posibilitate de a se manifesta.
In fine, trebuie sa raspundem la intrebarea: subiectul este in realitate normal sau bolnav?
Daca e vorba de un caz patologic, problema se pune sa stim daca e vorba de o nevroza, de o
psihoza sau de un caz specific de infractionalitate. Dupa reactiile vectorului S, avem impresia
ca pacienta are un nivel cultural ridicat. Aceasta corespunde cu realitatea. Dar exista
simptome care vorbesc in ciuda tuturor aspectelor de o boala. Acestea sunt: 1)Tensiunea
cantitativa extraodinar de mare in domeniile factorilor s si h; 2)T.d.t foarte crescuta a
factorului simptomatic m; 3)Reactiile zero acumulate in factorii premanifesti d, k si e;
4)Reactia vectoriala infantila din contact C 0 0 la o persoana in varsta de 30 de ani.
Dupa aceste date, este vorba de o bolnava cu un nivel cultural ridicat. Trebuie sa admitem in
acest caz o structura pulsionala paranoid-homosexuala care se ascunde oricum, in momentul
examinari, in spatele unei nevroze cu trasaturi hipomaniacale.

*
* *

57
Plecand de la formula pulsionala, putem explica procesul, patogenia si diagnosticul astfel:
1)Aceasta farmacista de 30 de ani s-a imbolnavit pentru ca nu si-a permis sa-si socializeze,
intr-o maniera oarecare, dorintele bisexuale inconstiente si nesatisfacute. Dorinta
inconstienta, dar extrem de dinamica, de a fi barbat si, mai mult, trebuinta nesatisfacuta de a
se exhiba, sunt cauze ale bolii (adica factorii radacina s, h, hy).
2)Pacienta tinde sa evadeze din acest vartej pulsional care provoaca cele 3 trebuinte la
dinamism inconstient cu ajutorul unor supape cum ar fi depresia, transformarea paranoida a
Eului, hipocondrie catatonoida, accesele de furie paroxistice (factorii premanifesti: d, k, p, e).
3)Dar aceste 3 supape nu-i asigura decat o descarcare provizorie, temporara care nu-i rezolva
problemele pulsionale profunde. Sfarseste prin a lua act de faptul ca nu va mai putea
niciodata sa regaseasca Obiectul pierdut. Acest lucru se petrece in faza hipomaniacala; pierde
toata atitudinea sanatoasa fata de valorile lumii, ridica bariera etica si se comporta ca un
muribund care masoara valorile vietii prin ochii celui care e gata sa moara. Nu devine
psihotica, ci conserva mereu in aceeasi faza maniacala frana culturala (cf reactiilor S =
).

*
* *

Sa confruntam rezultatele analizei formulei pulsionale cu anamneza, cu observatiile clinice si

in sfarsit cu rezultatele anchetei familiale.
Prezenta factorului m ca factor simptomatic ne-a facut sa spunem ca ar trebui sa ne asteptam
sa gasim printre manifestarile patologice ale pacientei, ale hipomaniei, eventual de pseudo-
manie. Primele 5 profile pulsionale au fost aplicate in 1939 intr-o clinica psihiatrica unde a
fost internata cu diagnosticul: manie. Era fata unui profesor universitar. Tanara si-a permis
numeroase iesiri extravagante. A avut viata unei tinere dintr-o familie burgheza simpla si
distinsa. In acest moment, duce o viata in care se ocupa de escrocherii, face datorii, fumeaza
neintrerupt, frecventeaza cluburi de noapte dubioase, bea pana cade in coma alcoolica si se
leaga, fara nicio distinctie, de toti barbatii, motiv pentru care a fost internata.
Factorul simptomatic m releva in mod fidel aspectul clinic: nimfomanie, toxicomanie,
conduita hipomaniacala, tendinta de a face datorii si escrocherii. Factorul m se satisface la ea
intr-un mod genotropic. Cauta continuu compania cantaretilor si muzicienilor de cabaret si
traieste intr-un cerc restrans de artisti.

58
Factorii premanifesti d, k , p si e se potrivesc intr-adevar de o maniera exacta cu detaliile
privitoare la stramosii sai. Boala debuteaza cu o depresie. Pacienta atribuie acest aspect
faptului ca a fost inselata in asteptari de tatal sau. Acest tata, pe care ea l-a adorat, a facut
datorii la jocurile de noroc, a pierdut o parte importanta din bunurile familiei si a vrut sa se
sinucida. Cu aceasta ocazie pacienta a realizat ca tatal, pe care ea il diviniza, era un jucator
impatimit. Sufera de aici prima depresie. Obiectul pierdut, cauza a depresiei, este, cum am
presuspus, tatal. Dar factorul d a avut in egala masura si o actiune genotropica: in timpul
examenului, ea se logodeste cu un barbat care si-a pierdut mama cu cateva saptamani inainte;
ea mergea zilnic la cimitir cu logodnicul ei si impodobeau cu flori mormantul celei disparute.
Compararea interpretarii factorilor premanifesti k si p cu datele din anamneza este graitoare.
Ea devine hipocondriaca dupa varsta de 17 ani. Cand a primit, pe cand era tinerica, primul
sarut, a inceput sa aiba sifilisofobie. In tineretea sa, a mai fost o data logodita cu un strain. In
acea perioada avea tendinta de a interpreta totul in functie de ea, in special in tren sau in
autobuz. Se simtea observata. Brusc, i-a venit ideea ca logodnicul ei era spion si a vrut sa-l
omoare. Refuza sa se mai afiseze in lume, sa mai manance, statea ghemuita in pat si privea in
liniste si fix toata ziua in fata. Medicii s-au gandit la o schizofrenie, care nu s-a dezvoltat
complet.
Actiunea genotropica a factorilor k si p este ilustrata de datele urmatoare din anamneza: tatal
idolatrizat era un hipocondriac, pe care-l tortura ideea ca sufera de angina pectorala. Obiectul
de iubire din adolescenta era un student la medicina pe care noi l-am tratat de hipocondrie.
Acest student, la fel ca tatal fetei, era convins ca are o boala de inima, desi avea o inima
perfect sanatoasa.
Din punct de vedere genealogic, factorii premanifesti p si k au o valoare in egala masura. Un
unchi din partea mamei a fost internat intr-un azil pentru schizofrenie paranoida. Pacienta mi-
a relatat ca imita intocmai pe acest unchi cu ideile de persecutie, stand in pat cu orele. In faza
maniacala, pacienta prezinta in egala masura simptome paranoide dar sub forma de
grandomanie, de laudarosenie: pretindea ca avea prieteni conti, baroni, personalitati politice.
Alegerea profesiei este la fel, in egala masura, o manifestare genotropica a factorului p: ea era
farmacista (1).
Factorul premanifest e este in relatie, am vazut deja, cu crizele de furie, cu perioadele de
negare si accesele dorintei de razbunare. Acestea concorda cu atitudinea sa din vremea celei
de-a doua faze a examenului, cand prezinta aproape constant o reactie zero. In aceasta
perioada locuia in casa parinteasca, in afara de clinicii, se afla din nou la debutul unui puseu
maniacal si atitudinea sa impetuoasa era cauza scenelor pe care le facea acasa.
Sa comparam acum factorii radacina si anamneza:
Pentru factorul radacina hy e relevant faptul ca pacienta si-a primit o data logodnicul
dezbracata. Era deja la debutul bolii. Trebuinta de a se exhiba era aproape mereu
nesatisfacuta, latenta. Acest lucru se vede din reactia hy de 7 ori pozitiva. Faptul ca, in ciuda
profesiei sale de farmacista, ea lua lectii de cantat, iesea mereu insotita de actrite de comedie
cunoscute si era cuprinsa de admiratie fata de anumite actrite, trebuie considerat ca o actiune
genotropica a factorului hy (2).

59
Aceste flacari de iubire sunt in acelasi timp in egala masura intim legate de factorul-
radacina h. Am mentionat deja probele/dovezile experimentale, dupa care am aratat ca
pacienta prezinta o structura bisexuala. Faptul ca era indragostita de actrite care erau cert
lesbiene, confirma punctul nostru de vedere experimental. Acesta din urma e sustinut de
constatarea ca trebuinta pulsionala cea mai nesafisfacuta este aceea de a fi barbat (s).
Exista o stransa legatura intre marea nesatisfacere a factorului-radacina s si faptul ca, in timp
ce se purta intr-o maniera cavalereasca cu actritele, pe de alta parte se purta cu prietenii ca un
barbat. Ea ii tutuia de la prima intalnire, avea cu ei conversatii vulgare si se imbata cu ei la
chefuri monstruoase.

60
CAPITOLUL XI
CLASELE PULSIONALE

1)Diferentele tensiunii de tendinte

Analiza formulelor pulsionale este o metoda pertinenta/exacta pentru determinarea
caracterului normal sau patologic al pulsiunilor la un individ.
Pentru a clasifica o fiinta umana in sistemul pulsional, utilizam in acelasi timp in egala
masura un alt procedeu: acesta este stabilirea clasei pulsionale careia ii apartine individul.
Cele doua metode se completeaza. Clasa pulsionala ne indica genul proxim de care apartine
subiectul; formula pulsionala ne da, din contra, diferentele specifice prin care subiectul se
distinge de alte personalitati ale aceluiasi gen pulsional.
Mai intai determinam clasa pulsionala si apoi formula pulsionala. Cele doua metode permit
stabilirea liniei cu ajutorul careia putem sa caracterizam natura pulsionala a omului, ca si
cum am clasifica o floare dupa sistemul botanic al lui Linne.
Cele doua metode se bazeaza pe notiunea de tensiune de tendinte. In analiza formulei se ia in
considerare, in primul rand, T.d.t intrafactoriala, adica tensiunea care se naste intre cele doua
tendinte opuse ale aceluiasi factor pulsional.
Pentru a determina clasele pulsionale, calculam diferenta care exista intre tensiunile de
tendinte (T.d.t) ale celor doi factori care formeaza un vector.
Sa presupunem ca gradul T.d.t al factorului h este 9 si cel al factorului s este 2. Diferenta
T.d.t intra-vectoriala a pulsiunii S este deci:
Gradul T.d.t.h gradul T.d.t.s = 9 2 = 7. Aceasta valoare o numim diferenta T.d.t = 7.
Diferenta de T.d.t intra-vectoriala este determinata, cantitativ, de diferenta intre cele doua
grade de T.d.t intra-factoriale. Marimea este stabilita scazand cel mai mic grad de T.d.t din
cel mai mare.
Daca de exemplu gradul de T.d.t al factorului h este 2 si cel al factorului s este 9 diferenta de
T.d.t este: Gradul T.d.ts gradul de T.d.th = 9 2 = 7; se obtine tot 7, dar in acest caz in
dreptul factorului s si in detrimentul factorului h. Diferenta este la fel ca-n cazul precedent,
dar in beneficiul altui factor.
Putem distinge oricum usor cele doua diferente de tensiune ale aceluiasi vector folosind
urmatorul simbol: se adauga la initiala vectorului in cauza initiala factorului care are cel mai
mic grad de T.d.t si care este, din aceasta cauza, inconstientamente, cel mai dinamic.
Denumim cele doua diferente de T.d.t avute in vedere: Ss si Sh.
Gradul T.d.t.h gradul T.d.t.s = 9 2 = 7 = Ss = Diferenta de T.d.t
Gradul T.d.ts gradul de T.d.t.h = 9 2 = 7 = Sh = Diferenta de T.d.t

61
In consecinta, fiecare vector poate sa prezinte doua variante la fel ale diferentei de T.d.t.
exista in total 8 variante posibile. Acestea sunt:
Sh, Ss, Pe, Phy, Schk, Schp, Cd, Cm
Aceste 8 variante posibile de diferente de T.d.t intravectoriale joaca un rol special in
diagnosticul experimental al pulsiunilor. Ele indica in fapt clasa pulsionala la care subiectul
apartine actualmente, adica la vremea examinarii.
Distingem, cum am mai zis, 4 vectori, 4 pulsiuni, adica: S, P, Sch, C.
Pentru intreg testul, trebuie sa calculam deci 4 diferente de T.d.t intravectoriale.
Daca ordonam cele 4 diferente in functie de marimea lor, obtinem un sir descrescator.
Individul, apartine, actualmente, clasei pulsionale care prezinta diferenta de T.d.t cea mai
mare/ridicata.
Cercetarile noastre au demonstrat in fapt ca individul prezinta cea mai mare diferenta de T.d.t
in domeniul pulsiunii care are in persoana cel mai mare dinamism. Aceasta pulsiune este
pulsiunea critica, latenta, partial satisfacuta, care reprezinta radacina specifica a caracterului
sau al maladiei pulsionale respective. Sunt in mod cert pulsiunile in care o trebuinta poate sa
se satisfaca intr-o maniera oarecare, in timp ce o alta ramane nesatisfacuta, care constituie in
mod particular un pericol pentru individ si societate.
Iata de ce, cei doi constituenti ai unei pulsiuni au destine diferite si ca aceasta pulsiune devine
periculoasa. Vectorul care are cea mai mare diferenta de T.d.t ne indica deci pulsiunea cea
mai periculoasa.

2)Proportiile gradelor de latenta.

Clasele pulsionale vizeaza deci pulsiunile critice, indicand cea mai mare diferenta de T.d.t
intravectoriala. Am putea sa ne intrebam de ce se fundamenteaza clasele pulsionale mai
degraba pe diferentele cele mai mari si nu, de exemplu, pe cele mai mici? Pentru a raspunde
la aceasta intrebare, sa luam un exemplu practic.
La o actrita de 65 ani, pensionara, dintr-un azil de bolnavi din Budapesta, am stabilit 15
profile. Am putut sa notam diferentele de tensiune urmatoare pentru cei 4 vectori (cf.p.268-
269):
I. Gradul T.d.ts gradul de T.d.th = 13 0 = 13 = Sh
II. Gradul T.d.tk gradul de T.d.tp = 4 0 = 4 = Schp
III. Gradul T.d.td gradul de T.d.tm = 5 1 = 4 = Cm
IV. Gradul T.d.thy gradul de T.d.te = 6 6 = 0 = Pehy

Proportiile relative ale diferentelor de T.d.t ne dau un cadru general al proportiilor de

latenta relative, adica al raporturilor de forte dinamice din interiorul celor 4 pulsiuni
(vectori). Proportiile de latenta relative se pot exprima prin formula urmatoate:

62
Sh : Schp : Cm : P
13 : 4 : 4 : 0

Latenta diferentei de tensiune cea mai ridicata (13) se afla in vectorul sexual S, fata de cea
mai scazuta care se gaseste in vectorul paroxismal (0). O diferenta de tensiune medie (4) se
observa in vectorul Eului (Sch) si in cel al pulsiunii de contact (C). Din punct de vedere
cantitativ acest fapt poate sa fie formulat astfel: marimea diferentei de tensiune, a latentei,
este, in pulsiunea sexualitatii, cu 13 unitati de tensiune mai ridicata decat in pulsiunea
paroxismala. Pacienta apartine deci clasei pulsionale Sh.
Pe scurt am putea zice: vectorul care indica cea mai ridicata diferenta de tensiune ne
informeaza despre pulsiunea in care latenta dinamismul este cea mai mare. Aceasta
pulsiune cea mai dinamica joaca un rol principal in destinul viitor al subiectului. Daca un
individ nu poate sa-si traiasca si sa-si satisfaca intr-o maniera genuina decat una dintre
trebuintele factoriale ale unei tensiuni, in timp ce cealalta ramane aproape sau in totalitate
nesatisfacuta aceasta din urma va actiona de una singura, intr-o maniera deviata si cu tot
dinamsmul ei, in profunzimea psihicului. Astfel aceasta pulsiune constituie, pentru destinul
viitor al subiectului, exigenta anterograda cea mai periculoasa.
Intr-adevar, in mod normal cele doua trebuinte polar-opuse din aceeasi pulsiune se inhiba
reciproc din cauza valorii identice sau aproape identice a tensiunii lor. Numim aceasta
conducere automatica autoreglarea pulsiunii.
Este cazul cand un individ da, de exemplu, constant sau aproape constant reactii de genul S +
+ sau S , sau S 0 0 sau S . In asemenea cazuri, destinul celor doi componenti este
identic; este motivul pentru care nu extista diferenta de T.d.t in acest domeniu pulsional: va fi
zero sau foarte scazut.
Cu ajutorul acestui exemplu, vedem ca diferenta de tensiune nula/zero:
a)fie indica autoreglarea sinergica a celor doi factori ai unei pulsiuni (+ +, );
b)fie precede stadiul de descarcare a celor doi componenti ai pulsiunii (0 0);
c)fie releva ambivalenta simultana a celor doi factori ai unui vector ( ).
Ceea ce este comun in aceste 3 cazuri, unde nu exista diferenta de T.d.t, este ca pulsiunea
respectiva nu mai are o influenta in viitor, din cauza autoreglarii care rezulta din interactiunea
celor doi factori (1).
d)subiectul a ajuns sa faca un aliaj pulsional, adica a fuzionat cele doua trebuinte polar-opuse
intr-una singura (de exemplu: S + + este profilul caracteristic al sexualitatii normale a omului
comun).
Dar ce face ca destinul celor doi componenti ai pulsiunii sa se manifeste intr-o maniera atat
de diferita? Este cazul bolnavei noastre. In factorul s, ea da 13 reactii zero din 15 alegeri, pe
cand in factorul h prezinta o reactie pozitiva constanta, care era aproape intotdeauna o reactie
plina, adica +!!!, +!! Si numai o data +!.

63
Diferenta de tensiune a vectorului S este deci: 13 0 = 13, adica extrem de ridicata.
In acest caz, cei doi componenti ai pulsiunii nu se pot opune reciproc. Factorul s nu este
infrant de partenerul sau h, caci subiectul este incapabil sa fuzioneze cele doua trebuinte. Ii
lipseste cu siguranta autoreglarea pulsiunii S. Rezulta ca factorul s se poate manifesta liber:
pacienta isi traieste sadismul din plin si fatis. Din contra, factorul h ramane nesatisfacut si
continua sa actioneze singur in profunzimea psihismului pulsional; iata de ce, pierzand frana
naturala a partenerului opus, factorul s, factorul h ar putea de aici inainte, fara sa fie
oprit/infranat, continua actiunea sa dinamica, fauritoare de viitor.
Iata de ce pulsiunea sexuala, si cu ea trebuinta de trandrete (eventual exigenta homosexuala)
constituie, intr-un asemenea caz, cu precizie forta care actioneaza si ii determina viitorul. Ar
fi eronat sa concluzionam, ca pentru a stabili un diagnostic, nu ar trebui sa luam in
consideratie decat vectorul care prezinta cea mai mare diferenta de tensiune. Acest lucru ne
face sa analizam cele 4 diferente de T.d.t, deci proportiile gradelor de latenta ale fiecarei
pulsiuni.
Situatia pulsionala actuala si trecuta poate fi observata prin studierea celor mai mici diferente
de tensiune. Dar un diagnostic al destinului este orientat, inainte de toate, spre viitor. Nu
trebuie sa ne multumim a determina starile anterioare si prezente; trebuie sa ne dorim sa
relevam pulsiunile periculoase din viitor, pentru a preveni pericolul cu ajutorul unei reeducari
sau al unei psihoterapii. Iata de ce, pentru acest motiv am fundamentat clasele pulsionale pe
diferentele de T.d.t cele mai mari, adica pe gradele de latenta cele mai ridicate si nu pe cele
mai mici. Insistam oricum asupra faptului ca, pentru diagnostic, cele 4 diferente de tensiune
de tendinte joaca un rol important, specific.
Daca pulsiunile cu diferenta de tensiune medie se gasesc mai aproape de diferentele maxime
sau minime, ele ne indica faptul ca actiunea lor specifica spre viitor sau in trecut.
Putem deci, pe scurt, sa expunem urmatoarele principii:
1)Vectorul care indica cea mai mare diferenta de tensiune, adica cel mai mare grad de latenta,
releva pozitia pericolului pulsional cel mai mare.
2)Vectorul cu cea mai mica tensiune de tendinta, cu gradul cel mai scazut de latenta, ne
informeaza, din contra, asupra iesirilor de siguranta cele mai folosite prin care subiectul
evadeaza cel mai repede din vartejul pulsional;
3)Pulsiunile cu grad de latenta mediu pot juca un rol fie anterograd, fie retrograd, in destinul
individului, urmand valuarea atinsa de diferenta lor de tensiune, in comparatie cu cel mai
mare sau cel mai mic grad de latenta.

3)Analiza unui caz

Sa revenim la pacienta noastra, actrita in varsta. Dupa pozitia si proportiile relative ale celor 4
diferente de T.d.t (latentza) putem trage urmatoarele concluzii asupra vietii sale pulsionale:
1)Cea mai mare diferenta de tensiune este in vectorul S, sub forma Sh = 13. Ar putea astfel, in
acest moment, sa-si satisfaca trebuinta de sadism; din contra, trebuinta de tandrete ramanad

64
neimplinita. Ceea ce concude la boala, este exact aceasta exigenta a tandretii, careia ii lipseste
frana autoreglarii constituita de factorul pulsional s, exigenta nesatisfacuta, care ar putea,
eventual, sa fie una homosexuala. Viata pulsionala a pacientei este ghidata si perturbata de
forta extrem de mare, a dinamismului latent, a trebuintei h.
2)Pacienta a incercat sa iasa din pericolul pulsional latent printr-o modalitate paroxismal
isterica sau histero-epileptica. Diferenta de tensiune a vectorului P, care e cea mai scazuta (P
= 0), constituie o dovada experimentala.
Ea a mai traversat si anterior o criza pulsionala paroxismala. Momentan usile domeniului
trebuintelor paroxismale sunt larg deschise, Eul sau nu mai refuza satisfacerea exigentelor
paroxismale, ci din contra, Eul foloseste supapele paroxismale pentru a se apara contra
pericolelor sexuale.
Pacienta avea in ea, de altfel, trebuinta de a se da in spectacol/exhiba, de a se arata si de
asemenea de a acumula ura si manie, de a se razbuna. In aceasta perioada, exigentele
paroxismale nesatisfacute nu puteau sa actioneze/manifeste decat pe o cale ocolita, deci
genotropica, si sa conduca astfel alegerile pacientei, de exemplu alegerea profesiei. Iata de ce
s-a facut actrita. Dar, actualmente, ea traieste si-si satisfaca deschis sub forma nativa
trebuintele paroxismale, adica da frau liber exhibitionismului si maniei/furiei, poate ca si din
aceasta cauza are accese histero-epileptice.
Anamneza confirma aceste date experimentale. A fost internata prima data pe cand avea 24
ani. Diagnosticul era psihoza isterica. Pulsiunea P joaca intr-adevar in istoricul/trecutul sau
un rol director, adica era actrita si devine la un moment dat, mai tarziu, o isterica veritabila;
3)Gradul de latenta in vectorul Sch era Schp = 4 la fel ca in vectorul de contact Cm = 4.
Acesti doi vectori sunt mai aproape de vectorul P (P = 0) decat de vectorul S (S = 13). Putem
trage urmatoarele concluzii:
Pacienta nu foloseste doar supape de descarcare paroxismale, ci de asemenea supape
paranoide (Schp) si maniacale (Cm).
Intre manifestarile patologice actuale trebuie sa gasim in consecinta, pe langa simptome
paroxismale histero-epileptice, in egala masura si simptome paranoide si hipomaniacale.
Istoricul bolii o confirma:
Are crize dese, in special in timpul vizitei medicale, sau numai cand se aseaza pe divan;
membrele ii devin rigide, spume i se preling din gura, isi pierde constiinta. Aceasta criza are
un caracter histero-epileptic. Dupa accese devine hipomaniacala, vorbeste, canta, rade fara sa
se opreasca si fara masura; prezinta o mare instabilitate motrica, urineaza intr-o cana de cafea
izbugnind in ras, etc. Intr-o anume perioada a bolii prezinta in egala masura un delir de
persecutie isi acuza anturajul, plangea toata ziua si-si mazgalea peretii camerei cu fecalele
proprii (pt mai multe detalii, cf p 270).
Proportiile relative ne dau o privire de ansamblu clara a tensiunilor pulsionale care se afla/se
gasesc in cei 4 vectori, de la marimea latentei, adica al dinamismului fiecarei pulsiuni. Gradul
de latenta cel mai ridicat indica exact cel mai mare pericol pulsional. Adica unde este nevoie
sa aplicam profilaxia, igiene psihica, educatia, psihoterapia.

65
4)Sub-clasele positive si negative
Sa tratam in continuare divizarea celor 8 clase pulsionale.
Dupa doctrina pulsionala a Analizei Destinului, credem ca nesatisfacerea unei trebuinte
pulsionale nu se datoreaza numai mecanismului refularii. Latenta poate sa fie consecutiv:
1)la cuamtumul cel mai mare al trebuintei pulsionale, caz cand trebuinta ramane nesatisfacuta
chiar daca Eul aproba satisfacerea sa. In test, acest lucru se exprima prin reactii constant sau
aproape constant pozitive (1).
2)la refulare. Desi aceasta se datoreaza actiunii fortelor exterioare: vorbim apoi de adaptare la
lumea exterioara. Pe de alta parte, ea se produce sub efectul presiunii Eului sau al Supraeului
si atunci vorbim de aparare in sens psihanalitic al termenului. Adaptarea si apararea se
traduc amandoua in test prin reactii negative.
Nu sunt numai reactiile constant negative, dar si reactiile constant pozitive pot pune in pericol
viata pulsionala a individului; acest lucru mai ales atunci cand partenerul polar-opus tinde in
acelasi timp sa se satisfaca. Acesta este cazul atunci cand diferenta T.d.t dintr-un vector
devine maxima.
Bazandu-ne pe aceste fapte, putem diviza fiecare din cele 8 clase pulsionale in doua subclase,
una poarta semnul latentei reactiilor pozitive si cealalta pe cel al reactiilor negative.
Obtinem astfel 16 sub-clase:
1 Sh+ 5 Pe+ 9 Schk+ 13 Cd+
2 Sh 6 Pe 10 Schk 14 Cd
3 Ss+ 7 Phy+ 11 Schp+ 15 Cm+
4 Ss 8 Phy 12 Schp 16 Cm

5)Clasele egale
Pentru a permite o orientare rapida, suntem obligati sa argumentam numarul claselor
pulsionale facand apel la clasele zise egale.
In practica, in special, intalnim cazuri unde gradele de latenta sunt aceleasi sau aproape
aceleasi pentru 2, 3 sau chiar pentru toti cei 4 vectori. Printr-o analiza mai amanuntita, am
putut sa stabilim ca aceste cazuri bi, tri, sau cvadri-egale desemneaza un grup de indivizi
omogeni, atat in structura pulsionala interna, latenta cat si in tabloul lor clinic. A fost prin
urmare important, pentru a permite un diagnostic rapid, de a crea clasele pulsionale bi, tri,
cvadri-egale pe langa clasele neegale deja citate. Fiecare din cele trei clase trebuie divizata
in sub-clase. Clasa bi-egala a fost impartita in sub-clase urmarind cei doi vectori ale caror
grade de latenta sunt identice: de exemplu: Sh+ Cm+, sau Ss Cm, etc. Numarul de
variante posibile e atat de mare (96) ca pana acum doar variantele claselor bi-egale cele mai
frecvente au putut sa fie descrise. Acest lucru nu afecteaza oricum analiza grupelor de
indivizi apartinand la sub-clasele bi-egale nedescrise inca cu exactitate/precizie, caci aceste

66
cazuri pot fi de asemenea cu usurinta interpretate dupa fiecare clase neegale corespunzatoare.
De exemplu: sa analizam cazul Ss Cm+ mai intai ca apartinand clasei Ss, apoi ca
apartinand clasei Cm+ si, plecand de la rezultatele obtinute in cele doua clase, facem sinteza
si incercam sa intelegem ce este caracteristic subiectului.
Cazurile apartinand claselor tri-egale sunt analizate plecand de la diferenta de T.d.t cea mai
mare, care nu este identica la trei alte grade de latenta egale. Cand, de exemplu, la un subiect
ordinea este urmatoarea:
Ss : Phy : Schk : Cd+
10 : 2 : 2 : 1
Acest caz este de cercetat in subclasa triegala Ss.
Distingem si la clasa triegala de asemenea 16 sub-clase triegale:
1 Sh+ 5 Pe+ 9 Schk+ 13 Cd+
2 Sh 6 Pe 10 Schk 14 Cd
3 Ss+ 7 Phy+ 11 Schp+ 15 Cm+
4 Ss 8 Phy 12 Schp 16 Cm

Cazurile clasei cvadri-egale sunt analizate pe baza gradului T.d.t relativ cel mai mare.
Daca se obtine de exemlu ordinea urmatoare:
Cm+ : Ss : Phy : Sch
2 : 1 : 1 : 0

Consideram acest caz ca apartinand clasei cvaadri-egale si analiza se face plecand de la

vectorul de latenta relativ cel mai mare, respectiv: Cm+.
In clasa pulsionala cvadri-egala distingem de asemenea 16 sub-clase. Analiza acestui caz
extrem de rar, in care toate cele 4 diferente de tensiune sunt riguros egale, de exemplu 2,2,2,2
sau 1,1, 1, 1 sau 0, 0, 0, 0 sau 5, 5, 5, 5 a fost facuta izolat pe cei patru vectori, si rezultatele
au fost confruntate.

CAPITOLUL XII
SCURTA DESCRIERE A CLASELOR PULSIONALE

In cele ce urmeaza, vom da o descriere succinta a claselor pulsionale de baza (1).

67
A)Clasele pulsionale ne-egale
I.Clasa principala Sh
Clasa bisexualilor latenti
La reprezentantii acestei clase, pericolul pulsional este conditionat de latenta nevoii
bisexuale, mai veche din punct de vedere ontogenetic decat trebuinta heterosexuala. Indivizii
sanatosi ai acestei clase utilizeaza pe primul loc, ca supapa pulsionala, isi superetaleaza
virilitatea, agresivitatea; mai rar auto-destructia; sub o forma socializata: spiritul cavaleresc,
spiritul de sacrificiu. Subiectii patologici, din contra, tind sa evadeze din amenintarea
bisexualitatii latente sau homosexualitatii folosind iesiri de siguranta de tipul: isteriei,
epilepsiei, ideilor paranoide.
Subclasa 1. Sh+, Clasa Brutalitatii Infantile
Este clasa cea mai raspandita dupa clasa Cm+. Se imparte in: 1.Copiii de 5-6 ani; 2.Tinerii de
19-20 ani; 3.Adultii 21-30 ani; si de 40-60 ani; 5.Batranii 70-90 ani. Formele patologice cele
mai frecvente: 1.Tulburari paroxismale de genul tracului scolar, isteria de angoasa, histero-
epilepsia, epilepsia, dromomania, cleptomania, predispozitia la crima pasionala;
2.Tulburari paranoide: depresie paranoida; schizofrenie paranoida.
Subclasa 2. Sh , Clasa Umanistilor activi, militanti.
Sunt de o varietate extrema printre oamani: protectorii a tot ceea ce este uman. Umanistii
militanti: misionarii, surorile misionare, medicii misiunilor, calugarii, scriitorii umanisti,
igienistii, psihologii, psihiatrii etc.
II.Clasa principala Ss
Clasa Sadicilor latenti si a partenerilor de uniuni duale.
Pericolul pulsional este conditionat de nesatisfacerea trebuintei de masculinitate.
Reprezentantii acestei clase tind sa formeze cu partenerii lor un cuplu indisolubil, zis uniune
duala (cf p.17) asemanatoare uniunii primare cu mama. In aceasta uniune duala, ei joaca
uneori rolul sadicului (Ss+), alteori pe cel al masochistului (Ss). Raportul de parteneri duali
intre ei ia/are un caracter sado-masohic. Ei se tortureaza reciproc pana la moarte, neputand
insa sa se separe. Ei sunt legati unul de altul cu un lant care nu poate fi rupt. Reprezentantii
acestei clase trec usor, dar temporar, la clasa pulsionala Cm sau Cd+, eventual si la clasa
Pe+; devenind astfel hipomaniacali, depresivi sau puristi. Predispozitia la bolile pulsionale
este ridicata.
Subclasa 3. Ss+
Clasa Calailor blanzi ca mieii
Sunt factori de decizie, sarmanti; in spatele sarmului lor, se ascunde brutalitate si agresivitate.
Gasim, printre ei, numerosi indivizi cu sexualitate insuficient dezvoltata. Sunt pasionati
deseori de lupte, de sport in general.
Subclasa 4. Ss, Clasa Masochistilor

68
a)Variantele normale isi socializeaza trebuinta lor de uniune duala sado-masohica in profesii
de genul: educatoare, pediatri, psiholog scolar, asistent social, terapeut sau: dansatoare,
muzician, sculptor, ceramist, gravor pe pietre funerare, stomatolog, eventual spion.
b)Forme patologice: nevroza obsesionala, nevroza paranoida, predispozitie la nimfomanie,
logomanie, frigiditate, impotenta, erotism anal (toate sunt de structura pulsionala
intersexuala). In cazurile cele mai grave: schizofrenie paranoida.
III. Clasa principala Pe
Clasa Cain latent
Pericolul pulsional este conditionat de nesatisfacerea trebuintei cainite, prin acumularea de
dorinte de manie, furie, ura. Supapa pulsionala cea mai uzuala a acestor indivizi este poarta
analitatii (d). De unde dorinta lor de purificare, de spalare. Purifica stilul, limbajul,
conceptele, literatura, stiinta, arta, etica, etc. Ei sunt porniti/manati din interior la critica si
moralitate. O alta iesire de siguranta frecventa este supapa k. De aici narcisismul, rigiditatea
conduitei si gandirii.
Subclasa 5. Pe+, Clasa Moralistilor si Puristilor
In normalitate se aleg profesii ca: pe un plan inferior: maturatori de strada, gunoieri,
recuperatori de deseuri, curatatori chimici. Pe un plan mai elevat: critici de arta, etici,
calugari, medici, infirmieri, eventual filosofi, moralisti.
Subclasa 6. Pe, Clasa erotismului anal.
Predispozitie la urmatoarele boli: homosexualitate anala, pederastie, coprofilie, isterie de
angoasa paranoida, tahicardie paroxistica, trac scolar, mecanisme obsesionale, dromomanie,
cleptomanie si alte echivalente ale epilepsiei.

IV.Clasa principala Phy

Clasa exhibitionistilor latenti
Pericolul pulsional este conditionat de dorinta de a fi mereu pe scena vietii, de a se exhiba, de
a fi femeie, de a se imbraca cu hainele sexului opus (trasvestitism), de a surprinde anturajul
si deseori pe sine insusi. Supapele pulsionale cele mai folosite sunt: homosexualitate pasiva si
paranoia.
Subclasa 7. Phy+, Clasa Mentorilor spirituali si a naturilor servile, Clasa Metatropistilor
sublimati.
Acesti subiecti isi socializeaza trebuinta/nevoia lor de a se da in spectacol, de a fi femeie sau
mama, alegandu-si profesia de lideri spirituali, adica de calugari, samariteni, in general
oameni sacri. La un nivel inferior, isi aleg profesii precum: croitor, coafeza, pedichiurista,
manichiurista, valet, camerista etc.
Subclasa 8. Phy, Clasa Homosexualilor pasivi, a paranoizilor si epileptoizilor.
Predispozitie la bisexualitate, la homosexualitate pasiva, la nevroze paranoide si epileptoide,
la paranoia juvenila.

69
V.Clasa Principala Schk
Clasa Cuartatiei latente
Pericolul pulsional este conditionat de nesatisfacerea trebuintei de a se coarta, de egosistola,
prin exigente egositolice, catatonoide, ramase latente. Acesti subiecti sunt incapabili sa-si
traiasca si sa-si satisfaca aceasta trebuinta in forma nativa/originara/normala, se izoleaza
ermetic de lumea exterioara, si traiesc constant in prizonieratul Eului lor, al vietii
egoificate. Ca iesire de siguranta folosesc: narcisismul, depersonalizarea, sau se
disimuleaza in spatele unei atitudini maniaco-depresive de factura paranoida. In cea mai mare
parte a cazurilor, gasim o legatura incestuoasa (uniune duala) intre tati si fii, intre mame si
fiice, eventual intre frati si surori de acelasi sex. Aceasta legatura incestuoasa este cea care le
strica/jeneaza identificarea lor normala. Identificarea surogat ii face originali, solitari,
narcisici. Subiectii normali ai acestei clase devin deseori farisei narcisici.
Subclasa 9. Schk+, Clasa narcisistilor si fariseilor (p0/k+)
Trasaturile dominante ale caracterului lor sunt: meticulozitate dusa la extrem, prozaism,
rationalism, formalism rigid, severitate, absenta supletii, asprime, parcimonia limbajului,
imposibilitatea de a se pune in pielea altora, alegere narcisica a obiectului, autorezonanta,
tendinta ca totul sa-i ramana lui si intereselor proprii, narcisism, egocentrism, egoism,
incapatanare, fariseism. Acesti subiecti nu-si servesc decat lor insisi si niciodata Obiectului,
sunt incapabili sa se inradacineze. Meseriile preferate: profesori, logicieni prozaici, eticieni
rigizi, ganditoti si esteticieni formalisti, psihiatri si psihologi dusmani/critici ai psihologiei
profunde, educatori ce folosesc mijloacele de constrangere, soldati, politisti, lideri de partid,
etc.
Subclasa 10. Schk , Clasa Visatorilor cu ochii deschisi, Depersonalizatilor (p/k)
Reprezentatii acestei clase au o predispozitie specifica la depersonalizare. Tot ce se afla in
relatie cu propria lor persoana le devine instantaneu si brusc strain: corpul, fata, mainile,
limbajul, toata activitatea si felul de a fi. Subiectul simte ca nu mai este el insusi, ci-n el se
afla un strain care actioneaza, se misca, vorbeste si gandeste. Identificare inversa. Puternica
predispozitie la hipocondrie, isterie de conversie, depresie paranoida, stari de angoasa
paranoide si tentative de suicid isteriforme.
VI.Clasa principala Schp
Clasa Dilatarii latente a Eului
Pericolul pulsional este conditionat de nesatisfacerea trebuintei de extindere a Eului, de
egodiastola. Subiectii acestei clsse, neputinciosi sa-si realizeze geniul din ei, sa-si stinga setea
de putere si de grandoare, sunt deseori atrasi intr-un vartej pulsional paranoid, din care
incearca sa evadeza pe cale paroxismala, deseori sub forma accesului de furie isterica,
insotita de idei obsesionale, sau stari crepusculare, idei de suicid isteriforme. Unii devin
pseudo-maniaci (narcomani, cleptomani). Supapa este foarte des de ordin histero-epileptic.
Subclasa 11. Schp+, Clasa Geniilor ratate si a Paricizilor (k0/p+)

70
E vorba, in general, de subiecti foarte dotati si incapabili sa-si dezvolte talentele, din cauza
incapacitatii lor de a deznoda/rupe legatura incestuoasa cu ascendentul direct de acelasi sex.
Fiii se simt persecutati de tata, fetele de mama. Ei suspecteaza acest ascendent ca vrea, in
mod intentionat, sa impeidice fatis dezvoltarea talentelor personale. Ei alcatuiesc adesea cu
acest ascendent o uniune duala de tip sado-masohic, in care ei joaca rolul partenerului la
sadismul furibund, intotdeauna aproape de paricid.
Predispozitia morbida este crescuta, in special la psihoza epileptica paranoida (paranoia pe
fond epileptic), la piromanie, la crize de furie epileptiforme, la tentative de suicid histero-
epileptice, la crime din gelozie, la activitati sexuale epileptiforme. In esenta, anumiti subiecti
sunt cu siguranta sadici anali sau homosexuali activi.
Subclasa 12. Schp, Clasa Paranoizilor latenti.
Sunt subiectii care vor sa evadeze din vartejul pulsional paranoid, in special, cu ajutorul
supapelor pulsionale ale mecanismelor de constrangere, iar cateodata prin mecanisme de
aparare isterice. Cad deseori in stari crepusculare sau se indreapta spre criminalitate.
Elementul paranoid este mentinut in stare de latenta prin mecanisme de tip obsesional. (cu k
= ).

VII.Clasa principala Cd
Clasa Strangatorilor, a Cautatorilor eterni latenti.
Pericolul pulsional este dat de nesatisfacerea trebuintei de achizitie a Obiectului primar. Este
motivul pentru care acesti subiecti au devenit cautatori eterni, perpetui, in cautare dupa
Obiectul pierdut deja in realitate, sau pe care il cred pierdut. Trebuinta de acrosare la acest
Obiect primar este spasmodica, dar imposibil de satisfacut sau indeplinit. Auto-diminuare,
auto-acuzatie. Exagerarea valorii Obiectelor pierdute, capacitate extrem de mare de
identificare cu Obiectul pierdut, carora le-a ridicat/inaltat un altar in Eul lor, lasandu-se
torturati mortal de Imaginea idealizata a acestui Obiect pierdut. Intoarcerea agresivitatii
contra propriei persoane, trebuinta de tandrete crescuta dar care, din cauza cuantumului, nu
poate fi satisfacuta. Daca subiectul isi socializeaza trebuinta latenta de cheta de Obiect,
obtinem tablourile rivalului etern sau al subiectului umanizat si dispus la renuntare.
Subclasa 13. Cd+, Clasa Competitorilor eterni, a subiectilor care se simt permanent
depasiti, clasa depresivilor.
Ei rivalizeaza/concureaza cu oricine reuseste si in orice domeniu. Isi schimba des partenerul,
profesia, hobby-urile, pentru ei vad posibilitatea de a rivaliza/concura cu oricine. Cauza
acestei rivalitati eterne rezida probabil din hipertrofia dorintei primare de a se identifica cu
idealul, reprezentat de personajul incarnat de reusita adica fie cu tatal, fie cu mama
(k+); pe de alta parte, intervine in egala masura pierderea Obiectului primar pe care ei au
incercat dintotdeauna sa-l aiba/obtina. Aceasta concurenta eterna ii face instabili si infideli cu
Obiectul, le iroseste talentele, ii forteaza sa-si iroseasca/toace atat bunurile spirituale cat si
cele materiale. Gasim des printre ei jucatori de noroc, jucatori la cursele de cai etc.
Reprezentantii acestei clase arata o predispozitie specifica la depresie, la melancolie.

71
Subclasa 14. Cd, Clasa Renuntatorilor
Reprezentantii acestei clase sunt naturi colante. Ei sunt colanti la Obiect, si mai ales
atunci cand acest Obiect s-a detasat de ei de mult timp sau chiar daca l-au pierdut de mult
timp. Sunt cei mistuiti de iubire. La un nivel mai ridicat aceeasi iubire este purtata Obiectului
spiritual, fidelitatea fata de Obiect este eterna. Ei sunt mereu gata sa renunte la valorile lumii
exterioare pentru iubirea Obiectului. Sunt marii renuntatori; numarul lor este destul de mic.

VIII.Clasa principala Cm
Clasa maniacalilor.
Pericolul pulsional este dat de latenta trebuintei de a se agata de Obiect. Ei sunt incapabili sa
demonstreze sentimentul de posedare a Obiectului intr-o maniera anume. Chiar si cand acesta
este in deplina posesie, raman in incertitudine. Trebuinta de a se agata/acrosa de Obiect e atat
de nesatisfacuta si atat de mare, ca a copilului care a fost la un moment dat prins de mama lui.
In acest fel, ei raman eternii nou-nascuti, eternii sadici-orali. Iesirile de siguranta sunt, in
general, de caracter oral, de unde predispozitia la vorbarie/palavrageala (logoree), la obiceiul
de a canta, a bea, a manca, a fuma (pseudomanie). De unde profesii de tipul: bucatar, ospatar,
carciumar, barman, degustator de vinuri, muzicieni la instrumente suflante; la un nivel mai
ridicat: cantareti, profesor de limbi straine, profesii orale, parlamentari, reprezentanti oficiali
etc. Trebuinta sentimentala de a se acrosa face din unii subiecti scriitori lirici. Predispozitia
morbida la manie, hipomanie, neurastenie hipo-maniaco-iritativa (1) este crescuta.

Subclasa 15. Cm+, Clasa Eternilor/Vesnicilor Atasati.

Este clasa cea mai des intalnita la subiectii sanatosi; aici intra: adultii la varsta intemeierii
unei familii, deci intre 30-40 ani, indivizii la inceputul batranetii, intre 60-70 ani.
Reprezentantii acestei clase sunt cei mai dispusi la stari anxioase: e vorba de anxietatea
pierderii Obiectului.
Subclasa 16. Cm, Clasa Eternilor Abandonati, a subiectilor lipsiti de sprijin si a celor
retinuti.
Acesti subiecti sufera ca au pierdut Obiectul. O astfel de pierdere ii socheaza, ii
traumatizeaza, si profita pe ici pe colo, de toate Obiectele care le fac posibila placerea; dar nu
exista niciun Obiect de care sa poata sa se fixeze. Sunt astfel in aparenta fericiti fara frana si
fara masura dar, in adancul sufletului lor, ei sunt obositi/satui de viata si gata/mai aproape de
moarte.
Trasaturile membrilor acestei clase: trebuinta de a se acrosa reprezinta la ei cea mai mare
exigenta latenta, dar ei au pierdut total capacitatea de a realiza aceasta trebuinta de acrosare.
Deseori se umfla in ei pana la megalomanie. Dar in acelasi timp ei si-au pierdut capacitatea
de a se identifica cu cineva sau cu Obiectul spiritual. Ei si-au distrus imagoul, si-au
detronat idealurile. Aceasta lipsa a idealurilor ii face incapabili sa gaseasca un Obiect.

72
Agresivitatea lor este atat de mare, atat de nesatisfacuta si nesaturata cat trebuinta lor de a se
acrosa. Sunt sadici, pentru ca nu pot sa gaseasca niciun Obiect in masura sa le satisfaca
trebuinta lor de tandrete mult prea mare.
Acestei clase ii apartin:
- Copiii mofturosi, intre 3 4 ani;
- Copiii dupa primul an de scoala, intre 7 8 ani;
- Copiii la prepubertate, intre 9 12 ani;
- Copiii la pubertate, 13 16 ani.
Boala specifica este hipomania, psihoza maniacala. Daca reusesc sa scape de destinul
patologic al maniei, raman saraci si singuri, in ciuda preocuparii fara masura pentru a gasi, pe
ici, pe colo obiecte ale placerii; de asemenea, sufera enorm de pe urma acestei crude
singuratati.Aceasta clasa este intalnita foarte frecvent.

B)Clasele principale triegale.

Carcateristica claselor triegale este faptul ca reprezentantii lor folosesc, in acelasi timp,
trei supape pulsionale, trei iesiri de siguranta pentru a scapa de pericolul pulsional datorita
celei de a patra trebuinte care este latenta. Cateva exemple practice:

1 Sh+ Cd Schp Phy Nevroza paranoida, depresiva cu homosexualitate

latenta.
4 1 1 0
2 Ss Schk Phy Cd Dementa precoce. Pseudodebilitate in spatele careia se
ascunde trebuinta latenta de a trai continuu intr-o
10 2 2 1
uniune duala sado-masohica cu mama.
3 Phy S Sch C Homosexualitate infantila. Prefaza la paranoia infantila.
4 0 0 0
4 Cd+ Phy S Sch Cleptomanie infantila, sub forma de cautare a unui
substitut pentru Obiectul pierdut (Cd); stadiul
5 1 1 0
pregentital; compulsii.

Cele patru exemple arata ca in cazurile clasei triegale ca acestea pot fi analizate in clase
pulsionale neegale, plecand de la a patra trebuinta neegala si latenta. Astfel, in primul caz,
plecam de la Sh+, in cel de al doilea de la Ss, de la Phy in cel de al treilea si de la Cd+
in cel de al patrulea caz.

73
Am creat oricum clasa principala triegala, caci membrii acestei clase acestia in afara de
interpretarile subclaselor au in comun urmatoarele caracteristici:
1.Fixare sau Regresiune la stadiul pulsional al bisexualitatii;
2.Inversiune:
- a scopului pulsional sexual (S = + , sau +)
- a identificarii (Sch = 0 sau 0)
- a alegerii obiectale (C = + +, + 0, sau 0 0)
- inversiune simultana in cele 3 domenii.
3.De unde frecventa homosexualitatii manifeste;
4.Sau a megalomaniei, in special la adolescenti;
5.Criza in uniunea duala, criza in care unii incearca sa scape prin:
6.Mecanisme obsesionale;
7.Sau prin supape paranoide pulsionale manifeste;
8.Deseori au antecesori paranoizi sau circulari.
(pentru detalii mai ample, de vazut Tabelul XIV, Clasele triegale, p.327)

C)Clasele principale cvadri-egale

Caracteristicile lor sunt:
1.Uniuni duale familiale care le marcheaza grav/serios destinul.
2.Sadismul anal.
3.Predispozitia la mecanisme de constrangere.
4.Homosexualitate manifesta sau latenta.
Posibilitatea de destin cea mai grava este schizofrenia paranoida. Forme de sublimare
rare: profesii de Homo sacer.
(pentru detalii mai ample, de vazut Tabelul XV, Clasele cvadriegale, p.328)

CAPITOLUL XIII

74
COEFICIENTUL TENSIUNII DE TENDINTE

Coeficientul tensiunii de tendinte (Q.T.d.t) este marimea care ne indica raportul intre
numarul reactiilor zero si cele ambivalente.
Am vazut ca reactiile zero ne indica factorii simptomatici ai manifestarilor
exterioare, la fel cum reactiile ambivalente indica reactiile interioare.
Cu ajutorul (Q.T.d.t) putem in consecinta sa exprimam relatia cantitativa existenta intre
simptomele externe si interne. Aceasta proportie ne-a permis sa tragem concluzii
importante asupra comportamentului, asupra conduitei subiectului.
Daca Q.T.d.t este mai mic decat 1, avem de a face cu un subiect inhibat, constrans,
deseori retinut. Acesta este astfel in nevrozele obsesionale, psihopatiile schizoide,
schizofrenii.
Daca Q.T.d.t = 1,2,3: subiectul este normal.
Daca Q.T.d.t este mai mare de 5, pana la 10, subiectul este un excitat, are un
comportament fara frana, eretic, eventual agitat. Este astfel la isterici, epileptici, maniaco-
depresivi si la cicloizii circulari.
In aprecierea Q.T.d.t trebuie sa ne intrebam oricum, in caz de inhibitie, daca aceasta se
datoreaza refularii sau presiunii unei forte exterioare.
Reactiile hy , k sau vorbesc ele insele de inhibitie, chiar daca Q.T.d.t este mai mare
de 3. In acest caz, agitatia exista, dar este franata. Invers, subiectul poate fi instabil sau
agitat, chiar daca are un Q.T.d.t scazut, si da reactii de genul C 0 , sau hy 0, k 0. Pe
scurt, nu trebuie sa tragem concluzii asupra conduitei subiectului plecand doar de la
valoarea Q.T.d.t.

*
* *

Expunearea metodei diagnosticului pulsional experimental fiind incheiata, urmatoarea

tinta va fi discutarea simptomelor sau sindroamelor care ne permit a diagnostica,
experimental, formele cele mai variate de nevroze si psihoze, cat si fazele pulsionale
fiziologice cele mai importante.
Dupa modul tehnic utilizat, putem imparti metodele psihodiagnosticului experimental in:
A)Metoda de interpretare libera; B)Procedeul de interpretare metodica.

75
A)Profilele pulsionale sunt analizate liber, caci este in primul rand intuitia psihologului
care determina cu ce vector trebuie sa inceapa analiza, care simptome sa le releve in
profilele pulsionale pentru a obtine un diagnostic cat mai repede, cu ajutorul sindroamelor
celor mai importante. Psihologul poate deci, cu metoda interpretarii libere, sa-si
foloseasca intuitia dupa bunul plac, cu conditia sa verifice acest lucru.
B)Procedeul de interpretare metodic obliga/forteaza psihologul sa urmeze o cale bine
determinata in analiza profilelor si stabilirea diagnosticului.
In parte: 1). Metoda analizei Eului; 2). Sistemul de interpretare linnean al pulsiunilor.
Expunem in continuare diferitele procedee de interpretare incepand cu cel al analizei
libere.

76
 PARTEA A DOUA
PSIHODIAGNOSTIC GENERAL

CAPITOLUL XIV
SINDROAME PATOLOGICE

Fiecare boala pulsionala este caracterizata in test printr-un grup specific de simptome, printr-
un sindrom.
In stabilirea sindroamelor specifice, depasim cadrul restrans al impartirii vectoriale a
factorilor pulsionali. Am depus efortul de a reuni/strange intr-un grup simptomatic, la modul
extravectorial, reactiile factoriale ce caracterizeaza o boala anume, distincta din punct de
vedere clinic (sau al trasaturilor de caracter).
In cele ce urmeaza, vom analiza simptoamele experimentale cele mai importante din punct de
vedere practic (1).

77
 Sindromul 1. Sindromul melancolic.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s=
k= +(!)
d= +(!)
m=

Fig. 10 Melancolia
Acest grup simptomatic traduce aproape fara greseala procesele psihopulsionale ale
melancoliei sau depresiei.
a) m = : subiectul continua sa stea agatat cu toate fortele de Obiect (reactia m = +) desi s-a
detasat deja (m = ). Reactia m = releva cu claritate incertitudinea subiectului in legatura sa
cu Obiectul.
b) d = +: dupa pierderea Obiectului, subiectul trebuie sa plece in cautarea unuia nou.
c) k = + : subiectul se identifica cu vechiul Obiect si cauta un nou Obiect conform cu
imaginea ideala. Incorporeaza Obiectul pierdut in Eu si acest idol incorporat il ghideaza in
cheta sa de un nou Obiect.
d) s = ! : intoarcerea agresivitatii catre sine insusi. Subiectul sufera intens tirania idealului
de Eu si a idealului obiectal. Se chinuie pana la moarte, oricum fara sa poata fi ca fostul
Obiect pierdut si cauta in zadar unul nou care sa fie identic cu cel vechi. (1)
Tabelul 5. Variante ale sindromului melancolic
Sindromul Variante
clasic
s=
k= + + + + +

78
 d= + + + +
m= 0
Caracteristicile constante ale sindromului melancolic sunt reactiile k + si d +.
Sindromul 2. Sindromul hipomaniacal sau maniacal.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s= +!!
k=
d= 0
m= (!)

Figura 11. Hipomanie.

Acest sindrom reflecta, el insusi, in mod fidel procesele psihopulsionale ale maniei.
a)m = : incertitudinea, ambivalenta acrosarii au disparut, subiectul a pierdut in totalitate
capacitatea de a se acrosa. Este irevocabil detasat de valoarea obiectelor. E strain de lume si
de viata si aproape de moarte;
b)d = 0 : descarcarea : aceasta reactie ne arata deja consecintele tragice ale acestei detasari
complete de lume, de valoarea obiectelor. Reactia d = 0 impreuna cu reactia m = , indica
agitatia, dorinta constanta de a profita, ici colo, fara masura si neinfranat, de obiectele care-i
produc placere in aceasta lume. Nu este decat o cheta fidela a Obiectului, la fel ca in faza
melancoliei, unde cautarea Obiectului este ghidata spre un scop precis de idolul de neuitat
al Obiectului pierdut. Cautarea maniacalului este o cursa precipitata, fara scop precis si fara
nici o ideea directoare, e o cursa nebuna, asemanatoare cu a celui insetat de viata, dar care si-
a data seama brusc de apropierea mortii;
c)k = : din punct de vedere psihopulsional, este poate cel mai important simptom al
sindromului maniacal. In faza melancolica, reactia k = + ne indica puseul exagerat catre

79
identificarea cu Obiectul pierdut, o nevoie crescuta/mare de a face o imagine ideala. In faza
maniacala, reactia k = + devine brusc negativa. Aceasta inversare releva aparitia brusca a
ruinei Imago-ului. Subiectul renunta deodata/brusc la dorinta de a se identifica cu Obiectul,
isi pierde capacitatea de a-l incorpora pe acesta in Eul sau. Pierderea capacitatii de introiectie,
de identificare, il face pe subiect incapabil sa recaute un Obiect. Nu mai are un model dupa
care sa se orienteze/urmeze. In timpul fazei melancolice Imagoul are o forma bine inchegata
si, din acest fapt, o cautare fidela a Imagoului; din contra, faza maniacala corespunde
agitatiei, lipsa Imagoului. Aceasta stare a Eului, lipsa de model, de ideal, de Imago, se
traduce in test prin inversarea reactiei k, care dintr-o reactie +, devine una negativa. Reactia k
= nu semnifica, din punctul nostru de vedere, triumful Eului asupra SupraEului care il
tortureaza pe subiect intr-o maniera atat de tiranica in faza melancolica (Freud). Ea indica, in
realitate, incapacitatea de a mentine acest model, pentru ca el a realizat ca nu va mai putea
regasi niciodata Obiectul pierdut.
Nu subiectul insusi isi distruge, intr-o betie triumfanta, idolul de Obiect pierdut, incorporat in
Eul sau, ci idolul se sfarama/disociaza el insusi, pentru ca subiectul a pierdut forta care
mentinea pana acum aceasta imagine in Eu.
d)s = +; agresivitatea, extrem de mare, care apare brusc in manie, inlocuieste autotortura,
intalnita in melancolie (s = ), este o reactie evidenta. De indata ce subiectul simte ca aceasta
cheta de Obiect este in zadar, de cand s-a detasat, irevocabil, de cand nu mai e capabil sa
gaseasca un nou Obiect, intrucat imaginea ideala a vechiului Obiect s-a spart/distrus in
interiorul Eului, de atunci agresivitatea acumulata in el a atins un asemenea grad, ca nu poate
sa o satisfaca. De aici constanta reactiei s + cu supratensiune (s = +!, !!, !!!).

Tabelul 6.
Variante ale tabelului hipomaniacal

Sindromul Variante
clasic
s= +!! + + + + 0
k=
d= 0 0 0 0 0
m=

80
Sindromul 3.
Sindromul aparitiei dementei.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s= !!
k= 0
p= 0

Fig.12 Sindromul aparitiei dementei

Acest sindrom este caracteristic unei cotituri a bolii, cand pacientul iese din prefaza
dementei, de exemplu din faza preschizofrenica, pentru a intra in faza confuziei totale,
periculoase pentru cei din jur si pentru el insusi.
Semnficatia psihodiagnostica a acestui sindrom este cu atat mai mare cu cat reactia s merge
pana la nivelul maxim negativ (s = !!, !!!), in timp ce, in paralel, profilul Eului se videaza
(de exemplu: daca in locul profilului Sch = + sau + sau , apare brusc profilul
dezintegrarii Eului: Sch = 0 0). In acest moment, trebuie luata in considerare foarte serios
izolarea sau internarea pacientului in spital.

Sindromul 4.
a)Sindromul disocierii schizofren-paranoid.
Acest sindrom contine scindarea vectoriala (0 ) repetata de 3 ori sub forma aceasta.

81
 S P Sch C

h s e hy k p d m

S= +(!!)
P=0
Sch = 0
C=0

Fig. 13
Schizofrenie paranoida

Acest sindrom se analizeza astfel:

S = + : structura feminina a sexualitatii, pasiva, eventual inversiunea scopului sexual.
P = 0 : frica proiectata. Subiectul se teme sa nu-l credem homosexual, idiot, nebun,
criminal, spion etc.
Sch = 0 : regresie in stadiul cel mai vechi din punct de vedere al genezei Eului, acela al
adualismului. Eul si lumea se interpenetreaza fara limita. Este profilul de Eu al Egoului
mistic, mitic, magic, care cu greu iese din ceata inconstientului. Domina proiectia. (cf.
Analizei destinului).
C = 0 : lumea devine straina. Lucrurile de aici si-au pierdut valoarea; singuratate
chinuitoare.
Trebuie sa semnalam aici ca examenele in serie la schizofreni ne arata deseori profile
inversate in domeniul vectorului Sch. Este un simptom care a fost observat pentru prima data
de Suzanne Deri-Korosy. Profilul Eului Sch = 0 se transforma si, la urmatorul examen, vom
gasi Sch = 0, sau profilul Sch = + devenind Sch = +, etc.

82
 Tabelul 7.
Variatii ale sindromului disocierii schizofren paranoide.
Sindromul Variante
clasic
h=+ + + + + + +
s= !
e=0 + + + + + + +
hy =
k=0 0 0 0 + + 0 0
p= 0
d=0 0 0 0 0 + 0
m=

b)Sindromul catatonic

S P Sch C

h s e hy k p d m

S= +! +!
P=0
Sch = 0
C=

Fig. 14. Catatonie.

83
Sindromul catatonic se analizeaza astfel:
C = : ruperea contactului cu lumea.
Sch = 0 : refulare, negare.
P = 0 : acumularea urii si exhibarea negativismului, de exemplu.
(P = 0 ) : delir (frica) de relatie a Senzitivilor (Kretschmer).
S = +! +! : sexualitate acumulata si agresivitate.

Sindromul 5. Sindromul hipocondriac. Culpabilitate, teama de pedeapsa.

S P Sch C

h s e hy k p d m

e=0
hy = (!)
k = (!)
p=0

Fig. 15. Hipocondrie

84
Sindromul hipocondriac da profilului o alura foarte caracteristica/specifica. In centru, de la
factorul e la factorul p inclusiv, se intinde un T negru care apare si din pricina acumularilor
pozitive marginale ale vectorilor S si C : (S = + + sau + 0; C = + + sau 0 +).
Sa analizam astfel sindromul hipocondriac: P = 0 : frica senzitiva de a fi pedepsit,
culpabilitate; Sch = 0: Eul care refuleaza. Pericolul combatut este dorinta de a trai vesnic,
de a nu muri niciodata. Aceasta trebuinta este in acelasi timp respinsa de Eu (k = ) si
evacuata din constiinta (p = 0); este proiectata apoi sub forma de frica de boli, nosofobie.
Admitem ca hipocondriacul este un paranoiac care se dilata si care tinde sa se extinda
atat el cat si existenta lui, in eternitate; de aici ii vine frica si delirul ca bolile se pun obstacol
dorintei sale de a trai etern. Din punct de vedere psihopulsional, este interesant de constatat
ca persoanele religioase care traiesc cu frica constanta de a pierde mantuirea, la fel ca si
artistii care plang mereu dupa nemurirea ce si-o doresc (ceea ce e de asemenea o forma de
paranoia temporara) prezinta foarte des acest sindrom hipocondriac (Cercetarile lui Gabriel
Ervin). De fapt, gasim deseori hipocondriaci printre religiosi si artisti. Cei care fura pot sa dea
in egala masura acest sindrom, de frica de a fi condamnati (1).

Tabelul 8.
Variante ale sindromului hipocondriac.
Sindromul Variante
clasic
e=0 0 0 + 0 +
hy =
k=
p=0 0 0 0 0 + +

Cu p = , culpabilitatea este proiectata, in timp ce exista simultan acumulare de afecte dure.

85
 Sindromul 6. Sindromul obsesional.
Acest sindrom este caracterizat de impulsiuni de tip obsesional, compulsiuni, ale
constrangerii. (1).

S P Sch C

h s e hy k p d m

S=0
P=0
Sch = 0
C=0

Fig. 16. Obsesia.

Acest sindrom scoate in evidenta ambivalenta obsedatului in domeniile pulsionale ale
factorilor h, e, k si m, adica in cel al bisexualitatii, al binelui si raului, al mecanismelor
introiectiei si refularii si al acrosarii. In acelasi timp, ne arata ca obsedatii folosesc supape
pulsionale ale sadismului anal (s, d), ale ceremonialului isteriform (hy) si al eliberarii in afara
a trebuintelor periculoase din campul constiintei (p).(2).
Tabelul 9. Variante ale sindromului obsesional.

Sindrom Variante
clasic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
S=0 + + 0 0 0 0 0
P=0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Sch= 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C=0 0 0 0 0 0 0 + 0 + 0 0+

86
 Sindromul 7. Sindromul epileptic.
In epilepsie trebuie distinse doua faze:
1)Faza imediat dupa criza, care este urmata de sindromul post-paroxistic.
2)Faza intermediara dintre crize relevata de sindromul inter-paroxistic.
a)Sindromul post-paroxistic.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s = +!!
e=0
hy = !!
k=0
p=0

Fig. 17. Sindromul post-paroxistic.

Analiza sindromului:
e = 0 : descarcarea trebuintei de acumulare a afectelor dure (furie, manie, ura si dorinta de
razbunare) si sa le videze instantaneu, intr-o maniera paroxistica, exploziva.
hy = ! : dupa descarcare, epilepticul devine foarte pudic, vrea sa se ascunda de anturajul sau;
ii este rusine. P = 0 poate fi in egala masura interpretat la modul global ca frica proiectata:
dupa criza, epilepticul crede ca lumea ar putea vorbi de el.
Sch = 0 0 : carcaterizeaza starea crepusculara, stuporul de dupa criza. Eul este inca
dezintegrat.
s = +!! : constituie o proba in favoarea conceptiei psihopulsionale, dupa care criza epileptica
este o iesire de siguranta din pericolul provenind de la nesatisfacerea agresivitatii extrem de
mari/ridicate.
Natura pulsionala a epilepticului este strans legata de cea a criminalului pasional. Epilepticii
dau frecvent sindromul tipic al ucigasului (a se vedea sindromul 8). Singura diferenta care ne

87
permite sa diferentiem profilele epilepticilor de cele ale ucigasilor, este faptul ca descarcarea
se face cel mai des in factorul e pentru epileptic, iar pentru ucigas in factorul s.
Tabelul 10. Variante ale sindromului post-paroxistic.
Sindrom clasic Variante
s = +!! + 0 + +
e=0 0 0 0 0 0
hy = !!
k=0 0 0 0
p=0 0

b)Sindromul Interparoxistic.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s = +!
e = !
hy = !
k=

Fig. 18. Sindromul inter-paroxistic.

Intalnim acest sindrom la epileptici in special in stadiul interparoxistic si de asemenea la
pacientii ale caror crize sunt evitate prin administrarea de medicamente anticomitiale. De
unde si reactiile e = si k = .

88
Profilul pulsional al epilepticului, in aceasta faza, seamana cu cel al hipocondriacului.
Intalnim destul de frecvent simptome ale hipocondriei (de tipul: crampe stomacale etc.).
Variantele acestui sindrom sunt in special: s = 0, ; e= , , 0, +(1); hy = ; k = .
La sindromul interparoxistic se alatura deseori reactiile urmatoare: p = 0 sau +; C = 0 +!, sau
+, + + (2).
Sindromul 8. Sindromul criminalului.
a) Sindromul criminalului pasional b) Sindromul criminaului cu sange rece
e= e=
p = () k = ()
m= m=

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

Examinarea a mai mult de 130 de criminali unguri ne-a permis sa stabilim ca E negru al
criminalului reprezinta un aspect tipic, de o mare valoare diagnostica, al profilelor
criminalilor. In jumatatea negativa a profilului criminalului, de multe ori vedem doar aceste 3
reactii negative.
Criminalului pasional ii sunt caracteristice profilele de Eu Sch = 0 sau 0 , adica profile
specifice ale adualismului sau abandonului. Criminalului cu sange rece, din contra, ii este
caracteristic urmatorul profil al Eului: Sch = 0 sau 0, adica profile de tip obsesional, de
constrangere.

89
Insistam aici in special asupra faptului ca nu avem dreptul sa concluzionam grabindu-ne sa
spunem ca subiectul cu un asemenea profil a comis o crima. Putem, cel mult, pretinde ca are
o predispozitie, un potential pulsional care-l poate conduce la infaptuirea unei crime, ca in
cazul ce urmeaza. Aceasta afirmatie este absolut valabila pentru toate sindroamele.
In loc de a prezenta un tabel cu variante ale sindromului criminal, am expus cateva sindroame
tipice ale diversilor criminali (1).
Exemplul 1.
e = , p = , m = (criminal, 16 ani, care si-a ucis prietenul. Examenul a avut loc in puscarie,
inainte de a se citi hotararea).
Exemplul 2.
e = , k = , p = , m = (tanar de 18 ani si jumatate, care si-a ucis mama pe cand avea 14
ani si jumatate. Profilul a fost facut dupa eliberarea sa din puscarie. Potentialul pulsional
criminal a ramas intact.
Exemplul 3.
e = , hy = , p = , m = (profilul unui ingrijitor de ferma, 19 ani, care-si ucide pe la spate
prietenul de pahar cu un cutit de buzunar).
Exemplul 4.
e = , k = , m = (criminal adolescent, 17 ani, condamnat la 4 ani de puscarie pentru omor
premeditat).
Exemplul 5.
e = , hy = , k = , d = , m = [s = 0; p = 0] (muncitor de 24 de ani condamnat la 10 ani
de puscarie pentru crima cu sange rece).
Exemplul 6.
e = , hy = , k = , p = , m = (mecanic la aparat de precizie, 19 ani. A fost arestat pentru
tentativa de omor repetata).
Exemplul 7.
e = , k = , m = (criminal cu sange rece, 17 ani. A mai fost condamnat pentru
contrabanda.)
Am prezentat in mod intentionat profile de criminali tineri, caci situatia pulsionala (si prin
urmare, profilul) se schimba la puscariasii in varsta.

90
Sindromul 9. Sindromul homosexualitatii pasive.

S P Sch C

h s e hy k p d m

s=
hy =
p=
d=+
m=+

E negru al homosexualitatii e la fel de caracteristic homosexualitatii pasive precum este E

negru al criminalului pentru acesta, asa cum am prezentat mai inainte. Putem sa stabilim
diferenta dupa cum urmeaza.
E al criminalitatii gdgdgdgdg E al homosexualitatii pasive

e k m s hy p
p

Sindromul homosexualitatii pasive are o mare valoare diagnostica. In special aici, sindromul
ne scoate in evidenta doar potentialul pulsional, si nu manifestarea reala a homosexualitatii.
Am expus variantele ale sindromului homosexualitatii pasive cu ajutorul examenului facut
unui homosexual pasiv. Subiectul est un croitor de 35 ani.
Din 12 profile, in 11 prezinta sindromul homosexualitatii pasive. Numai in profilul VI
prezinta o reactie s zero.
Tabelul 11. Tabelul tensiunii de tendinte la un croitor homosexual, 35 ani.

91
 Examene S P Sch C
Nr. Data h s e hy k p d m
I 1940 +! + 0 + 0
16/2
II 18/2 + 0 0 +! +
III 18/2 0 ! + 0 + 0
IV 20/2 + 0 +
V 20/2 + ! 0 + +
VI 21/2 + 0 0 +
VII 22/2 + 0 +! +
VIII 23/2 + 0 +! +
IX 23/2 + 0 +! +
X 24/2 0 0 + +
XI 25/2 + 0 + +
XII 6/3 + 0 + +

Printre variantele posibile, subliniem pe acestea;

s= s= s=
hy = hy = hy =
p= p= k=
m= p=
Subiectul fiind homosexual, am gasit, in profile, nu numai caracteristici vectoriale ale
inversunii scopului sexual (S = + ), de asemenea, si pe acela al inversiunii alegerii obiectale:
(C = + +, + , + 0)
Analiza profilelor se prezinta astfel:
S = + : inversiunea scopului pulsional, barbatul doreste sa fie femeie (s !);
P = + : pudoarea il face sa-si mascheza/ascunda sentimentele si afectele tandre (hy = );
Sch = 0 : sentimentul abandonului; Eul feminin.
Sch = : sentimentul abandonului cu gelozie si tendinta la auto-tortura.
C = + +/+ /+ 0 : legatura biobiectala, cu ambele sexe.
Sindromul 10. Sindromul uniunii duale.
a) Sindromul partenerului care rupe relatia, b) Sindromul partenerului parasit,

92
 celui care abandoneaza. celui abandonat.
k= k=0
p=0 p=

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

Fig. 22. Partenerul activ, care se Fig. 23. Partenerul pasiv, care
detaseaza este parasit

Pentru a intelege sindromul uniunii duale, sa spunem cateva lucruri despre psihologia si
psihopatologia uniunii duale in general.
Aspecte generale ale uniunii duale
Se intampla frecvent ca in sanul unei familii sa se formeze, intre cei doi membri, de cele mai
multe ori de acelasi sex (de exemplu: doi frati, doua surori, tata si fiu, mama si fiica) un fel de
uniune duala. Imre Hermann a descris primul acest fenomen ca legatura/relatie normala intre
mama si nou-nascut si l-a numit uniune duala.
Aceasta uniune duala se manifesta printr-un acrosaj reciproc aproape indestructibil, printr-un
fel de dependenta reciproca foarte stransa. Ea rezulta din nevoia intensa de acrosaj, de sprijin.
Experienta a arat ca intr-o familie, trebuinta de uniune duala exista in special printre acei
membri care prezinta inrudirea genica cea mai stransa, avand in vedere boala ereditara
recesiva a acestei familii. Este vorba, de cele mai multe ori, de o boala schizoforma.

93
Indivizii predestinati la o uniune duala conserva, astfel, in patrimoniul lor genetic (sub forma
latenta), complexul de gene care conditioneaza boala heredo-degenerativa familiala. Aceasta
apartenenta/inrudire genica ii uneste pe parteneri printr-o legatura care depaseste cu mult
legaturile normale de cosanguinitate, ce aminteste mai degraba de o legatura pasionala
devoranta, de multe ori o pasiune homosexuala. Nu e nici un dubiu ca anumite evenimente
ale vietii pot favoriza formarea unei asemenea uniunii duale intre cosanguini sau, uneori, pur
si simplu, intre prieteni. Sau atunci cand, intr-o casa, mama moare si tatal trebuie sa-si asume
si rolul acesteia; sau atunci cand, dupa moartea mamei, tatal vrea sa se sinucida, dar este oprit
de fiu; ulterior fiul ar trebui sa arate ca in cazul in care tatal sau a fost mama sau sotie. Un alt
caz, acela in care parintii divorteaza, iar mama si fiica raman impreuna, acest lucru are ca
efect cresterea in cel mai inalt grad a interdependentei lor.
In asemenea uniuni duale, unul dintre parteneri joaca intotdeauna rolul activ de tutore, in timp
ce celalalt este pasiv, avid dupa sprijin si sustinere. Intretinerea uniunii duale se confrunta de
mult timp cu numeroase dificultati, care sa fie dorinta acestei stari de fapt a partenerilor. Este
mai presus de toate cel care ofera sprijin, jucand astfel de cele mai multe ori rolul de mama,
care doreste dupa o vreme ca lanturile acestei uniuni sa se slabeasca. Motivul poate fi
variabil. De exemplu, sora mai mare nu va vrea sa-si consacre toata viata fratelui mai mic si
se va casatori sau isi va alege o profesie care s-o acapareze in totalitate, la fel cum fratele mai
mare va vrea sa se casatoreasca si sa se debaraseze/desparta de fratele/sora cel mai mic care
se agata de el.
Cel care ofera sprijin cauta astfel sa inlature partenerul pasiv. Drama apare in viata lor
pulsionala. Boala, pana acum latenta la partenerul pasiv, devine deodata manifesta; este boala
ale carei gene s-au putut satisface pe cale genotropica pana mai inainte, in uniunea duala;
aceasta satisfacere genotrocipa orienteaza/ghideaza tendintele patologice spre modalitati
sociale de manifestare. Dupa destramarea uniunii duale, partenerul pasiv devine, deseori,
paranoic sau schizofren-paranoid. Este de obicei destinul celui abandonat.
Si destinul celui care abandoneaza ia deseori o alura patologica, in egala masura, de forma
unei nevroze sau psihoze. Dupa aparitia bolii mentale la partenerul abandonat, cel care l-a
parasit incepe sa aiba idei de remuscare sau obsesionale. Colapsul uniunii duale duce la insusi
colapsul partenerilor.
Unul face nevroza obsesionala, celalalt schizofrenie paranoida si-l acuza pe primul. Profilele
Eului celor doi, dupa incheierea uniunii duale, traduc in mod exact destinul lor pulsional.
Partenerul dual care rupe legaturile da de cele mai multe ori o reactie k = si p = 0. Profilul
indica faptul acest partener joaca un rol activ fata de celalalt. El are puterea de a se detasa de
celalalt si de a pune sfarsit relatiei pulsionale. Reactia k pozitiv a partenerului activ arata ca
acesta cauta sa orienteze destinul sau pulsional intr-un sens social. De exemplu, se face
psihiatru, in timp ce partenerul abandonat devine schizofren. Dar aceasta detasare activa nu
reuseste in totalitate mereu. Partenerul activ nu e capabil sa socializeze in profesie toata
energia nevoii sale de acrosare/agatare. Energia neinvestita a acestei nevoi se transforma in
reprezentari obsesionale. Exista parteneri de uniune duala care se acuza ca au cauzat boala
celuilalt, realizand prin forta aceasta separare. De aceea gasim la partenerul activ o reactie k
negativa pe langa reactia k pozitiva, adica o reactie k = si p = 0. Profilul Eului al acestui

94
partener este alcatuit/compus din doua parti. Una este k+/p0 si corespunde profilului de Eu
operotropic(1). Celalalt este k/p0: adica Eul care refuleaza (1). Oricum, destul de des
putem intalni la partenerul activ si profile ale Eului compuse din k si p+ sau p: Sch = +
sau .
Partenerul abandonat prezinta in test de cele mai multe ori un profil opus fata de partenerul
activ, adica o reactie p si k 0. Acesta reprezinta profilul Eului adualist (2). Ceea ce
inseamna ca partenerul abandonat/parasit aspira intens la o uniune completa cu celalalt si ar
vrea sa realizeze o uniune duala de tip infantil. Reactia p = + semnfica faptul ca aceasta
nevoie de fuziune i-a declansat inflatia psihica (1). Reactia p = releva in acelasi timp
inflatia paranoida in cazurile patologice.

Tabelul 12.
Variante ale sindromului partenerului care rupe relatia si a partenerului abandonat,
parasit.
Sindrom clasic Variante
a k= + Partenerul activ
p=0 + 0
Sindrom clasic Variante
b k=0 + 0 Partenerul pasiv
p= +

Sindromul 11. Sindromul suicidului.

S P Sch C

h s e hy k p d m

k=
p=
d=
m=

95
 Fig. 24. Sindromul suicidal.

Acest sindrom prezinta un grup de simptome care permit sa decelam in timp dispozitia,
pregatirile psihice ale tentativei de suicid.
Profilul pulsional al candidatului la suicid este caracterizat de faptul ca jumatatea superioara a
profilului se diminueaza treptat din importanta de la h la m, in timp ce jumatatea inferioara
creste.
Aspectul particular al acestui profil rezida in faptul, ca profilele vectoriale Sch = si C =
, corespund Eului gelos, vindicativ, care se auto-tortureaza, Eul parasit. Subiectul isi
intoarce agresivitatea impotriva lui insusi, caci nu a putut sa si-o satisfaca indreptand-o spre
cel care l-a abandonat. C = indica atasamentul ireal catre o fiinta care este pierduta
definitiv pentru cel parasit; m = indica starea de solitudine plina de amaraciune, iar reactia
d = arata fixatia persistenta, indisolubila, ireala la Obiectul pierdut. Aceasta legatura ireala
este cea care conduce la idei de suicid. Din profilul suicidal se detaseaza net asa-numitul
bloc de irealitate (k p d m ), a carui semnficatie a fost data de Franz Mere.
Un asemenea sindrom nu indica, oricum, decat intentia de suicid si nu realizarea sa. Cei care
au facut deja gestul, dar au ramas in viata, infirmi sau bolnavi nu mai dau in test
sindromul suicidal; ei doresc sa traiasca, in ciuda infirmitatii sau a bolii, si dau prin urmare un
profil pulsional foarte diferit de precedentul.
Elementele caracteristice ale subiectilor care revin la viata sunt: 1) Profilul de schimbare a
Eului (Sch = 0 0) sau al Eului care se adapteaza prin refulare: Sch = 0; 2) Profilul de
legatura obiectala al celui care cauta un nou partener: C = + , + , + 0, sau, cateodata, C = 0
, reactie hipomaniacala (cercetarile Isabellei Tarcsai).

*
* *
Sindromul isteriei va fi abordat in urmatoarea lucrare.

96
 CAPITOLUL XV
SINDROAME FIZIOLOGICE
Sindroamele fiziologice se raporteaza la situatii pulsionale specifice, pe care nu le gasim dupa
o regula generala ca:
a) La anumite varste;
b) In anumite tipuri de caracter;
c) In categorii superioare, de exemplu al subiectilor umanizati.
Sindromul 12. Sindromul onaniei.

97
 a) Sindromul angoasei datorat b) Sindromul ipohondriei
exigentelor pulsionale, la onanist. la onanist.
S = +! +! S = +! +!
P = ! ! P=0
Sch = 0

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

Fig. 25. Angoasa datorata Fig. 26. Ipohondrie la onanist.

exigentelor pulsionale la onanist.
S = +! +! = pericol pulsional
sexual. P = ! ! = panica

Sindromul 13. Sindromul obsesiei de a fi scos din joc (1).

S P Sch C

h s e hy k p d m

98
 S = +! +
P=0
C = + +!

Fig. 27. Sindromul atacului de

panica

Analiza:
S = +! + : pericol pulsional sexual in special cu nevoia crescuta de tandrete
P = 0 : frica proiectata. Aceasta femeie, aflata la cotitura vietii, se teme c-o credem deja
batrana, dezonorata, incapabila sa mai munceasca, senila etc.
C = + +! : legatura biobiectala, deseori bisexuala, frecventa in aceasta epoca.
Sau
C = 0 0: dorinta intensa de a ramane/sta mereu in poala Obiectului iubit.

Sindromul 14. Sindromul senilitatii.

a) Forma paranoida b) Forma infantila, regresiva
s= h=0
p = !! s=0
d=+ k=0
m=+ p = !!
d=+

99
 m=+

S P Sch C S P Sch C S = 0 0 :
sexualitate infantila
h s e hy k p d m h s e hy k p d m sau
asexualitate;
Sch = 0 :
adualism. Eul si
lumea se
amesteca unul cu
altul. Stare
crepusculara
senila.
C = + + : legatura
poliobiectala sau
biobiectala.
Incapacitatea de
concentrare.

Fig. 28. Senilitate sub forma Fig. 29. Senilitate sub forma
paranoida. infantila, regresiva.
s = ! : inactivitate; pasivitate.
Auto-agresivitate. A fi propriul
executor;
p = !! : puseu ....

Sindrome 15. Sindromul nefericitului sau ...

S P Sch C

100
 h s e hy k p d m

k=
p=0
d=0
m=

Fig. 30. Sindromul nefericitului.

Analiza:
m=+ Subiectul nu mai cauta un nou Obiect (d0). El sta agatat de vechiul Obiect (m+);
d=0
m= In acelasi timp se afla intr-o stare de solitudine/detasare hipomaniacala;
d=0
k=+ Formarea Imagoului. Introiectia Obiectului pierdut. Incercarea de a scoate din
campul constiintei sentimentul de abandon, de izolare.
p=0
k=
p=0 Formarea Imagoului esueaza, subiectul devine inhibat si lupta contra
sentimentelor de inferioritate.

Tabelul 13.
Variante ale sindromului nefericitului.

101
 Forma clasica Variante
k=
p=0 + 0 0
d=0 0 0 +
m=

Sindromul 16. Sindromul dorintei de a se da in spectacol sau al exhibitionismului latent.

S P Sch C

h s e hy k p d m

h=
s=0
e=0
hy =

Fig. 30. Sindromul dorintei de a

se da in spectacol.
Analiza:
h= Ambivalenta dorintei de tandrete. Subiectul isi dovedeste tandretea fata de un
Obiect concret, dar in acelasi timp, depune efort sa-l socializeze prin activitati
culturale.
S=0 Tentativa de socializare a bisexualitatii si a brutalitatii (s = 0);
hy = Subiectul are dorinta de a se da in spectacol, de a se arata gol, dar ii este rusine.
P=0 Oprimare cu plansete si lamentatii. Subiectul se da in spectacol cu durerile lui, cu
plangerile si lamentatiie sale.sub aceasta forma socializata isi satisface trebuinta
pulsionala de a se arata gol.

102
Tabelul 14. Variante ale sindromului dorintei de a se da in spectacol.
Forma clasica Variante
h=
s=0 + 0 0
e=0 0 0 +
hy =
Sindromul 17. Sindromul Paiatei sau al Clownului.

S P Sch C

h s e hy k p d m

h=
s=0
e=0
hy =

Fig. 30. Sindromul Paiatei sau

al Clownului
Analiza:
S=+ Trecerea din realitate in irealitate, caracteristica subiectilor care traiesc sau au trait
intr-o uniune duala sadomasohica si nefericita. Imposibilitatea de a suporta aceasta
relatie reala ii constrange sa se refugieze intr-o lume ireala si sa se maimutareasca
de veselie.
Sch = 0 0 Transformarea Eului, schimbarea Eului, comedie. Ceea ce se ascunde in spatele
comediei clownului va fi demascat de vectorul C.
C=0 Singuratate atroce/cumplita/ingrozitoare, sentimentul abandonului. Detasare de lumea
valorilor obiectale; Hipomanie reactionala.

103
Experienta releva asadar tristul destin pulsional al Paiatelor si al clownilor de circ, ca si a
societatii. Acest rezultat experimental concorda in totalitate cu descrierea facuta clownului in
literatura.

Sindromul 18. Sindromul rivalitatii.

S P Sch C

h s e hy k p d m

p = +!
d = +!!
m = , 0,

Fig. 33. Sindromul rivalitatii.

Acest sindrom apartine in general reprezentantilor clasei Cd+, deci al clasei eternilor rivali.
Sa ne amintim ca principala caracteristica a acestei clase este faptul ca indivizii intra in
rivalitate/conflict cu orice persoana reuseste, indiferent de domeniu.
Vointa de a reusi apare in reactia p +, iar cautarea continua de domenii in care reusita este
posibila, este data de reactia d +. Cauza acestei rivaliati continue ne este data de reactia m =
sau : sunt subiectii care s-au detasat de Obiectul primar, sunt abandonatii (cf. Descrierii
clasei Cd+ pag ?).

Sindromul 19. Sindromul umanizarii. Simptomele umanizarii pulsiunilor.

S P Sch C
h=

104
 s = 0, h s e hy k p d m
e = +(!)
k=
p = +(!),
d=
m = ()

Fig. 34. Sindromul umanizarii.

h= Tandrete universala, indreptata spre oamnei; iubirea

Umanizarea aproapelui; nevoia de cultura;
sexualitatii s = 0 sau Atitudine cavalereasca fata de societate; nevoia de
civilizare.
e=+ Dorinta de dreptate universala, toleranta. Cenzura etica
Centrul interioara (binele si raul)

= hy = Pudoare, rusine, modestie. Cenzura morala exterioara

(ceea ce este permis si aparat de catre societate).
Sistemul de
cenzura care ia k= Identificare introiectiva cu adaptare. Cenzura realista ce
pozitie asigura apararea intereselor.
p=+ Cenzura spirituala (1).
Umanizarea d= Renuntare.
pulsiunii de m= Capacitatea de a se detasa de o persoana, familie sau
contact, a societate pentru a se consacra, singur, unei idei,
principiului umanitatii.
placerii

Analiza sindromului umanizarii se confrunta cu probleme care sunt in primul rand de

natura conceptuala.

105
In functie de cercetari asupra pulsiunilor a trebuit sa dam un nou continut conceptelor de
Umanitate si Umanism.
Umanitatea (Humanitt) este un destin pulsional foarte rar, intalnit doar la anumiti oameni
superiori. Putem sa-i caracterizam prin doua particularitati specifice:
1) Intre cuplurile polar-opuse ale dispozitiilor ereditare Uman/Inuman existente in fiecare
om, Eul acestor persoane alege numai/doar componenta umanizanta.
2) Umanismul este curentul spiritual care degaja Umanitate.
Spiritul acestor oameni raspandeste umanitate.
Subiectii umanizati sunt indivizi al caror destin comporta:
1) Alegerea preferentiala a tendintei umanizate din contrarietatile pulsionale.
2) Extinderea umanitatii nu numai la ei insisi, la familie, la apropiati, la clasa sociala, la rasa,
la popor, la natiunea careia ii apartin, ci la toata fiinta umana, oricare ar fi ea.
Ne imaginam cu ce rezistenta se confrunta definitiile date mai sus din partea reprezentantilor
stiintelor umane, deci nu ne legam de aceste definitii. Nu expunem aici rezultatele noastre
decat cu masura sau acest lucru este indispensabil pentru a intelege sindromul experimental al
Umanizarii (vezi tabelul 15).
In prezentarea schematica, numim forme umanizate ale unei trebuinte variantele care se
exercita intotdeauna in favoarea interesului/spre binele colectiv. Din contra, variantele ne-
umanizate ale diferitelor trebuinte se opun interesului colectiv. Presupunem ca aceste doua
tipuri de variante, ale fiecareia dintre cele 8 trebuinte pulsionale, sunt legate de gene
specifice. Ceea ce inseamna ca tendintele umanizate cat si cele ne-umanizate sunt mostenite
de la strabuni; astfel majoritatea oamenilor poarta in ei cele doua dispozitii,
Umana/Inumana, si doar instanta psihica a Eului este cea care decide alegerea noastra spre
una din cele doua posibilitati ale trebuintei. Dar, nu trebuie sa uitam niciodata ca Eul nu este
decat una din instantele aflate/prezente in noi. Exista si alte forte care ne condus alegerile
intre uman si inuman; cuantumul diferitelor dispozitii genice joaca in egala masura un rol
important.
Adaugam aici faptul ca Eul insusi depinde de factori complecsi, o parte mosteniti, alta parte
dobanditi.
Credem astfel ca umanizarea e data si de o conditionare genica si nu rezulta doar din
sublimarea exigentelor ne-umanizate.
Daca nu ar exista gene umanizate, dorinta de umanizare nu s-ar manifesta niciodata la
fiinta umana.
Cateva forme de Umanism
I. Umanismulactiv, masculin
(Humanitans masculina, militans)
Particularitati fenomenologice:

106
a) Aceste persoane aspira cu inversunare, chiar cu agresivitate, pentru ei insisi si pentru
aproape, la un scop mai inalt, uneori suprauman.
b) Sunt acei civilizatori, puristi, aparatori ai unei noi culturi, combatanti pana la moarte
pentru idealul lor (religios, moral, etic, social sau stiintific).
Paradigma: Dostoievski.
Sindrom experimental: h s0 k+ p+ d- m-

S P Sch C

h s e hy k p d m

Fig. 35. Umanismul activ

masculin.
Tabelul 16. Variante ale Umanismului masculin.
Sindrom clasic Variante
h=
s=0 0 0 0
k= 0 0
p= + 0 +
d=
m=

107
II. Umanismul pasiv, feminin (humanitas feminina)
Particularitati fenomenologice:
1)Aceste persoane se straduiesc sa imbunatateasca conditia celor din jur prin dragoste
materna si prin sfaturi pline de tandrete. Sunt lideri spirituali, blanzi, gata de sacrificiu,
intelegand si iertand totul.
Paradigma: Pestalozzi.

Sindrom experimental: h0 s- k+ p+ d- m-

S P Sch C

h s e hy k p d m

Fig. 36. Umanismul pasiv

feminin.

Tabelul 17. Variante ale Umanismului feminin.

108
 Sindrom clasic Variante
h=0 0 0
s = ! ! ! !
k=+ + 0 +
p= + + +
d=
m= + +
III. Umanismul cautarii de Dumnezeu. (Humanitas religiosa. Homo sacer)Fenomenologie:
1)Sunt persoanele care ii pregatesc pe oameni pentru viata de dincolo, supraterestra, prin
predici de ispasire a pacatelor, deseori evlavioase.
2)Sunt cei care condamna vanitatea intereselor pamantesti, prin imblanzirea bestiei
demonice ce se cuibareste in om si lupta pentru renuntare si dominatia de sine.
3)Dispozitie la ascetism. Resimt in continuu ispita demonului si propovaduiesc mereu felul in
care se poate castiga lupta dintre Cain si Abel, dintre demon si inger.
Paradigma: Tolstoi. Sindrom experimental:

S P Sch C

h s e hy k p d m

h=
s=+
e=+
hy =
k=+
p = +!!
d = !!

Fig. 37. Umanismul cautarii

de Dumnezeu.
Tabelul 18. Variante ale umanismului religios.

109
 Sindrom clasic Variante
h=
s=+ 0 0
e=+ + +
hy = +
k=+ + 0
p=+ 0
d=
IV. Umanismul antic, cuprins de elenism. Fenomenologie:
1)Sunt admiratori pasionati ai culturii antice.
2)Dispretuiesc limbile, culturile, religiile, artele si politica lumii moderne.
3)Idealul lor este de a se educa pe ei si apropiati dupa modelul zeilor si oamenilor antici.
4)Exumeaza limbile, religiile, artele si filosofiile Greciei antice si ale latinitatii, ai caror
aparatori se pretind.
Paradigma: Holderin. Sindrom experimental:

S P Sch C

h s e hy k p d m

h=
s=+
e=+
hy =
k=+
p = +!!
d = !!

Fig. 38. Umanismul antic

110
Tabelul 19. Variante ale Umanismului antic.
Sindrom clasic Variante
h=+ +
s = !
k=+ 0 + 0
p = +! + 0 0
d=+ + +
m=+ + + +

CAPITOLUL XVI
SINDROAME CARACTEROLOGICE

Dupa sindroamele psihopatologice si fiziologice ne-am pus intrebarea: este posibil, plecand
de la simptomele pulsionale obtinute experimental, de a trage concluzii valabile cu privire la
caracterul unei persoane?
Putem raspunde afirmativ, cu conditia de a folosi termenul caracter in acceptiunea specifica
data de doctrina pulsionala a Analizei Destinului.
Termenul caracter are, pentru unii, o semnificatie apropiata aceleia de vointa morala.
Pentru altii, e sinonim cu cel de personalitate (L.Klages). Persoana vine de la persona
care deriva din personare, adica a rezona prin intermediul. Etimologic, persona inseamna
masca lipsita de viata, prin care, in teatrul primitiv, se facea auzita vocea unui zeu sau a unui
actor antic (L. Klages).
Vom intelege mai bine semnificatia pe care o acordam termenului de caracter daca-l
gandim in sensul etimologic al termenului persona.
Caracterul personal a unei fiinte umane este amprenta proprie a destinului pulsional in Eu.
Destinul trebuintelor cele mai diferite se poate manifesta sub forme variate, urmand domeniul

111
in care exigenta pulsionala se satisface. Subiectul poate sa satisfaca o data o trebuinta intr-o
forma/maniera nativa, iar alta data sub o forma socializata,, adica in profesie; o a treia
posibilitate ar fi transformarea exigentelor pulsionale in simptome nevrotice, psihotice sau
antisociale; o a patra forma de satisfacere a unei trebuinte periculoase poate fi in alegerea in
iubire sau prietenie. Dar mai este o posibilitate de destin cu valoare capitala pentru subiect:
este introiectia, incorporarea trebuintelor pulsionale ce pun in pericol, Eul, personalitatea,
caracterul.
Caracterul trebuie considerat ca un destin pulsional, adica un domeniu specific de satisfacere
a pulsiunilor. In timp ce o nevroza sau o psihoza reprezinta o forma denaturata/deformata de
satisfacere a trebuintelor pulsionale specifice, in acelasi timp un caracter ferm/stabil sau o
trasatura de caracter specifica nu este decat o forma personificata egoificata a destinelor
pulsionale stabile.
Caracterul nu este decat masca vizibila, deci persona, prin care pulsiuni invizibile, ancestrale
ne fac sa le auzim vocile.
Astfel, intr-adevar caracterul nu este decat o figura prin ea insasi golita de viata, la fel ca o
masca. Dar vocea care rasuna prin caracter vine din pulsiuni. Pulsiunea este deci acea
voce a unui zeu care se face auzita prin masca caracterului.
Diagnosticul experimental se bazeaza pe un limbajul al alegerilorcu ajutorul caruia
destinele pulsionale se devoaleaza acest lucru destul de independent de domeniul
satisfacerii al acestor pulsiuni: nevroza, psihoza sau caracter.
In tabelele 20, 21, 22, 23 am expus simptomele experimentale ale trasaturilor de caracter cele
mai importante.
Semnalam aici inca o data faptul ca determinarea claselor si formulelor pulsionale constituie
o alta metoda potrivita/relevanta/pentru analiza caracterului.
Aceste tabele nu trebuie niciodata folosite ca o cheie a viselor ci trebuie folosita doar
orientativ. Trebuie intotdeauna confruntate aceste simptome experimentale si cu alte reactii
din profil (ce nu figureaza in acel tabel) pentru a le analiza si pe acestea din urma daca sustin
sau infirma semnificatia caracteriala.
Mai mult decat atat, trebuie intotdeauna sa avem in vedere faptul ca aceleasi reactii pot sa
aibe o semnficatie diferita intr-un context nevrotic, psihotic, psihopatologic sau infractional.
Pentru a evita erorile trebuie, pentru fiecare caz, sa cautam sa intelegem semnificatia sintetica
a sindromului. De exemplu: reactia S = la o prostituata nu va insemna prin urmare o
sexualitate sublimata sau refulata; ci am putea s-o interpretam astfel: h = refuz de a oferi
tandrete si s = ea este distrusa. In acest caz reactiile altor vectori ne vor arata o slabiciune a
Eului si a sistemului de cenzura. Cf.t.ps.,XVI, p 229, nr.V, 5b: Moral insanity (n.d.t).

Tabelul 20. Sexualitate si caracter.

112
Trasaturi particulare ale caracterului h s e hy k p d m
Sentimente materne. Tandrete, caldura, dragostea de + + + +
sacrificiu, fuzionanta.
Umanizare spirituala: indivizi deschisi spre cultura. +
Tandretea universala, umana in general.
Lupta dintre iubirea carnala si universala. 0
Tandrete infantila. 0 0 0 0
Vitalitate, gustul actiunii, spirit de initiativa, + + +
activitate
Combativitate, cruzime, agresivitate, fire destructiva, +!! + +
satanism, sadism, sadomanie 0
Calaul cu inima de porumbel 0 + + +
Sadomasochism 0 +
0
Sadism anal, gustul pentru critica, pentru batjocura, + +
sarcasm.
0 0
Bizarerie, manierism. 0
Spirit de sacrificiu; spirit cavaleresc. Umilinta. 0 ! 0 +
Supunere. Subordonare. Servilism. 0 ! 0 +
Pasivitate, masochism. !! 0 + + +
0 +
Subiecti adusi la civilizatie +
Asexualitate. Abstinenta. 0 0 0 0
Sexualitatea normala a omului comun. (Eros terestru) + + 0 +
Sexualitate sublimata (Eros celest). + +
Barbat efeminat cu inversiunea scopului sexual. + 0 + +
0
Femeia barbat cu inversiunea scopului sexual. + +
+ 0
0 0 +
Sexualitate infantila. +
+ 0 +
Homosexualitate pasiva la barbat. + + + +
Homosexualitate activa la femeie. + + 0 + +

113
 0
0 0

Tabelul 21. Afectivitate si caracter

Trasaturi particulare ale caracterului h s e hy k p d m
Bunatate, blandete, ingenuitate, indurare +
Simpatie, mila, participare la bucuria altora.
+ + +
Capacitatea de a lua parte.
Toleranta, rabdare. + +

Constiinta etica, simtul datoriei +
+ +
0 +
Evlavie, cuviosie. + +

Spiritul dreptatii. Patos de adevar. Patos de etic. 0 + +
+ 0
Cel rau: furie, ura, manie + +

Dorinta de razbunare, tendinta de a se bucura de
0 + +
raul altuia. ! !
Invidie. Gelozie.
Lipsa milei, a indurarii. Rece afectiv. 0 + + + +
Trebuinta intensa de a straluci. + +
Pasiune pentru decoratiuni, nevoia de aprodare,
orgoliu. Vanitate. A se da in spectacol la un nivel 0 0
superior.
0
Dorinta intensa de a fi pe plac. Cochetarie. + 0 0 0

Dorinta de a se face iubit, de a fi popular. + + + +

114
 Pudoare.
A se ascunde.

Lume imaginara. Ireala. ! + +
!
0

+
+ 0
+
Minciuna. 0 !
! sa
+ +
u

Abel integral. + +
Cain integral. + +
Flux al afectelor. Furtuna de miscari (Kretschmer) + +
Plat afectiv. 0 0
0
Frica.
0
Panica.
Lamentatii. 0
Tendinte etice. Umanizare etica. +
Ins fara tendinte etice. + +
Dileme etice. 0 0

Tabelul 23. Eul si caracterul.

h
Trasaturi particulare ale caracterului h s e k p d m
y
+ 0
Nevoia de a se ascunde, tendinta la auto-observatie. 0 0 0
0
0
Prozaism, asprime, raceala, duritate, severitate. + 0 +
+

Nevoia de a cunoaste, de a sti. Superioritatea + 0 +

115
ratiunii.
Iubirea formei, a logicii. Rationalism. + 0
+ 0 0
Tendinta la uniformitate. Conformism.
0 0 +
+ 0
Raceala afectiva. Incapacitatea de a lua parte. Lipsit
0
de inima. Lipsit de pasiune. Lipsa bucuriei vietii.
0
+ +
Egoism. + 0
! !
Egocentrism. + + 0 +
+
Auto-idolatrie. Narcisism. + 0
0

Fatarnicie. Ipocrizie. + 0
0

Spirit total. Incapatanare. Autism. Vointa de a
decide pentru sine-insusi. Lipsa de adaptare la 0 0 +
Bloc de
realitate.
irealitate
Mandrie. Nevoia de a fi apreciata. Vanitate.
+ + +
Suficienta.
Capacitatea de a forma un Ideal. + +

Incapacitatea de a forma un Ideal. 0

Adaptare la realitate. + +
Refulare. Inhibitie. 0
Impulsiuni obsesionale cu cu sentimentul de a fi
0 0
nefericit.
Caracter pasional. Tendinta la adoratie, admiratie,
+
veneratie. Entuziam extatic. Predilectie. Patos. A fi 0 +
!
posedat.
+
Ambitendinta. Inflatie psihica. 0
!

Vointa de suprematie. Sentimentul rangului purtat. + 0 + +

116
Dorinta de dominare, caracter dictatorial. !
0 +
Autoritarism.
Superestimarea valorii personale, nevoia de nudism. + +
+! 0 0
Grandomanie. Impertinenta, aroganta. ! !!
Rivalitate, laudarosenie. Dorinta de a face pe
+ +
importantul.
Sub-estimare de sine; neincrederea in sine.
! + 0 +
Micromanie. !


Propriul calau. Auto-agresivitate. Idei de suicid. ! 0
Bloc de
irealitate
Prudenta, circumspectie, vigilenta, neincredere. +!
0 0
Cautarea unui tap ispasitor. !
Susceptibilitate, tendinta de a vedea doar latura 0 +
negativa. Ranchiuna, lipsa spiritului de conciliere. 0
Resentiment. + 0 +!
+
Invidie. Gelozie. Tendinta de a se bucura de raul
+
altuia.
0

+
Simtul discordiei. Cicalitor, gustul luptei. !
0
Cverulenta.
0

+ + 0
Ideile de interpretare ale senzitivilor
0
(Kretschmer).
+ +

0
Rau, viclean, siret. 0 (
+
)
Stare crepusculara a Eului. Contamplare, meditaiei,
0
atractie pentru ocultism, misticism.
Bosumflare. Spirit de opozitie. Tendinta de a avea
in permanenta dreptate. Neascultare. Gandire +
autista, ireala.

117
Eul inhibat, constrans. Refulare. Gandire de tip
0
ochelari de cal
Lupta contra posesiunii, impotriva ambitendintei
+
si inflatiei. Autocontrol.
Eul care se auto-tortureaza. Gelozie.
Inversunare in munca. +
Eul dresat. Eul ...
Eul hipertrofic. Dificultate de decizie. Ambitendinta
+ +
........
Eul posedat. Gandirea intuitiva a inventatorului. 0 +
Eul feminin, abandonat. Posesiune cu proiectie. 0
Eul profesional. Sarlatanism. Gandire realista, in
+ 0
folosul serviciului profesional, raportand totul la el.
Formarea idealului cu adaptare. Eul masculin.
0
Dispozitie la constrangere.
Nevoia de libertate, de a fi autonom si independent,

liber in gandire.
Sentimentul abandonului, cu idealizarea persoanei
+
care abandoneaza.
Eul foarte diferit: tentativa de integrare a tendintelor
pulsionale polar-opuse. Eul infranat la maximum.
Presentimentul catastrofelor.
Eul in schimbare. Comedie. Pierdere temporara a
0 0
constiintei de sine. Subiecti cu Eu schimbator.

118
Tabelul 23. Pulsiunea de contact si caracter.

h
Trasaturi particulare ale caracterului h s e k p d m
y
Fidelitate, sinceritate
Cautare eterna unui obiect nou. Eternul cautator +
Infidelitate. +
Cautare eterna a unui mijloc de marire a Eului.
+ +
Rivalitate.
+ +
Dorinta de a poseda. Spirit de achizitie. Nevoia de
(+)
a economisi, de a colectiona. Lacomie. Avarism.
+
+
Risipa/cheltuiala.
0
Placerea de a renunta. Liberalism. + +
Incredere oarba. Credulitate sfanta. + + +
Conservatorism. Atasament extrem fata bunurile
0
dobandite.
Cursa nebuna dupa toate obiectele, imprastiere.
+ 0
Instabilitate.
0
Tendinta la critica. 0 +
+
Disforie. Istovire/deznadejde. + +
Nevoia de acrosare, de a se simti acceptat.
+!
Caldura. Siguranta.
Cultul frumosului. Gust artistic. + (+) + +
Principiul placerii. Omul pus pe distractii. + + +
Savoarea de a trai, buna dispozitie, capricios. 0 +
Singuratate, detasare de lume. Agitatie, intr-o lume
0
in care se simte strain.
Contact infantil cu lumea. Curiozitate 0 0

119
Contact matur cu lumea. 0 +
Frica de a pierde Obiectul. 0 +!!
+
Fidelitate. Insi pe care poti conta. Atentie sporita.
0
+
Infidelitate. Insi pe care nu poti conta. Slaba
atentie.
0
0 +
Iubire incestuasa. +
0
Dileme de contact, perturbarea atentiei.
Lipsa contactului. 0
Relatie reala cu lumea. + + 0 +
Relatie ireala cu lumea. + +
Relatie biobiectala cu lumea. Perturbarea atentiei. + +
Sentimentul de a fi fericit. 0 + 0 +
Sentimentul de a fi nefericit. 0 0
Lipsa franelor, a masurii, a sustinerii sau a retinerii + 0

Predispozitie la narcomanie. 0 +
+
+ + 0 +

(0)

Predispozitie la alcoolism. 0 + (0) (0)

+ 0 0 +!!

(0)
Manie. Hipomanie. + 0

120
CAPITOLUL XVII

EXERCITII DE ANALIZA LIBERA A PROFILELOR PULSIONALE IZOLATE.

Exercitiul 6. Femeie 54 ani.

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

121
 Fig. 39 Fig. 40

Gelozie patologica in a doua parte a vietii.

S P Sch C
Profile
h s e hy k p d m
I +!!! +!!! 0 0
II +!!! +!! 0 ! ! 0 0

S = +!!! +!!! Seamana cu sindromul obsesiei de a fi scos din joc al femeii aflate in a
C=0 0 doua parte a vietii (cf.sindr. 13)

Elementele caracteristice ale acestui sindrom sunt:

1).Cuantumul extrem de ridicat, nesatisfacut, al nevoii de tandrete (h +!!!) si agresivitate
(s+!!!, !!);
2).Dorinta de a fi mereu in poala Obiectului iubit, adica de a nu parasi niciodata partenerul,
de a fi mereu cu el, sau in orice caz de a fi in preajma lui. Incapacitatea de a se separa nu
provine doar din imposibilitatea satisfacerii trebuintelor sexuale extrem de tensionate, dar si
din cauza geloziei. In cele doua profile, vectorul P, in corelatie cu sindroamele vectoriale S si
C, releva gelozia pacientei.
P = = panica (Cf. Tabel Ps.dg. Nr. III, pag.56)

S = +!!! +!!! Teama fata de exigentele pulsionale sexuale: subiectul crede ca este lipsit de
tandrete sau ca nu va mai putea sa si-o satisfaca. Iata de ce acumuleaza in
P= egala masura si agresivitate.
P = 0 : frica paranoida (cf. Tabel Ps.dg. Nr. III, pag 56)
S = +!!! +!!
Teama fata de exigentele pulsionale sexuale = gelozie.
P=0 !
Diagnostic: gelozie patologica in a II-a parte a vietii.

122
Exercitiul 7. Femeie 31 ani.

S P Sch C

h s e hy k p d m

S P Sch C
+!! +!! 0 0

Fig. 41 Manie.

Daca comparam cele doua profile remarcam ca ele concorda in 3 vectori (S, P, Sch). Putem
spune pe buna dreptate ca aceasta femeie de 31 ani este geloasa. Dar ea mai are mult pana sa
ajunga pe panta descendenta a vietii. In consecinta, la ea, gelozia trebuie sa aibe la origini o
alta sursa pulsionala. A naliza atenta a profilului ne permite sa extragem sindromul urmator:

h = +!!
s = +!!
Este sindromul bine-cunoscut al hipomaniei sau, eventual, al maniei. Aceasta
k=
femeie este actualmente internata. Diagnosticul clinic este : manie.
d=0
m=

Exercitiul 8. Student 21 ani.

123
 S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

e p m e p m
Fig. 42 Fig. 43
Nevroza paranoida cu predispozitie la crima.
Profile S P Sch C
a) 0 + 0 0
b) 0 + + 0 0

In cele doua profile recunoastem acelasi sindrom al criminalului: e , p , m .

Deci, Acest tanar are idei criminale. De ce? Analiza vectorilor Sch si C ne dau raspunsul:
Sch = 0 : a fost abandonat.
C = 0 : e complet detasat de lume; singur, orfan, se ocupa de una-alta, ici-colo, precipitat,
neobosit, oricum fara a putea regasi Obiectul pierdut. Este hipomaniac. Dar profilul Eului Sch
0 este mai mult profilul tipic al bolnavilor homosexuali sau al paranoizilor-homosexuali.
Problema care se pune este de a sti daca este un homosexual paranoid sau un criminal
(virtual) paranoid-homosexual. Impotriva sindromului homosexualitatii se inscrie absenta
unor simptome ca: s, C + + sau C 0 0; pacientul prezinta din contra: s sau s + si m .
Profilul sexual S 0 + este profilul calaului. Mai mult, gasim de doua ori reactia cainita in
vectorul P(P = +). Exista acunulari de simptome care ne fac sa ne gandim la o criminal de
tip paranoid persecutat.

124
1 S 0 + Profilul calaului;
2 P + Cain;
3 Sch 0 Abandon, transformarea paranoida sau homosexuala a Eului.
4 e Criminalul afectiv/pasional. Un ins capabil sa omoare pentru ca
p a fost abandonat sau poate face acest lucru sub influenta ideilor
m paranoide.

Diagnostic: nevroza paranoida cu predispozitie la crima.

Anamneza bolnavului: un refugiat, venit din Germania, subiectul este un jumate-aryan. Tatal
si mama au dispaarut in Germania, si sunt probabil morti amandoi. Tanarul s-a refugiat in
Elvetia la 18 ani. Fondase deja mai inainte o societate secreta din tineri de aceeasi varsta
pentru razbunarea atrocitatilor comise. In lagar, a suferit o cadere nervoasa. In dementa sa
credea ca e spionat, ca este urat si ca se cauta sa-l duca in eroare, sa-l fure. Traieste cu o frica
continua, se gandeste numai la razbunare, la ucidere (s+) sau la suicid (s). E deseori de o
agresivitate bestiala. Tatal sau era la fel; avea o sora epileptica. Mama era depresiva, o sora
a mamei a avut psihoza paranoida.
Exercitiul 9.
Croitor, 35 ani.

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

Fig. 44 Fig. 45

125
Homosexualitate pasiva

Profile S P Sch C
a) + 0 0 ++
Diagnosticul a reiesit plecand de la sindromul
b) 0 ! + 0 +0
urmator:
s=
Inversiunea scopului pulsional.
hy =
p= Inversiunea identificarii.
d=+
Inversiunea alegerii obiectale.
m=+
Acesta este sindromul tipic al homosexualitatii.

Diagnosticul este confirmat de urmatoarele aspecte:

1 Sch 0 Abandon. Transformarea Eului de tip paranoid homosexual.
2 P 0 Frica paranoida: ce-or zice ... de faptul ca sunt homosexual?
3 S 0 ! Sexualitate pasiva, feminina; masochism.
4 C + 0 Depresie.

Diagnostic: homosexualitate cu transformarea paranoida a Eului si depresie.

Exercitiul 10. Elev de liceu 16 ani si jumatate.

S P Sch C S P Sch C

h s e hy k p d m h s e hy k p d m

126
 Fig. 46 Fig. 47
Homosexualitate pasiva

Profile S P Sch C
1) + + 0 + 0
2) + !! 0 0 0

Schizofrenie paranoida.

Primul profil prezinta urmatorul sindrom:

s=
hy = Este partea esentiala a sindromului homosexualitatii. Ii lipseste asadar elementul
experimental caracteristic al inveriunii alegerii obiectale.
p=
In cel al doilea profil are inca dileme in legatura obiectala: C . Acest lucru semnifica
faptul ca persoana are o legatura biobiectala sau bisexuala, dar se gaseste, mai mult, in faza
detasarii de Obiect (m ) si fixat intens la acest Obiect pierdut (d ). Dorinta homosexuala
exista deci, dar nu e satisfacuta, traita intens, caci lupta contra dilemelor de contact, a
problemelor de legatura obiectala. Rezultatul acestor probleme se vede cu usurinta in profilul
2.
s !!
Sch 0 Autoagresivitate s !! (iar in primul avea s ); Transformarea, dezintegrarea Eului.
0
Acestea sunt caracteristicile principale ale sindromului iesirii din minti (cf sindrom 3).
Presupunem ca acest tanar a devenit dement. Cauza dementei este data de urmatoarele doua
combinatii pulsionale:
1)Homosexualitate latenta, nesatisfacuta s , hy , p . Absenta contactuala: C + +: nu are,
asadar, inversiunea alegerii obiectale;

127
2)Mari dileme contactuale: C .
Diagnostic: Schizofrenie paranoida (1), homosexualitate latenta.
Rezumatul istoricului bolii: pana la 14 ani acest tanar a fost un copil dulce, disciplinat, traind
intr-o lume ireala. La pubertate, se transforma brusc, lundu-si adesea aluri distinse. Daca il
obligau sa munceasca se sustragea de la activitate. Chiulea de la scoala, tinea acasa discursuri
somptuoase, voia sa fondeze o liga impotriva femeilor. Cu tatal sau, pe care il iubise mult
inainte, era de o insolenta mare, il numea pensionar homosexual, etc. Inaintea celui de-al
doilea profil, starea s-a agravat. In timpul consultarii, pretinde ca l-a trimis pe Dumnezeu la
pensie, Fecioara Maria, de asemenea a picat examenul. Fondeaza astfel o liga anti
Fecioara Maria. La un targ de expozitii, se trezeste dezorientat, nu-si recunoaste tatal, are
halucinatii, devine agitat si se simte persecutat. Parintilor le e frica de el, trebuie sa-l
interneze. Imediat inainte de internare, a facut un sindrom de iesire din minti.

Exercitiul 11. Femeie, terapeuta, 23 ani.

S P Sch C

h s e hy k p d m

Fig. 48
Tipologia criminalului socializat.
S P Sch C
! !! +! 0 + 0 0 +

128
Un profil pulsional extrem de interesant. Putem sa-l interpretam dupa cum urmeaza:
S ! Subiect cu sexualitate total spiritualizata. Un spirit al dreptatii, foarte
!! inteligenta, pozitivist-rationalista. Aceasta reactie elimina incetul cu incetul,
cu siguranta, in special maladiile mentale (cf Tabel Psdg II, pag 55) (1).
P +! 0 Pacientei ii este frica de anumite elemente sau de anumite situatii (de
altitudine, de adancime, claustrofobie etc). De asemenea poate fi o frica in fata
exigentelor pulsionale.
Sch + 0 Eul profesional, adica Eul care satisface trenuintele pulsionale periculoase din
profesie, care le socializeaza. Cei care prezinta un profil al Eului de acest tip
sunt firi narcisice, egoiste, egocentriste, autiste, reproductivi. Profesiile
corespunzatoare sunt: psiholog, profesor etc.
C 0 + Maturitate in relatiile cu lumea. Nu cauta un Obiect nou. Este preocupat de o
posibila pierdere si se acroseaza.
Am ajuns, cu ajutorul interpretarilor vectoriale, sa stim destul de bine caracterul pacientei.
Dar nu putem scoate in evidenta trebuinta pulsionala periculoasa pe care pacienta este
obligata sa o socializeze in profesia sa.
Vom cauta in zadar sa extragem din profil un complex de simptome a carui semnificatie
sindromatica sa fie cunoascuta. In acest profil se ascunde inca un sindrom a carui semnficatie
poate fi evidentiata, dar nu direct, ci luand in considerare un alt sindrom bine cunoscut.
Acest sindrom (ascuns) este: e +, k +, m +. Pentru a intelege sensul profund al acestui
sindrom social-pozitiv, sa-l comparam cu un alt profil ce contine acelasi sindrom, dar sub o
forma nesocializata, negativa.

Exercitiul 12. Muncitor agricol, 17 ani.

S P Sch C

h s e hy k p d m

129
Fig. 49.
Tipologie criminala nesocializata.
S P Sch C
+ + ! 0 0 +

Acest profil reprezinta destinul pulsional polar-opus, al unui muncitor agricol de 17 ani.
Opozitele care ne sar in ochi, sunt:
1) S + + in loc de S
2) e , k , m sindrom inlocuit cu e +, k +, m +.
Sindromul negativ de mai sus, este al unui criminal (cf sindrom 8), astfel c, semnificatia
sindromului e +, k +, m + devine deodata clara. Educatoarea din cazul precedent isi
socializeaza, prin urmare, natura sa criminala in profesie. Este o afirmatie riscanta, dar care
devine din ce in ce mai solida, daca luam in consideratie urmatoarele date:
1) Pacienta este o sadica autentica, dar care-si intoarce agresivitatea impotriva sa (s !!). A
avut perioade cand isi musca mana pana ii curgea sangele pentru a putea sa-si satisfaca
sadismul.
2) Educatoarea si-a ales ca specializare Logopedia, adica predarea cuvintelor la surdo-muti.
Aproape continuu isi infigea mana in gatul unui elev, si-l tragea in toate directiile, ca sa-l faca
sa scoata un sunet. E vorba de manevre care, efectiv, sunt foarte apropiate de gestul
strangularii. Citam aici cazul unui educator, de asemenea specializat in lucrul cu surdo-muti
si caruia, in tinerete, ii placea sa stranguleze puii de gaina.
3) Pentru a termina, trebuie spus faptul, important din punct de vedere genetic, ca un frate al
bunicului educatoarei era criminal si ca a sfarsit in America pe scaunul electric.
In consecinta, nu ne hazardam daca spunem ca educatoarea noastra, blanda ca un porumbel,
isi socializeaza trebuinta sadica ereditara in profesie. Intelegem de ce a dat aceasta tensiune
atat de mare in factorul s si nu in altul. Cauza fricii este relevata astfel: ea traieste cu frica
exigentelor sale pulsionale sadice.
Pentru tehnica analizei libere a profilelor pulsionale, putem trage urmatoarea concluzie
generala: simptomele polar-opuse ale aceluiasi sindrom cunoscut, social sau biologic negativ,
releva deseori trebuintele pe care subiectul se straduieste sa le socializeze in profesia pe care
o alege.

130
131
A TREIA PARTE
ANALIZA EXPERIMENTALA A EULUI.

CAPITOLUL XVIII. EUL VZUT N LUMINA DIAGNOSTICULUI

EXPERIMENTAL AL PULSIUNILOR

I. Structura Eului

132
Structural, domeniul Contientului se compune din:

1) Contiina perceptiv, care se umple de senzaii i reprezentri care vin din lumea
exterioar prin intermediul aparatelor senzoriale;

2) Contiina nevoilor sau a dorinelor, pe care o umplu dorinele condiionate de ctre

factorii pulsionali ereditari.

Structural, Incontientul comport i el dou mari compartimente:

1) ntr-unul se gsesc exigenele ancestrale numite egoide (Egoides). Putem spune,

n mod figurat, c acest compartiment constituie sala de ateptare a strmoilor notri (p ),
deoarece el conine toate nevoile i dorinele ancestrale transmise ereditar, care nu au putut
totui niciodat s se manifeste n viaa noastr individual sub forma lor originar, nativ.
Aceast sal de ateptare conine, n straturi suprapuse, de sus n jos, genele familiale, ale
lumii, ale originii, genele etnice, etc., pn la genele lui Adam i ale Evei, trecnd prin
cele ale lui Cain i Abel. Sala de ateptare a strmoilor se restrnge progresiv, de sus n
jos. Dar, dincolo, ea se lrgete din nou, deoarece, precednd genele primului cuplu uman,
putem presupune c se gsete toat filia zooid a strmoilor animale, i aceasta pn la
elementele arhaice anorganice. n acest punct, concepia analizei destinului ntretaie doctrina
lui Jung.

Acest Incontient familial, locuit de exigenele ancestrale care nu s-au manifestat

niciodat pn acum, constituie domeniul proieciilor (p ).

Exigenele familiale ancestrale se strduiesc s ating prim-planul Incontientului nostru,

adic de a aprea la limita contiinei noastre. Numim acest prim plan al Incontientului
familial domeniul inflaiei (p +) sau al contiinei dorinei. (Termenul Precontient ar fi fost
indicat pentru a defini aceast parte a Incontientului, dac Freud nu i-ar fi dat un alt sens).
De aici pleac exigenele pulsionale atunci cnd ajung s intre n contiina noastr.

2) Al doilea compartiment al Incontientului este Incontientul individual. Planul secundar

adpostete nevoile pulsionale care s-au manifestat deja n noi, dar care au fost refulate sub
aciunea forelor exterioare sau interioare. Noi am putea zice, c este nchisoarea nevoilor
arhaice care nu au fost acreditate i care au fost refulate temniele (cublittes) strmoilor
frustrai (k ).

133
 1)Primul plan constituie domeniul introieciei (k +). Aici se gsesc ncorporate, pe de o
parte, exigenele pulsionale i, pe de alt parte, reprezentrile i percepiile care vin din
lumea exterioar.

n planul secundar (arriere-plan) al Incontientului individual se gsesc acele exigene

familiale i acele reprezentri care vin din exterior, pe care subiectul le-a refulat n general
din prima copilrie. Aceast parte corespunde Incontientului lui Freud i cuprinde, n
general, toate exigenele pulsionale refulate sau renegate (k ).

Exigenele refulate pot din nou ncerca s se manifeste, relund canalul proieciei. Acesta
este circuitul tendinelor pulsionale n Incontient.

Subliniem faptul, c diagnosticul experimental ne informeaz numai asupra funciilor

incontiente ale Eului (mecanisme de aprare). n ceea ce privete funcionarea contiinei nu
putem face dect deducii indirecte.

II. Funciile Eului

Fiecare fiin uman are n ea o nevoie genic specific, nevoie care ncearc s fac
contiente aspiraiile care se disimuleaz n Incontientul familial. Aceast nevoie, de a face
s treac n cmpul contiinei aspiraiile pulsionale incontiente, este condiionat de factorul
p , veritabil factor creator al Eului. Acest factor are i tendina de a lrgi contiina. De
aceea, noi l numim factorul de extensie, de lrgire a Eului, factor egodiastolic i vorbim de o
nevoie pusional creatoare i care lrgete Eul. Totui, aceast aspiraie se manifest numai n
cazul direciei pozitive a factorului p (p+), care mpinge tendinele pulsionale la luarea de
cunotin. Dar nevoia p acioneaz chiar i atunci, cnd nu poate atinge scopul su pulsional
primitiv: crearea i lrgirea Eului. n aceast faz negativ (p ), nevoia p se manifest prin
proiecie i lrgete, astfel, nu Eul subiectului, ci Eul altuia i puterea obiectelor exterioare.

Forma cea mai veche a Eului nu este deci, cum admitea Freud, narcisismul primar, ci
proiecia, forma primitiv egodiastolic a Eului.

Din proiecie deriv urmtoarele manifestri:

134
 1. Transferul nevoilor pulsionale ale subiectului pe un obiect al lumii exterioare,
fcndu-l astfel strin (alienare). ntr-un mod general, toate tentativele de satisfacere a unei
dorine pulsionale comport deja o proiecie;

2. Formarea idealului Eului: astfel vreau s fiu. Subiectul proiecteaz dorinele asupra
unui obiect i vrea pe urm s fie ca el (un exemplu tipic al acestui produs se ntlnete n
idolii flammes - adolescenilor). Aceasta este partea Eului pe care o numim Eul
spiritual;

3. Aruncarea vinei pe alte persoane;

4. Delirul de persecuie paranoia.

Noi admitem, n plus, c exist la fiecare, n grade diferite, dar fr excepie, o alt
nevoie genic specific, antagonic nevoii pulsionale factoriale p; este exigena pulsional
care tinde s coarteze Eul, s-l circumscrie: exigena egosistolic.

Nevoia egosistolic determin manifestrile psihice urmtoare:

1. Eul care ia poziie, adic nevoia inerent subiectului de a lua poziie fa de

aspiraiile pulsionale care au intrat n cmpul contiinei dorinelor. n consecin, Eul care ia
poziie constituie ghidul nostru interior, care decide destinul nevoii pulsionale n toate
privinele;

2. Eul introiectiv, realist, Eul care ia poziie i care judec, poate introiecta
anumite nevoi pulsionale devenite contiente, sau care acionau numai prin proiecie, adic de
a le ncorpora n propria sa structur. n plus, Eul care ia poziie poate promova anumite
nevoi ancestrale sau reprezentanii lor ca membri ai consiliului Eului, adic a lua n posesie
attea obiecte cte sunt (k+). Graie introieciei se elaboreaz i se dezvolt Idealul posesiv,
acea parte a Supraeului, care decide: Aceasta este ceea ce tu trebuie s ai, s posezi;

3. Eul care refuleaz. Eul care ia poziie poate respinge o nevoie devenit contient,
dar considerat periculoas. n acest caz vorbim, ca i Freud, de refulare (k ).

Diagnosticul experimental al pulsiunilor distinge dou feluri de nevoi pulsionale care

constituie Eul:

I. Nevoia pulsional egodiastolic, creatoare a Eului, dilatatoare a Eului, cu ajutorul

creia exigenele pulsionale ascunse pot deveni contiente.

135
 Doctrina experimental a pulsiunilor atribuie empiric domeniului nevoii egodiastolice
p a Eului aceleai manifestri ca i acelea puse de teosofia hindus sub dependena
ahankara i adic creaia Eului, voina de putere, mania grandorii, inflaia psihic, paranoia,
deci extensia Eului, egodilatarea lui. Formarea Supraeului este, de asemenea, n relaie cu
funcia p a Eului.

II. Exigena pulsional egosistolic, care restrnge, coartez Eul, l circumscrie. Din
aceasta se nate Eul care ia poziie, care ghideaz i delimiteaz interesele i idelurile
subiectului i, de asemenea, Eul care ia n posesiune valorile obiectale ale lumii.

Formele de manifestare ale acestei nevoi sunt: n direcia pozitiv, introiecia; n

direcia negativ, refularea.

Manifestrile psihice care aparin de fenomenologia sa sunt: Eul care ia poziie i

ghideaz, deci liberul arbitru (n limbajul curent). n plus, egoismul, egocentrismul,
narcisismul, autismul; n sfrit, retragerea Eului, scleroza sa, egostenoza sicatatoria.

Dup concepia analizei destinului, Supraeul este n strns relaie cu Eul spiritual p
i cu Eul introiectiv realist k, care corespunde conceptului Mahar-Atman al teosofiei
hinduse. (Cf. Gomper H., Die indische Teosophie, Diederichs, Jena, 1925, pag. 293).

136
 FIZIOLOGIA EULUI

CAPITOLULXIX. PROFILELE EULUI I MECANISMELE EULUI.

NOIUNI FUNDAMENTALE DE ANALIZA EULUI

A. Analiza egodiastolei, a funciei p a Eului

Examenul factorului p arat starea momentan a luptei sau a luptelor n interiorul
vectorilor, ntre cele dou aspiraii pulsionale care constituie o pereche pulsional antagonic.
n aceast lupt se pot distinge patru faze i moduri de aciune diferite, pe care le relev starea
factorului p:

1) Proiecie: p negativ (p );
2) Proiecie i inflaie: p ambivalent (p + );
3) Inflaie total sau dubl, ambitendin: p pozitiv (p +);
4) Evacuarea nevoii n afara cmpului contiinei dorinelor: p zero (p 0).

Prima faz: starea proieciei totale sau duble: p negativ, (p )

Cele dou aspiraii ale unei perechi antagonice nc latente n Incontient lupt pentru a
intra n cmpul contiinei nevoilor lor. Pentru moment, nici una din cele dou nu reuete.
Atunci, aceast lupt este proiectat pe o oarecare persoan, sau n lumea exterioar, sau
asupra unui obiect psihologic (idee). Relaia ntre obiectul atins de proiecia total i subiectul

137
care proiecteaz se va gsi astfel identic cu cea care exist n el n legtur cu cele dou
aspiraii antagonice incontiente. Nici una, nici cealalt nu pot s se exprime altfel dect prin
proiecie. Iat de ce noi numim aceast stare faza proieciei duble sau totale. n mod
experimental, aceast stare este relevat de forma exclusiv negativ a factorului p. Spunem
exclusiv, pentru c reacia p pozitiv nu apare practic niciodat.

Proiecia este, deci, dup concepia noastr, transpoziia n lumea exterioar a luptei
genice care se deruleaz n Incontient ntre dou aspiraii antagonice, un soi de reflectare
n lumea real a luptei cuplului de gene.

A doua faz: proiecia i inflaia; stadiu mixt al nevoii pulsionale, p ambivalent, p +

n acest stadiu, lupta continu n toat violena sa, dar raportul de fore s-a modificat:
una dintre tendine irupe n contiina nevoilor; ea ajuns la stadiul de ocupare a contiinei
(inflaie parial, care se traduce prin reacia p pozitiv (p +). Tendina pulsional antagonic
rmne n Incontient i se exprim ntr-un mod proiectiv. Deci, n acest stadiu, una dintre
tendinele aceleiai nevoi pulsionale este n stadiul de inflaie, pe care noi o numim parial,
n timp ce, simultan, cealalt este n stadiul de proiecie zis parial. Experimental, aceast
stare este decelat prin ambivalena lui p (p pozitiv i negativ, p +).

A treia faz: Ocuparea total, sau dubl. Inflaia total. Ambitendina, p pozitiv (p+)

Aceast situaie apare atunci cnd cele dou constituente antagonice ale unei perechi
pulsionale ptrund n contiina dorinelor i se pun n valoare simultan (ambitendina). Lupta
se oprete, nu va mai exista proiecie, ci o inflaie total, dubl. Experimental, acest stadiu
este relevat prin reacia (p +) fr reacie (p ). Noi mai trebuie s subliniem aici, c nu e
vorba obligatoriu de o ptrundere n contiin. Datorit faptului, c domeniul (p +) se gsete
n vecintatea contiinei, acele tendine care ocup pe (p +) pot deveni foarte uor contiente.
Din punct de vedere psihopulsional, aceasta nseamn, deci, c ele tind n aceast direcie, i
nu c ele au devenit contiente. (Aceast restricie este mereu subneleas cnd vorbim de
contiina nevoilor sau a dorinelor, dat fiind faptul, c testul ne relev numai mecanismele
incontiente ale Eului). Trebuie s subliniem, de asemenea, c tendina p+ constituie baza
biogenetic, baz care permite luarea de cunotin i care opereaz n acest sens.

138
 A patra faz: Evacuarea nevoii pulsionale n afara cmpului contiinei nevoilor: p
zero (p 0)

Aceast faz apare atunci cnd Eul nu reuete s evacueze cele dou tendine
pulsionale n afara cmpului contiinei nevoilor. Rezult o situaie foarte special, n care
cele dou tendine pulsionale antagonice nu se gsesc nici n contiina dorinelor, (p +), nici
n Incontient, (p ). Nevoia caut atunci alte ci pentru a se satisface, de exemplu: profesia,
caracterul, nevroza, psihoza, reacia criminal. Aceast situaie special este decelat
experimental prin anularea lui p

(p 0).

Dup aceast expunere schematic, vom studia, n detaliu, cele 4 variante posibile ale
lui p.

Primul stadiu al factorului p: p negativ, (p ). Proiecia total dubl

1. Nici una din tendinele antagonice nu este n cmpul contiinei nevoilor. Ele continu
nc lupta n Incontient. Nevoia pulsional este n stadiul luptei genice primare;

2. Aceast lupt este proiectat asupra unui obiect oarecare din lumea exterioar;

3. Calificm drept dubl sau total aceast form de proiecie, deoarece individul
vrea, n acest mod, s alieneze simultan cele dou constituente ale perechii pulsionale
antagonice;

4. Lupta ntre cele dou tendine antagonice este deci o condiie sine qua non a aciunii
proiective. Dac, dintr-o cauz oarecare, lupta primar dintre cele dou tendine nceteaz,
dispoziia proiectiv a individului nceteaz brusc. Relaia existent ntre obiectul exterior i
subiectul care proiecteaz reflect stadiul luptei genelor antagonice n Incontient;

5. Aciunea proieciei este ocult i magic;

6. Proiecia dubl este ntotdeauna un proces care mbrac dou aspecte (masca lui Ianus
a proieciei): pe de o parte, personajul care proiecteaz descoper ca exerciiu o aciune
magic asupra obiectului care suport proiecia. Prin urmare, obiectul se ntoarce spre subiect
fapt curios manifestnd chiar tendina de care subiectul care proiecteaz vrea s se

139
debaraseze. Pe de alt parte, personajul care proiecteaz se simte el nsui atras de ctre acest
obiect i nu poate s se detaeze, deoarece el este literalmente vrjit. Aceste dou aspecte ale
proieciei totale, pe care i psihiatria a pus-o n lumin, provine, dup prerea noastr, din
dualitatea existent a priori n nevoia pulsional latent; adic, nevoia care acioneaz prin
proiecie are o structur care comport dou tendine antagonice, legate totui strns. Cum
sunt amndou incontiente, ele acioneaz, amndou, proiectiv. n mod manifest, cele dou
aspecte ale proieciei au baz genic proprie n structura genic dubl a perechii alelice care a
ajuns la proiecie. Aceast dualitate de procese proiective se deplaseaz, n cazurile normale,
spre un pol sau cellalt. n paranoia, dimpotriv, proiecia i pstreaz ambitendina
primitiv.

n psihologie se nelege, n general, prin proiecie, transpoziia unui coninut sau a

unui proces subiectiv asupra unui obiect al lumii exterioare (Jung). n cadrul procesului de
proiecie, diferii autori disting dou momente eseniale. Personajul care proiecteaz vrea
nti s nstrineze un coninut subiectiv i s l expulzeze n afara sa; este ndeprtarea
(eloignement). Apoi, subiectul care proiecteaz ncorporeaz n obiectul exterior coninutul
sau procesul respins: este ncorporarea n altul. Iat un exemplu de proiecie: un individ are
aspiraii homosexuale. Vrea s se debaraseze de ele; ele sunt atunci resimite ca i cum
persoanele care triesc n anturajul su (mama, sora, prietena; sau tata, frate, prieten, etc, ) ar
manifesta spre el dorine homosexuale. Spunem c individul a proiectat dorina homosexual,
pn acum coninut subiectiv, asupra unei persoane exterioare i s-a debarasat astfel de ea.

Trebuie s punem totui urmtoarele probleme:

1. De ce acest individ a proiectat tocmai acest coninut subiectiv (n exemplul nostru,

dorina homossexual) i nu un altul?

2. De ce personajul care proiecteaz a ales un anumit personaj i nu un altul pentru a-i

ncorpora coninutul respins?

Aceste dou probleme vor pune n eviden al treilea aspect important al proieciei:
relaia specific ntre subiectul care proiecteaz i obiectul care suport proiecia. Jung spune
c subiectul care proiecteaz i obiectul exterior sunt legai printr-o identitate parial. La
Jung, identitatea nseamn mereu o redifereniere psihologic incontient ntre subiect i
obiect, adic acel stadiu primar, arhaic, n care subiectul i obiectul nu s-au difereniat nc.
n identitatea arhaic exista o tendin a subiectului de a fuziona cu obiectul, stadiu

140
caracteristic al psihismului primei copilrii. La adulii cultivai, aceast stare constituie un
criteriu al Incontientului. Jung indica drept origine a proieciei aceast identitate arhaic,
aceast interpenetrare primar ntre subiect i obiect; n plus, el crede c proiecia se nate din
momentul n care prbuirea acestei identiti apare ca inevitabil. n exemplul nostru, o fat
triete deja de mult timp ntr-un stadiu de identitate arhaic cu mama ei, comunitate pe care
I. Hermann a desemnat-o n mod just sub numele de uniune dual. Progresiv, totui,
separarea mamei i fiicei devine manifest inevitabil. Fata nu poate suporta prbuirea
uniunii duale i dorinele sale homosexuale incontiente fa de mama sa subzist. Ea le
proiecteaz pentru a se debarasa de ele cu orice pre i i imagineaz c mama sa are fa de
ea intenii homosexuale. Dar ea trebuie s-i dea seama c mama sa nu ntreine n nici un fel
dorinele pe care i le-a transmis. Efectul magic scontat nu s-a produs. Ea i modofic
proieciile sale homosexuale i crede c mama (sau sora, sau prietena) o persecut sau o
acuz c are gusturi homosexuale. Este vorba atunci de proiecie patologic.

Analiza destinului completeaz noiunea de proiecie cu dou criterii eseniale: pe de o

parte, o proiecie nu poate exista dect atunci cnd cele dou tendine pulsionale ale unui
cuplu antagonic lupt una mpotriva celeilalte pentru afirmare; o dat lupta sfrit, nceteaz
i proiecia. Pe de alt parte, exist o nrudire genic ntre subiectul care efectueaz proiecia
i obiectul care o primete. n exemplul precedent, cele dou criterii sunt puse n eviden n
modul urmtor: noi nu putem vorbi de proiecia coninuturilor homosexuale dect pentru
personajele la care tendinele homosexuale i heterosexuale, factorii h i s , se lupt pentru a
obine supremaia n Incontient. n cazul proieciei simple, n care aspiraia homosexual
rmne incontient, individul se orienteaz bine spre heterosexualitate, cteodat chiar ntr-
un grad extrem, dar el proiecteaz aspiraia homosexual. n exemplul nostru, obiectul atins
de proiecie este, pe de o parte, acuzat de homosexualitate, iar pe de alt parte, acuzat de a
ntreine raporturi cu toi brbaii.

Obiectele astfel acuzate sunt persoane bine determinate (mama, sora, prietena, sau tata,
fratele, prietenul, etc.) i, mai precis, acelea la care lupta primar ntre tendinele
homosexuale i heterosexuale se desfoar tot n Incontient, cu o violen care depete cu
mult normalul; n consecin, o lupt identic cu cea pentru care individul care proiecteaz
este teatrul. Pe scurt, ei sunt alei pentru c sunt genic nrudii cu cei care i-au ales. Noi
admitem c aceast lupt primar ntre gene sau perechi de gene alelice, ca i existena unei
nrudiri genice ntre subiectul care proiecteaz i obiect, este o condiie sine qua non a
procesului de proiecie.

141
 Coninutul de proiectat este mereu ceva pe care subiectul nu-l poate suporta, care i este
dezagreabil i de care vrea s se debaraseze. Dar, n plus, individul care proiecteaz este
deseori obligat s se separe de coninuturi pozitive de mare valoare, cnd se crede incapabil
s le realizeze, printr-un sentiment incontient al inferioritii. El alieneaz astfel de
coninuturi pozitive, proiectndu-le asupra unor subieci care i par atunci c posed nsuiri
excepionale, talente sau alte caliti ideale. Ceea ce-l face s proiecteze aceste coninuturi i
nu altele, este tocmai faptul c aceste coninuturi posed la subiectul care proiecteaz o
activitate dinamic primar incontient (ele trebuie s fie atribuite altuia prin sentimentul de
inferioritate). Din aceast cauz el proiecteaz coninuturi asupra acelora din persoanele
anturajului su, care i sunt genic nrudite i nu asupra altora. Exemple de proiecii
patologice: halucinaii, delir de persecuie, frica de a i se fura ceva, etc. Coninuturile
proiectate i apar desfigurate la extrem.

n examen, att proiecia fiziologic, ct i cea patologic, sunt relevate exclusiv de

reacia (p -).

2. Adoua stare a factorului p: p ambivalent(p +). Stare intermediar. Proiecia parial i

inflaia parial simultan

Noi spunem c o pereche pulsional antagonic este n stadiul intermediar dac unul
din constituenii cuplului rmne nc n ateptare n Incontient, n timp ce tendina opus a
ptruns deja n contiina dorinelor, provocnd o inflaie. Fiecare tendin se pune n valoare
ntr-un mod diferit. Exemplul clasic al acestei stri mixte (sau intemediare) este oferit de
nevoia m. Este vorba de dorina primar a subiectului de a constitui cu obiectul o unitate
intim, uniunea dual. Aceast nevoie se compune din dou tendine antagonice: a)
ataarea de obiect; b) nevoia de a se detaa. La nceput, cele dou aspiraii sunt incontiente i
lupta pentru supremaie se desfoar n Incontient (proiecie dubl). Mai trziu, cnd, sub
impulsul lumii exterioare, detaarea trebuie s se realizeze, dorina de se ataa irupe n
contiina dorinelor, unde determin o inflaie. Tendina opus de a se detaa rmne n
acest timp n Incontient (stare intermediar). Dorina de ataament ajunge n stadiul inflaiei,
cea de detaare rmne n stadiul de proiecie. Aceasta din urm nu se poate pune n valoare
n acest caz dect sub forma fricii sau a acuzrii: copilul se teme c mama lui l va abandona
sau o acuz c vrea acest lucru.

3. A treia stare a factorului p: p pozitiv (p +). Ocuparea total sau dubl a contiinei. Starea
de inflaie total. Ambitendina

142
 Aceast stare are urmtoarele caracteristici:

a) Cele dou tendine constitutive ale unei perechi antagonice au ptruns n acelai
timp n contiina nevoilor i vor s se pun n valoare i una i cealalt, nu sau una sau
cealalt;

b) Nu se produce proiecie, pentru c nici una din tendinele pulsionale antagonice nu

se gsete n Incontient;

c) Inflaia dubl sau total pune contiina n pericol, deoarece aciunea frenatoare a
antagonismului fiziologic al celor constituente ale cuplului pulsional a ncetat momentan.
Cele dou tendine opuse au ocupat contiina nevoilor n chip de tendine separate, strine
una alteia. Pentru a explica mai clar, s pstrm exemplul nevoii sexuale. Cele dou
tendine antagonice, homo- i heterosexual, ocup ambele cmpul contiinei n chip de
aspiraii pulsionale independente. Subiectul este simultan brbat i femeie i dorete simultan
obiecte masculine i feminine. Forma extrem a acestui stadiu nu se gsete dect la bolnavii
care au trecut deja dincolo de barierele realitii. Inflaia total se poate vedea i la indivizii
nalt dotai, naturile de profei. Nevoia pulsional apare atunci ntr-o faz extrem;
presiunea dualitii interioare a tendinelor antagonice pune n pericol contiina individului.

Starea pozitiv a factorului p arat, n acelai timp, acea stare psihic patologic pe care
Bleuler a numit-o ambitendin i pe care Jung o descrie sub numele de inflaie psihic.

Sub numele de ambitendin, Bleuler desemneaz prezena simultan a tendinelor

antagonice care se exclud. Bolnavul vrea n acelai timp, spune Bleuler, s mnnce i s nu
mnnce; el este ca ceilali oameni i totui difer. Este simultan Dumnezeu i Demon, brbat
i femeie. Dup constatrile noastre experimentale, exist dou forme de ambitendin:1.
ambitendina proiectiv, n care cele dou tendine pulsionale antagonice acioneaz n acelai
timp n Incontient (proiecia dubl, p ). Aceasta corespunde n parte strii crepusculare
adualice, care este caracterizat de ansamblul p , k 0. Ambitendina proiectiv exist totui
i la ealonul dualic al Eului, cu p k +. (Va fi vorba mai trziu de aceste aspecte ale Eului);
2. Ambitendina inflativ, n care cele dou tendine antagonice ocup simultan contiina
dorinelor n chip de exigene pulsionale independente. Aceast situaie exist n gndirea
megalomaniac, forma patologic a acesteia din urm fiind gndirea paranoid; forma sa
infantil, visul cu ochii deschii, exist i n visul i gndirea mitologic.

143
 n ceea ce-l privete pe Jung, el descrie, sub expresia de inflaie psihic, lrgirea,
hipertrofierea progresiv a personalitii prin coninuturi psihice care i depesc limitele.
Este, deci, o stare n care individul i anexeaz coninuturi i proprieti care, prin ele nsele,
ar trebui s rmn n afara limitelor noastre. Ceea ce este n afara noastr, spune Jung,
aparine fie altuia, fie nimnui. Dac un funcionar se identific total cu o funcie i se
comport ca i cum ar fi funcia nsi, cu toi factorii sociali amestecai care aparin acesteia,
el ajunge atunci, dup Jung, n starea de inflaie (Jung, C. G., Die Beziehung zwischen dem
Ich und dem Unbewussten, O. Reichel, Darmstadt, 1928, pag. 37-38).

n cadrul doctrinei experimentale a pulsiunilor, conceptul de inflaie este n acord cu

cel al lui Jung, n msura n care contiina dorinelor se umfl cu coninuturi inflative. Dar
conceptul nostru de inflaie difer din mai multe puncte de vedere,:

1) Dup doctrina noastr, inflaia nu privete totalitatea Eului, ci numai contiina

dorinelor. Ea nu privete partea Eului pe care o numim care ia poziie. Aceasta din urm se
elaboreaz cu coninuturi ale contiinei care s-au cristalizat deja.

Dup noi, inflaia desemneaz numai starea de aspiraie pulsional care ocup
contiina nevoilor, dar aceasta nu nseamn c Eul care ia poziie a ncorporat-o n sistemul
su rigid. Jung nu stabilete nici o diferen ntre coninuturile care apar n contiina
dorinelor i funcia Eului care ia poziie fa de ele. n consecin, pentru el, inflaia psihic
antreneaz totalitatea personalitii, prin simpatie;

2) Fiecare exigen pulsional poate aduce inflaia total; este suficient pentru aceasta ca
tendinele antagonice, coninute n fiecare nevoie, s ias simultan din Incontient pentru a
ocupa, n acelai timp, contiina dorinelor.

Ceea ce face inflaia periculoas, chiar patologic, este faptul, c tendinele unei
perechi antagonice care constituie o nevoie se separ i apar simultan i independent una de
cealalt, n contiin. Jung, dimpotriv, limiteaz conceptul de inflaie la lrgirea
personalitii prin coninuturi care nu aparin strict individului, dar sunt proprii comunitii.
Dup prerea noastr, totui, individul alege, pentru lrgirea Eului su, coninuturi colective
care exist deja n el, fcnd parte din zestrea sa colectiv primar. Din acest motiv, ne
considerm autorizai s extindem noiunea de inflaie la toate felurile de nevoi.

144
4. A patra stare a factorului p: p 0. Evacuarea nevoii pulsionale

Iat elementele caracteristice ale acestei stri:

1) Cele dou constituente ale perechii antagonice, dup ce au ocupat contiina

dorinelor, dispar din cmpul contiinei; n general, aceasta provine din faptul, c forele
exterioare au distrus inflaia. Din aceast cauz nu mai exist p +;

2) Dar nu exist nici proiecia (p ), pentru c aspiraiile antagonice sunt acum

separate. Lupta, inerent nevoii pulsionale, a ncetat pentru moment i de aceea nu mai este
nimic de proiectat;

3) O nevoie pulsional oarecare, care exist nti sub forma proieciei duble, apoi sub
form de proiecie i de inflaie pariale simultane, sau de inflaie total, nceteaz brusc s se
manifeste, dispare dintrodat din Incontientul familial i din contiina dorinelor.

Dar de ce a revenit nevoia?

Noi vom vedea, c niciuna din tendinele n joc nu a fost tears pur i simplu. Dar
obiectul proieciei, sau al inflaiei, sau obiectul comun celor dou a putut fi ncorporat n Eu,
a fost egoificat; el particip la Eu. Aceast funcie a Eului este numit introiecie. O astfel
de dispariie a nevoii pulsionale se vede, de exemplu, cnd un individ ajunge s triasc
aspiraiile pulsionale periculoase ntr-o profesie.

n afara mecanismului operotrop, exist un alt mod de a tri aspiraiile pulsionale

periculoase: este aceea pe care o adopt nevroza. n nevroz, Eul refuleaz nevoile pulsionale
care l amenin, aa cum psihanaliza a scos deja n eviden aceasta.

Exist, deci, dou mecanisme pentru a obine dispariia aspiraiilor pulsionale (p = 0):
operoropismul, adic socializarea i refularea nevrotic. Vom trata, n continuare, cu mai
multe detalii, aceste operaii realizate de ctre Eu.

* *

145
B) Analiza egosistolei, a Eului care ia poziie. Semnificaia general a celor patru stri
ale factorului k

Am spus c Eul primete, pe de o parte, nevoile care, venind din profunzimile

psihicului, ptrund n contiina dorinelor i, pe de alt parte, impresiile senzoriale care,
venind din lumea exterioar, ajung n contiina perceptiv. Eul sintetizeaz aceste
coninuturi ieite din surse diferite. El se elaboreaz cu o parte din aceste coninuturi noi, care
penetreaz n contiin. Dar, n anumite perioade, Eul se nchide la orice nou nevoie care
ncearc s ptrund. Anumite aspiraii sunt inute de o parte de contiin deocamdat, altele
pentru toat viaa. Din timp n timp, totui, Eul ridic barierele i se transform, cu ajutorul
noilor tendine pulsionale sau al noilor identificri. Apoi el mbtrnete progresiv, i pierde
fora i capacitatea de rezisten i se rentoarce la starea sa primar.

Luarea de poziie activ fa de aspiraiile care vor s ias din Incontient pentru a
intra n contiin este deci o funcie psihopulsional important a Eului. Aceast munc de
ncorporare i transformare activ, de adaptare la lumea exterioar, de elaborare de raporturi
i de refulare este desemnat sub numele de funcie egodiastolic. n aceast activitate, Eul
este numit Eul care ia poziie. Experimental, el se relev n starea factorului k.

Experiena a artat patru variante n starea factorului k:

1) Absena Eului, sau absena de interes (dezinteres), k = 0;

2) Introiecia, egoificarea, formarea idealului, k-ul ia poziie, k +;

3) Luarea de poziie dubl (mixt), ambivalena: k +;

4) Adaptarea, capacitate de raporturi, refulare: k .

1. Prima stare a lui k: starea de absen a Eului, sau dezinteres: k = 0, +1, 1, + 1

Experimentarea ne-a relevat dou interpretri ale reaciei 0, sau de descrcare a lui k:

A. Starea primar, arhaic a absenei Eului, n care subiectul i obiectul nu sunt separate:
lupta primar ntre constituentele antagonice ale perechii pulsionale poate nc s se
desfoare liber n Incontient, fr intervenia Eului. Ieirea din lupt este univoc
determinat de fora genic a tendinelor n lupt. Eul nu este nc integrat, lupta genelor se
desfoar fr nici o participare a Eului.

146
 B. Indiferen total, dezinteres al Eului. Se ntlnete atunci cnd Eul, dei deja
format, nu intervine n lupta care se desfoar acum ntre tendinele pulsionale. Eul se arat
indiferent, nu susine pe niciunul dintre combatani, dar nici nu respinge pe vreunul. Pentru
el, totul trebuie s se deruleze cum vrea raportul genic primar care exist ntre forele
combatanilor. Din apatia fatalist a Eului decurge faptul, c proiecia sau inflaia uneia sau a
ambelor aspiraii pulsionale cucerete supremaia asupra Eului. Nu este deci Eul, ci nevoia
pulsional, care devine atotputernic. (Cnd se vorbete de absena Eului, pentru factorul k,
se subnelege ntotdeauna: Eul care ia poziie).

2. A doua stare a lui k: introiecia, egoificarea(k+)

Sub numele de introiecie se desemneaz un produs psihic opus proieciei, cruia A.

Ferenczi i-a dat definiia urmtoare: introiecia nseamn o ncorporare a obiectului n sfera
subiectiv de interes. Dimpotriv, proiecia este o transpoziie de coninuturi subiective
asupra obiectului (Jung, C., Psychologie der Typen, pag. 640). n proiecie, subiectul
exteriorizeaz un coninut oarecare, l respinge n afara lui nsui i l ncorporeaz ntr-un
obiect exterior. El arunc asupra obiectului exterior haina pe care a prsit-o el nsui. n
introiecie, dimpotriv, individul anexeaz proprietile unui obiect exterior i le ncorporeaz
propriului su Eu. Subiectul care introiecteaz combate obiectul mbrcnd vestmintele
acestuia din urm (canibalism psihic). n proiecie, individul se las condus de dorina de
separare, de a diferenia o parte a subiectului su: alienarea unei pri a subiectului n
profitul obiectului, spune Jung (Psychologie der Typen, pag. 595 i 658). n introiecie, Eul
procedeaz ntr-un mod total opus. El devoreaz, dac putem spune aa, obiectul, l egoific,
asimilndu-l. Introiecia este descris de Jung ca asimilare a obiectului la subiect. n
proiecie, separarea de coninutul subiectiv se face pe cheltuiala Eului i cu profitul
obiectului. n introiecie, egoificarea se face n serviciul Eului i, eventual, n detrimentul
obiectului. Iat de ce Jung aeaz introiecia n grupul proceselor de asimilare, iar proiecia n
grupul celor de dezasimilare.

Ar fi greit s se cread, c n viaa psihic cele dou procese se desfoar mereu

distinct unul de cellalt, datorit polaritii lor. Explorarea experimental a pulsiunilor ne-a
demonstrat contrariul. Ea a relevat c procesele de proiecie i introiecie pot aprea chiar
simultan n cadrul psihismului. Dezvoltarea ealoanelor Eului comport, dup cum vom
vedea, ealonul zis cosmodualic (vezi Eul A2, pag. 194). Cercetrile experimentale,

147
efectuate referitor la acest ealon infantil al Eului (ntre 3 i 4 ani), arat c Eul introiecteaz
proprietile obiectelor care, de altfel, primesc n acelai timp din partea sa cea mai puternic
proiecie. Aceast funcie a Eului este introproiecia. Proiecia i introiecia pot deci exista
simultan sau imediat succesiv una alteia, fr ca una s o prejudicieze pe cealalt sau s o
inhibe pe cealalt; i obiectul atins de aceste procese opuse poate fi acelai.

Explorarea experimental a pulsiunilor a pus n eviden aceast realitate ntr-o

manier irefutabil. Este uor de neles c, atta timp ct psihologii nu au dispus de o metod
experimental exact, care s permit departajarea proieciei i introieciei, cele dou
fenomene au fost deseori confundate n literatur. Avenarius (Menschliche weltbegriffe, pag.
25) a numit introiecie chiar procesul pe care psihologia l numete acum proiecie (Jung, C.,
Psychologische Typen, pag. 640). n relaiile psihice care exist ntre dou persoane, gsim
deseori introiecia i proiecia alturate. n tratamentul unui bolnav, medicul adopt deseori o
poziie de introiecie activ, primind n Eul su vindector, n chip de obiecte, dorinele
patologice ale pacientului su, pe care le ncorporeaz n sfera sa de interese subiective cele
mai actuale. El nu poate obine o vindecare dect n acest mod. Dimpotriv, bolnavul se
elibereaz de nevoile sale patologice incontiente, proiectndu-le asupra medicului su n
cursul tratamentului. Transferul se efecueaz introiectiv la medic i proiectiv la bolnav. n
astfel de cazuri, medicul d deseori profilul Eului k +, p 0, cum arat testul su, n timp ce
pacientul pe care l trateaz d destul de des profilul Eului: Sch k 0 sau +, p .

Dac proiecia i introiecia sunt dou procese psihice strns legate, poate exista aceast
legtur i pentru introiecie i inflaie. Exist anumite stri ale Eului, n care Eul care ia
poziie introiecteaz, egoific obiectul tendinelor pulsionale care au determinat inflaia total
sau parial. Experimental, asistm deseori la apariia profilului Eului numit profilul D, n
care i k i p sunt pozitive: Sch k +, p +; este indicele unui pericol dublu al Eului (vreau s
am tot, k + i vreau s fiu tot, p +).

Reacia k + se raporteaz la toate reaciile de egoificare care pot fi derivate din procesul
fundamental al introieciei. i aparin: a) operotropismul introiectiv; b) narcisismul; c)
egoismul i egocentrismul; d) autismul.

a) Operotropismul introiectiv

148
 Sub numele de operotropism introiectiv desemnm mecanismul de aprare prin care
individul introiecteaz n Eul su obiectul unei aspiraii pulsionale dinamice, resimit ca
periculoas, i l alege ntr-un mod oarecare ca obiect al profesiei sale.

Indicele experimental al Eului operotrop, sau al Eului profesional este constituit de

reacia (k +). n general, operotropismul introiectiv se caracterizeaz prin faptul, c Eul
transform, graie introieciei i egoificrii, exigena pulsional periculoas ntr-un obiect de
interes.

Introiecia efectuat n operotropism reprezint deci o tactic abil din partea Eului
fa de o exigen pulsional periculoas. n limbaj psihanalitic, am putea spune c: libidoul
obiectal se manifest sub forma unui interes (Freud, S., Ges. Schr., VII, pag. 430). Faptul, c
interesul posed rdcini profunde n domeniul pulsiunilor, a fost deja avansat de ctre
Dewey i, sub influena sa, de ctre Claparede care a zis, n Psychologie de lenfant, 1926: A
tri nu este altceva dect a aciona, n fiecare moment, n direcia celui mai mare interes.
Analiza destinului completeaz aceast lege biologic, adugnd c interesul nu este nimic
altceva dect socializarea unor exigene pulsionale, care i gsesc satisfacerea ntr-o profesie.
nelegem astfel de ce activitatea profesional, manifestarea clasic a proceselor de
introiecie, constituie, de asemenea, n cadrul societii, cel mai bun mecanism de aprare
mpotriva unei exigene pulsionale periculoase.

Eul operotrop d o reacie p 0 i k +. S lum drept exemplu tot aspiraia homosexual.

Homosexualitatea inflativ, cu p + i homosexualitatea proiectiv, cu p , se raporteaz la
aceeai exigen pulsional i constituie o ameninare egal pentru individ. ntr-adevr, dac
acesta satisface inflativ dorina sa homosexual, el pctuiete mpotriva societii i, deseori,
mpotriva propriei contiine morale; dac exigena pulsional acioneaz ntr-o manier
proiectiv, magic, el se poate pierde n idei delirante paranoide i va face un delir de
persecuie. Dimpotriv, dac i transform prin introiecie exigena homosexual natural
ntr-un interes homosexual, n cadrul unei profesiuni, pericolul de proiecie sau de inflaie
a exigenei pulsionale homo-erotice native este nlturat; astfel, de exemplu, avnd drept
scop al cercetrilor tiinifice studiul homosexualitii, sau ocupndu-se de vindecarea
indivizilor homo-erotici sau, la un ealon inferior, alegnd o profesiune n care el va putea
servi indivizi de acelai sex (cosmetic, frizerie, masaj, etc.) care sunt profesii care l
intereseaz. Individul se simte n largul su n aceast sfer de interese bine aleas, n aceast
munc adecvat, pe lng acest obiect profesional bine adaptat. Mcelarul, chirurgul lupt

149
deseori, prin introiecia operotrop, mpotriva tendinelor sadice care mping la inflaie pe
lng alte exigene pulsionale. De asemenea, deseori, psihiatrul se apr, prin introiecie,
mpotriva ameninrii de inflaie sau de proiecie a anumitor exigene pulsionale, tratnd i
vindecnd indivizi care prezint forma patologic manifest a acestor exigene. Este fr
ndoial faptul, c tot prin introiecie operotrop acioneaz avocaii, cnd apr cu un zel i
cu o convingere foarte sincere delicveni, asasini, hoi; i satisfc deschis anumite exigene
pulsionale date, care exist la aceti avocai, dar ascunse i incontiente (realitatea acestor
fapte a fost confirmat prin cercetri genealogice; noi nu ne bazm deci numai pe profilele
pulsionale pe care le-am putut stabili, ci i pe rezultatele anchetelor genealogice ale acelorai
indivizi vezi Schicksalsanalyse).

Vom vedea, de asemenea, c introiecia operotrop este cel mai bine reuit cnd
tendina pulsional reuete s se descarce. Profilul Eului al acelui individ va fi atunci: Sch
p0, k+.

b) Narcisismul

Acest termen a fost mprumutat de Freud de la patologia sexual, pentru nevoile

doctrinei pulsionale a psihananlizei. n patologia sexual se nelege, prin narcisism,
perversiunea n care adultul consider propriul su corp cu toat tandreea care este
rezervat de obicei unui obiect strin (Freud, S., Gesammelte Schriften,VII, pag. 431).
Pentru Freud, narcisismul readuce n Eul propriu energia pulsional, Libidoul pe care acesta
l-a investit asupra unor obiecte exterioare. Iat de ce psihananliza distinge Libidoul obiectal
de Libidoul Eului ctre sine. Narcisismul este deci indicele psihic al Libidoului ctre Eu. n
psihanaliz se vorbete de nevroza narcisic atunci cnd exist o acumulare de Libido n
cadrul Eului, datorit faptului c bolnavul nu este capabil s fixeze Libidoul su asupra unui
obiect. Simptomatologia demenei precoce i a paranoiei se explic prin retragerea Libidoului
care a fost investit n obiecte i prin imposibilitatea returnrii ctre ele. Individul cu
predispoziii homosexuale utilizeaz i el energiile sale pulsionale ntr-o manier narcisic
(Freud). Explorarea experimental a pulsiunilor vine s confirme acest fapt: femeile
homosexuale dau efectiv, deseori, o reacie k +. Freud admite c Libidoul Eului ctre sine
este prima form de investire a energiei pulsionale i c Libidoul obiectal se dezvolt plecnd
de la el. El vorbete de un narcisism primar i i ataeaz faza autoerotic a sexualitii
infantile. Profilul experimental al narcisismului fiind constituit din reacia k +, se poate
deduce c acest stadiu al Libidoului Eului ctre sine comport o activitate egosistolic a

150
Eului. Prin aceast activitate, Eul nctueaz energiile sale pulsionale n el nsui i, prin
aceasta, el este incapabil de investiii libidinale asupra obiectelor exterioare. n narcisism,
procesul egosistolic nseamn deci o nctuare a Libidoului n interiorul Eului.

Ce relaie exist ntre narcisism i introiecie? Se tie c Freud recunoate dou forme
de alegere a obiectului sexual: narcisismul i anaclitica. Alegerea este de form narcisic,
atunci cnd se leag de un obiect sexual care seamn cu subiectul. n alegerea anaclitic, Eul
se bazeaz pe obiecte diferite de el, dar valorizate pentru c ele permit satisfacerea altor nevoi
vitale (de exemplu: mama, sora, sau tata, fratele Freud, S., Gesammelte Schriften, VII,pag.
442). n consecin, n alegerea narcisic, individul ncorporeaz obiectele exterioare sau
proprietile lor care sunt identice cu el nsui, sau, mai bine spus, cu Eul su manifest.

Analiza destinului desemneaz, sub numele de narcisism, nu numai o form de

alegere a obiectului sexual, ci aceast luare de poziie general care, n fiecare alegere, face s
fie dorite obiecte analoge Eului manifest, sau identice cu el.

Eul narcisic egoific deci numai obiecte care sunt genic nrudite, n mod manifest sau
latent. Din aceast cauz vorbim i de o form narcisic a operotropismului.

c) Egoism i egocentrism

Egoismul i egocentrismul se relev tot printr-o reacie k+, ca i narcisismul, dar

egoifierea raporturilor subiect-obiect se plaseaz, n fiecare din cazuri, pe un plan diferit.

Freud ncearc s separe egoismul de narcisism, afirmnd c trebuie s vorbim de

egoism cnd individul nu ia n considerare dect interesul su; dar dac, n plus fa de acest
utilitarism personal, este cutat, de asemenea, satisfacia libidinal, putem deja vorbi de
narcisism. Pentru Freud, narcisismul este deci complementul libidinal al egoismului. Egoistul
este, deseori, n acelai timp, narcisic. Totui, egoismul nu exclude Libidoul obiectal ctui de
puin i poate exista egoism fr narcisism (Freud).

Egoistul egoific valoarea obiectului, n aa fel nct s trag un profit. Egoificarea se

efectueaz atunci pe planul anexrii valorilor. Sloganul su este: lumea este a mea.

Individul egocentric crede c obiectul este realmente n modul n care l vede el. n
considerarea obiectului, el este condus numai de un mod de a vedea, care aduce totul la Eul
propriu. Egoificarea se efectueaz n domeniul recunoaterii i al concepiei subiective asupra
obiectelor. Sloganul su este: lumea este aa cum o vd.

151
 Narcisismul se manifest pe planul legturii libidinale. Narcisicul nu iubete dect pe
aceia care sunt la fel cu el nsui i nu se leag dect de ei. Sloganul su este: fii ca mine i
te voi iubi. Vom vedea c aceste trei fenomene se pot delimita n profilul pulsional.

d) Autismul

Autismul este, dup definiia lui Bleuler, forma special a gndirii, a

comportamentului i a inutei (maintien - habitus), n care individul depete realitatea i
vizeaz scopuri care sunt fixate numai de ctre pulsiunile i sentimentele sale. Autistul
transform n realiti psihice tot ceea ce, n mod obinuit, este n contradicie cu realitatea
i tot ceea ce apare absurd, vzut sub unghiul logicii i al realului.

Care este scopul autistului? Bleuler crede c omul, cu ajutorul gndirii autiste, d
realitate obiectiv dorinelor sale secrete, i satisface nevoile pulsionale secrete i face reale
toate lucrurile de care i este fric. Cnd copilul i las imaginaia s curg n voie, cnd
adultul viseaz, cnd schizofrenul sau paranoicul i deruleaz halucinaiile sau ideile
delirante, cnd poetul sau sufletul popular creeaz poveti sau mituri, sau cnd spiritul creator
urmrete o nou invenie i foreaz barierele comune ale realitii, atunci spunem despre
aceti oameni, c gndesc ntr-o manier autis. Bleuler spune: gndirea autist face din
copil un general, din fata care se joac cu ppua o mam fericit. Prin autism se realizeaz,
n religie, dorina noastr puternic de via etern, de dreptate, de plcere fr suferin.
n povestirile scriitorilor i n poveti, complexele se exteriorizeaz prin intermediul
autismului. Autismul relev n vis dorinele i temerile secrete. Pentru bolnav, el procur un
domeniu mai veridic dect tot ceea ce noi numim realitate. Autismul l satisface n mania
grandorii, l elibereaz de orice responsabilitate cnd aspiraiile sale eueaz n realitate,
indicnd drept cauz a eecului nu propria incapacitate, ci aciunea persecutorilor (Bleuler E.,
Lehrbuch der Psychiatrie, ed. a 3-a, 1920, pag. 34).

n consecin, autismul elibereaz gndirea de limitele impuse de realitate. Desface

lanurile adaptrii i contactului de pe activitile noastre. Bleuler a rezumat domeniul de
manifestare a gndirii autiste n patru puncte:

152
 1. Gndirea autist apare cnd cunotinele noastre nu ne sunt suficiente, cnd elanul
care ne poart spre cunotine ne oblig s mergem mai departe. Crearea lumii i a omului,
scopul vieii i al omului, originea lui Dumnezeu, originea bolilor, mersul soarelui i al lunii
sunt tot attea ntrebri la care numai gndirea autist poate rspunde;

2. Gndirea autist apare cnd realitatea nu mai este suportabil. Omul se refugiaz n
autism. Astfel se nasc simptomele nevrotice, ideile delirante, realizarea dorinelor n vis, visul
cu ochii descii, etc.;

3.Procesele care se deruleaz n Incontient au un caracter autist;

4. n asocierile de vise i n schizofrenie faliile care se nasc din faptul c realitatea a

slbit sau ntrerupt nlnuirea reprezentrilor (n sens de nctuare) sunt umplute n manier
autist. Logica autist a pulsiunilor i afectelor asigur atunci continuitatea proceselor de
asociere (Stransky) (Bleuler, E., Lehrbuch der Psychiatrie, ed. a 3-a, 1920, pag. 287).

Faptul de a gsi n autism o reacie k + ridic problema raporturilor care exist ntre
egosistol i introiecie, pe de o parte, i atitudinea i gndirea autist, pe de alt parte.
Copilul mic, i uneori i adultul, cu ajutorul autismului, i imagineaz c sunt nite eroi,
inventatori sau orice alt personaj important; muncitorul necalificat (plmaul) schizofren se
poate nsura cu o prines (exemple ale lui Bleuler).

Ce se ntmpl n realitate? Profilele Eului culese experimental arat c copilul, ca i

schizofrenul, d, pe lng reacia p , i o reacie k +. Acest profil al Eului trebuie explicat,
cum vom vedea, n modul urmtor: Eul introiecteaz obiectele aspiraiilor pulsionale care
sunt proiectate n afara Incontientului (erou, inventator). Aceasta este intro-proiecia. Ea
desemneaz faptul, c obiectele dorinelor proiectate sunt egoificate. ncorporarea se
raporteaz la energii pulsionale: subiectul nu investete cu Libidoul su numai eroul sau
inventatorul, n chip de persoan transcendent, dar devine pasionat dup inventator sau erou,
care constituie atunci o parte a propriului su Eu. Eul este atunci el nsui un erou, inventator,
soul prinesei sau stpnul lumii. Autismul este deci i n raport cu starea Libidoului Eului
ctre sine (Libido du moi). Copilul mic, deturnndu-se de la realitate, devine, ntr-un mod
autist, personajul corespondent dorinei pe care nainte a proiectat-o n afara Incontientului
su (p ), sau care ocupa contiina sa a nevoilor (p+). El reintegreaz, n Eul su, energiile
pulsionale investite n obiecte.

153
 Autism, narcisism, egocentrism, egoism, operotropism, toate aceste stri au
urmtoarea caracteristic n comun: obiectul este introiectat, energiile pulsionale investite n
obiect se rentorc spre Eu i sunt reinute de acesta; de aceea se regsete n aceste cazuri
diferite aceeai reacie: k +.

Este posibil de distins experimental aceste procese diverse. Dar este tocmai starea
altor factori, relevai n profilul pulsional alturi de reacia k +, cea care indic dac este
vorba de egoism, egocentrism, narcisism sau autism. n general, dac exist un hy + i un d ,
aceasta indic mai ales egocentrismul i narcisismul, hy i d + caracterizeaz egoismul (n
acest caz avem, de asemenea, n general o reacie m , n timp ce n cazul narcisismului ea
este cel mai adesea pozitiv, m +). Autismul prezint deseori combinaia: Sch: k + p , S: s 0
i P: e 0.

3. A treia stare: luarea de poziie ambivalent a Eului. Ambivalena k +

Sub numele de ambivalen, Bleuler desemneaz acea situaie psihic, n care

individul dirijeaz asupra aceluiai obiect sentimente polar opuse. Acela care ador i urte
n acelai timp obiectul pasiunii sale se comport de o manier ambivalent. Din ambivalena
sexual se nate sentimentul pudorii i, ntr-o manier mai general, devalorizarea activitii
sexuale de ctre societate (dup Bleuler). Omul sntos poate, de asemenea, s se gseasc n
starea de ambivalen; simte, n acelai timp, dou suflete n pieptul su. De exemplu, i
este fric de o operaie pe care o dorete n acelai timp. Totui, individul sntos este capabil
s aplece balana acestei duble valorizri, ntr-o direcie sau alta. Astfel, cum spune Bleuler,
omul este fcut s iubeasc mai puin obiectul cnd acesta particip la ru i s-l urasc mai
puin, dac obiectul particip la bine. n cazurile patologice, omul este incapabil de aceast
valorizare natural; el detest i iubete n acelai timp obiectul cu o pasiune la fel de
slbatic, fr ca unul din aceste sentimente contradictorii s reueasc s diminueze violena
celuilalt.

Schizofrenul dorete s-i vad moart nevasta; dar, dac ntr-una din halucinaii, el o
vede pe patul morii, disper, plnge i rde n acelai timp (Bleuler).

n examenul pulsional, aceast stare mixt se relev net prin ambivalena lui k (k +).
Eul-care-ia-poziie introiecteaz parial obiectul, l egoific (k +), dar l i respinge parial (k
). i introiecia, i refularea se valorizeaz n acelai timp; introiecia apare sub form de

154
operotropism, narcisism, egocentrism, etc., n timp ce refularea se manifest n dezvoltarea
simptomelor nevrotice.

4. A patra stare a lui k: adaptarea. Capacitatea de relaionare. Refulare. k

n aceast a 4-a stare, Eul-care-ia-poziie este constrns s renune la posibilitatea de

a ncorpora, de a egoifica, de a transforma n centre de interes obiectele de care este legat prin
aciunea proiectiv sau inflativ a aspiraiilor pulsionale. El este obligat, n general, de
constrngerea lumii exterioare sau de contiina moral. El trebuie s renune nu numai la
satisfacerea acestor aspiraii pulsionale sub forma lor natural, ci i la a le transforma prin
denaturare sau operotropism n interese profesionale sau ntr-o sfer de interese oarecare
(sport sau analoag). Eul este constrns s elaboreze raporturi, s se adapteze i refuleaz
aspiraia interzis. Aceast stare este caracterizat de reacia k , reacie care, n cursul
examenului, poate s nsemne:

a) adaptarea la lumea exterioar sau la propria contiin moral;

b) capacitatea de raporturi, de relaionare ;

c) refulare.

Freud nelege prin refulare procesul psihic prin care un act, susceptibil de a fi
contient, este fcut incontient. Prin procesul refulrii, Eul-care-ia-poziie nu ndeprteaz
numai aspiraia pulsional periculoas, ci i tot mnunchiul de reprezentri ataate de ea. n
acest caz, psihanaliza vorbete de complexe.

5. Ealonul Eului. Profilul Eului. Destinul Eului

Am scos n eviden de mai multe ori faptul c, dup ipoteza fundamental a analizei
destinului, fiecare nevoie pulsional este de origine genic. Ori, perioada de manifestare
variind n funcie de gene i de combinaii de gene, datorit unor cauze care in de
dezvoltarea speciei, momentele de apariie a nevoilor genice vor fi, desigur, diferite.
Genealogia admite c manifestarea genelor nu depinde numai de mediul genic, ci este
determinat i de o serie de factori exteriori (educaie, starea de sntate, traumatisme
corporale i psihice). Nu exist totui nici un dubiu c apariia cronologic a nevoilor
pulsionale urmeaz o ordine de succesiune filogenetic. Este suficient s semnalm c nevoia

155
m, de exemplu, nevoia de ataare ntr-o uniune dualist, i face apariia mai devreme dect
nevoia d, care are drept caracteristic achiziia i cutarea obiectului. Totui, nu numai
diferitele nevoi genice specifice, ci i aspiraiile care acioneaz n interiorul uneia i aceleiai
nevoi, apar la lumin n epoci diferite; aceste tendine antagonice, de asemenea, se nlocuiesc
n anumite momente. Aceasta nseamn c, n diferite domenii factoriale, schimbarea genelor,
numit schimbare de dominan, apare n epoci diferite. Admitem c fenomenul de
schimbare a aspiraiilor urmeaz, i el, o ordine cronologic determinat de ctre filogenez.
Dac aciuni exterioare, cum ar fi educaia, boala, etc., pot s avanseze, s ntrzie sau chiar
s mpiedice definitiv aceast scimbare a aspiraiilor pulsionale antagonice, aceasta nu are
nimic incompatibil cu predeterminarea filogenetic.

S pstrm exemplul nevoii m. Unul din constitueni este aspiraia de a se ataa de

obiect, de exemplu mama, cealalt fiind tendina de a se detaa de partener. Din punct de
vedere filogenetic, ataamentul de mam i funcia corelativ a suptului apar primele (reacia
m +). Tendina de a se detaa, dimpotriv, este un fenomen care apare mai trziu (reacia m
). Aspiraia de a se ataa este foarte mult contrariat la copil de ctre mam, cnd nou-
nscutul atinge 9-12 luni (este ceea ce s-a numit, pe timpul nostru, educarea sugarului).
Mama oblig copilul s se separe de ea. Pare totui evident, c din cauze filogenetice,
separarea nu se face smulgnd copilul brutal i prematur de la snul mamei. Cum au artat
observaiile fcute n regnul animal, separarea va avea loc, mai trziu, spontan. Totui,
aceast separare spontan nu ar fi avut niciodat loc dac nu ar fi avut drept cauz o aspiraie
pulsional care, prin scopul ei, prin modul ei de funcionare i de apariie n timp, este
manifest determinat de fore genice.

nlocuirea unei aspiraii pulsionale prin omoloaga ei din aceeai pereche pulsional se
efectueaz probabil ntr-o ordine cronologic determinat psihogenetic.

Nu pare totui exclus nici faptul, c transformarea aspiraiilor pulsionale, socializarea

lor n profesie sau altfel, sublimarea lor n caracter, sunt tot attea fenomene a cror
declanare este legat genic de o ordine cronologic determinat, cu toate c circumstanele
exterioare i exigenele morale pot juca un rol decisiv. Ordinea cronologic care prezideaz
apariia i succesiunea lor pare esenial. Luarea de poziie a Eului fa de aspiraiile
pulsionale care vd lumina zilei ntr-un moment determinat, va fi, n consecin, diferit n
diferite perioade de dezvoltare.

156
 Luarea de poziie a Eului nu vizeaz numai nevoile care acioneaz prin proiecie sau
prin inflaie, ci i obiectele lumii exterioare pe lng care nevoile pulsionale ncearc s se
satisfac: fiine vii,obiecte neanimate, elemente psihice (de exemplu, idei), etc. De aici se
nasc relaiile att de particulare ntre Eu i obiect, Eu i lume, raporturi pe care le numim
concepii despre via i viziuni asupra lumii (Weltanschauung); aceste relaii cuprind toate
relaiile obiectale ale individului, imaginea pe care copilul i adultul i-o fac despre lume.

Vectorul Eului sau vectorul Sch ne informeaz despre:

a) Procesele ridicrii la contiin a nevoilor pulsionale (p);

b) Poziia pe care o ia Eul fa de aceste aspiraii pulsionale momentane (k);

c) Relaiile actuale ntre Eu i obiect, adic concepia de via i viziunea asupra lumii
a individului la un moment dat;

d) Ordinea de apariie reglat de ctre filogenez a transformrilor acestor trei

grupe de fenomene. Detaliile care privesc acest proces nu se obin dect prin serii ntregi de
profile pulsionale.

Desemnm aceast quadrupl posibilitate de interpretare a vectorului Eului prin

expresia treapt a Eului sau ealon al Eului.

Vectorul Sch ne informeaz deci despre treapta Eului atins la un moment dat. Seriile
de profile arat succesiunea treptelor Eului prin care a trecut individul n timp, adic treptele
pe care le-a atins, treapta Eului pe care a lsat-o n urma lui, sau cea de care se apropie;
treapta de care rmne fixat sau, eventual, cea spre care regreseaz.

Diferitele faze ale dezvoltrii Eului se pot diferenia una de alta prin trei aspecte:

a) Prin raportarea la nevoile pulsionale care, dup ordinea de succesiune fixat de

filogenez, se strduiesc s obin satisfacia;

b) Prin raportarea la faza n care se gsete nevoia pulsional care acioneaz atunci
faza luptei primare a genelor ei fa de care Eul trebuie s ia poziie;

c) Prin raportarea la poziia luat de ctre Eu fa de nevoile pulsionale cnd acestea,

conform cronologiei fixate de filogenez, ncearc s se pun n valoare.

Luarea de poziie a Eului depinde de trei factori:

157
 a) De structura genic a Eului; geneticianul ar spune: de structura cromozomic
autohton. Noi vrem s spunem prin aceasta suma, integralitatea genelor de la care plecnd,
Eul-care-ia-poziie s-a integrat chiar n momentul lurii de poziie;

b) De forele lumii exterioare: educaie, boal, traumatisme corporale sau psihice;

c) De contiina moral, de stadiul de dezvoltare atins de Supraeu.

nelegem deci, prin treapt a Eului, reacia care variaz de la o perioad la alta, a
Eului-care-ia-poziie fa de nevoile pulsionale care vor s ptrund n contiin i care, de
asemenea, variaz n timp.

Treptei Eului i corespund profile precise, caracteristice. Sunt profilele Eului.

Diversele profile ale Eului corespund la cele 16 variante posibile ale raporturilor
reciproce ale factorilor k i p. De exemplu: k0 p ; k0 p+; k+ p ; k p+; etc.

Noi vom studia mai departe aceste profile ale Eului n detaliu i separat. Din noiunea
de profil al Eului decurge cea de destin al Eului.

Destinul Eului este succesiunea profilelor Eului, n felul n care se succed sau se
nlocuiesc n cursul vieii, ntr-o ordine caracteristic pentru individ, vrsta lui i pentru
starea lui de sntate n fiecare moment.

Destinul Eului al unei perioade date de via sau al unui om nu se relev experimental
ntr-un singur profil al Eului, ci ntr-o serie succesiv de profile ale Eului, care se succed n
timp cu o necesitate biologic. Atunci cnd tratm treptele Eului, ne va aprea clar faptul c,
cu ct numrul de profile care constituie un destin al Eului va fi mai mic, cu att mai aproape
de adevr vom conclude c exist un proces de scleroz precoce, de mbtrnire prematur
sau de boal a Eului. Un alt semn care poate fi considerat drept caracteristic pentru Eul
patologic este urmtorul: existena contradiciilor ntre diferitele profile ale unui destin al
Eului.

Noiunile de: treapt a Eului, profil al Eului i destin al Eului faciliteaz, cum vom
vedea, reprezentarea i interpretarea experimental a diferitelor faze ale dezvoltrii Eului. Va
reiei, de asemenea, din expunerea noastr, c este posibil stabilirea, referitor la dezvoltarea
Eului, a unei ierarhii exacte a treptelor, profilelor i destinelor.

158
 Experimentarea a permis s ne reprezentm precis modul de dezvoltare a Eului. n
cadrul fiecrei etape a dezvoltrii Eului, el cade la nceput pe treapta inferioar, pentru a
atinge apoi ealonul superior, cu un elan mai mare al forelor genice. Vom spune, folosind o
metafor, c Eul urc de la o treapt la alta, printr-o micare n dini de fierstru (un du-te-
vino).

6. Fixaie, regresie, socializare, sublimare

Se vorbete n psihologia profunzimilor de fixaie cnd Eul nu poate s prseasc o

treapt determinat, cu toate c itinerariul filogenetic a comandat de mult timp abandonul
acestei etape.

Este vorba de regresie cnd, datorit unui traumatism, unei boli sau din cauza slbirii
datorate vrstei, Eul recade i rmne fixat pe o treapt deja trecut n cursul dezvoltrii sale.

Sub numele de socializare desemnm modificrile particulare ale destinelor

pulsionale, n cursul crora Eul rmne fixat pe o treapt inferioar, dar nu triete i nu
exteriorizeaz nevoile sale pulsionale sub forma lor natural. El le denatureaz, le face s
intre ntr-o sfer de interese, adic le descarc n profesiune. Asasinul i mcelarul,
incendiatorul i pompierul, psihiatrul i bolnavul mintal pot fi n acelai stadiu al Eului, dar
cu aceast diferen, c i satisfac nevoia lor pulsional comun, unul sub forma ei nativ,
natural, iar cellalt sub o form denaturat, socializat, n cadrul unei profesiuni.

Sublimarea reprezint un stadiu de dezvoltare mai ridicat al socializrii. Ea are loc

atunci cnd Eul nu i triete nevoile sub forma lor natural, ci le spiritualizeaz, le
sublimeaz n caracterul individului. Aceast expresie provine de la Freud, care grupeaz, n
cadrul acestei noiuni, acele pulsiuni provenite din Eu, care fac individul capabil de
realizarea unei valori superioare i foarte deprtate de scopurile primitive ale acestor pulsiuni.
Binefacerea, civilizaia, cultura, umanizarea sunt, toate, manifestri de sublimare. Vom
demonstra experimental, c n spatele diferitelor forme de sublimare se ascund nevoi
pulsionale diferite. Dar examenele efectuate n mas au artat, de asemenea, c exist puini
indivizi capabili de sublimare. Este ns o ans pentru umanitate c numrul fiinelor
capabile de socializare este relativ ridicat. Iat de ce, vom vorbi mai departe de socializare, i
numai uneori de sublimare.

159
 CAPITOLUL XX. MECANISMELE EULUI N LUMINA
EXPERIMENTRILOR

Profilele Eului pot fi clasate teoretic, dar i empiric, dup dezvoltarea cronologic.
Vom obine astfel, pe de o parte, un sistem teoretic i, pe de alt parte, un sistem empiric i
experimental al profilelor Eului.

1.Cele 16 variante teoretice de profile ale Eului

k p k p k p k p

I 0 0 V + 0 IX 0 XIII 0
II 0 + VI + + X + XIV +
III 0 VII + XI XV
IV 0 VIII + XII XVI

Trebuie s insistm aici asupra faptului, c profilele Eului nu dau indicaii dect
asupra poziiei luate n prezent de ctre Eu i de aliaii si fa de una sau mai multe nevoi
pulsionale critice; dar ele nu relev care este aceast nevoie la care Eul trebuie s fac fa.
Pentru a ti care este aceast nevoie devenit critic ntr-o faz determinat a dezvoltrii
Eului, nu este suficient determinarea raporturilor reciproce ale factorilor k i p, adic
profilele Eului caracteristice diferitelor faze ale vieii; trebuie, paralel, s explorm destinul
tuturor celorlalte aspiraii pulsionale. Aceste raporturi vor fi studiate mai n detaliu n
capitolul Destinul Eului i destinul pulsiunilor.

2.Sistemul experimental al profilelor Eului

Cum era de ateptat, sistemul empiric al profilelor Eului nu acoper exact sistemul
teoretic. n cele ce urmeaz, noi vom studia diferitele profile ale Eului n i dup ordinea

160
dezvoltrii lor. Am repartizat cele 16 profile teoretice n 6 clase, care conin profile ale Eului
nrudite din punct de vedere biopulsional i care se succed n cursul dezvoltrii.

Noi utilizm, pentru a desemna diferitele clase de dezvoltare, literele majuscule A, B,

C, D, E, F (a nu se confunda C a treia clas de dezvoltare, cu C profilul, vectorul de
contact). Cifrele arabe sau literele mici n indice servesc pentru a distinge diferitele profile ale
Eului n interiorul aceleiai clase. Noi am ncercat, pentru aceste clase de dezvoltare,
desemnate cu litere majuscule ale alfabetului, s dm fiecreia o semnificaie general,
fcnd s intervin nu numai vectorul Eului (Sch), ci i ceilali trei vectori pulsionali (S, P,
C). Acest sistem pulsional alfabetic a devenit, deci, un fel de scar a Eului (Linn). Ea s-
a artat potrivit pentru a determina amplasamentul fiecrui individ ntr-un sistem pulsional
care nglobeaz genul uman.

Cele 6 clase ale acestui sistem alfabetic sunt urmtoarele:

A. Clasa reaciilor fie infantile, fie de involuie;

B. Clasa reaciilor proprii pubertii;

C. Prima clas: de reacii medii ale marii mase;

A doua clas: de reacii periculoase pentru comunitate (de exemplu: reacii de

asasini, maniaci, etc.; forma Ck i Cp);

D. Clasa pericolului Eului, n acelai timp clasa umanizrii extreme;

E. Clasa identificrii, a socializrii sau, eventual, a sublimrii;

F. Clasa integrrii i dezintegrrii Eului.

n timp ce clasa C, mai ales anumite profile ale Eului care fac parte din ea (Ck i,
eventual, Cp), comport un pericol pentru comunitate, clasa F reprezint un pericol pentru
individ, din cauza utilizrii excesive a frnelor Eului. innd cont de definiia noastr a
socializrii i a sublimrii, putem s ne gndim la o nevoie pulsional ambivalent, care s-a
afirmat odat, ntr-o etap inferioar a dezvoltrii, sub form natural, nativ (de exemplu sub
forma homosexualitii i a heterosexualitii, a sadismului i a masochismului); mai trziu,
pe o treapt superioar a dezvoltrii, aceast nevoie a fost socializat sau sublimat, subiectul
reuind s transforme dilemele pulsionale marginale n dileme ale Eului. Putem crede, prin
extrapolare, c profilele acestei clase, E, se vd temporar, sub forma natural, fr

161
denaturare, deja la sugar sau mai trziu, la vrsta grdiniei. Totui, cum aceste profile
ale Eului, n psihologia i sociologia pulsional caracterizeaz mai net indivizii construii,
socializai, dect mica copilrie, ni s-a prut mai indicat s le clasificm n clasa E mai curnd
dect n clasa A, care este clasa reaciilor infantile sau senile. Dar noi nu trebuie s uitm c
la fel de bine putem gsi, i n perioada prelingvistic, i la vrsta grdiniei, reacii E, care nu
reprezint atunci, desigur, reacii de socializare a nevoilor pulsionale n chestiune, ci
satisfacerea lor n form natural (nativ).

Ceea ce am expus pn n prezent n legtur cu clasele alfabetice, nu este valabil

numai pentru vectorul Eului, ci pentru toi cei patru vectori. Totui, n ceea ce privete
vectorul Eului, clasele sistemului alfabetic au semnificaii specifice n raport cu mecanismele
Eului. ntr-adevr, ele relev i tehnica utilzat de ctre Eu fa de nevoia pulsional actual
dinamic, fie pentru a se apra mpotriva ei, fie, dimpotriv, pentru a o ajuta s se manifeste.
Ajungem, astfel, la noiunea de mecanism al Eului.

Termenii de mecanism al Eului, tehnic a Eului au fost prima oar utilizai de

Freud n psihananliz. Noi, pe de o parte, am lrgit noiunea de mecanism al Eului i, pe de
alt parte, am modificat parial conceperea ei.

Prima diferen esenial ntre concepia psihanalitic i cea a Analizei destinului

rezid n faptul, c prima nu vorbete dect de mecanisme de aversiune, care resping
aspiraiile pulsionale periculoase, n timp ce Analiza destinului nelege, sub numele de
mecanisme ale Eului, ntr-o manier foarte general, raporturile ntre Eul-care-ia-poziie i
nevoia pulsional care este n prezent cea mai dinamic. Noiunea de mecanism al Eului, aa
cum este ea definit de Analiza destinului, este deci independent de faptul, c acest
mecanism servete la respingerea unei exigene pulsionale sau la acordarea ajutorului i
proteciei Eului. Mecanismele Eului resping, n anumite momente, exigenele pulsionale
printr-o activitate de aversiune dar, n alte momente, aceste mecanisme ajut exigena
pulsional exercitnd o aciune adjuvant, auxiliar. Un exemplu de tehnic de aversiune este
constituit de ctre mecanismul B, n timp ce mecanismele A sunt un exemplu de tehnic
auxiliar.

Astfel, mecanismul Eului este, n trsturile sale eseniale, identic profilului Eului.
Ultimul termen se raporteaz la reproducerea formal a raportului k-p, aa cum apare el n
profil, n timp ce primul termen subliniaz funciile egosistolice i egodiastolice ale Eului,

162
care conduc la diferite profile ale Eului. Mecanismul Eului este un concept funcional,
profilul Eului este un concept descriptiv i formal.

A doua diferen este urmtoarea: Psihanaliza nu ine cont de condiionarea actual,

determinat de energiile genice, a nevoii pulsionale mpotriva creia Eul vrea s se apere.
Explorarea experimental a pulsiunilor a artat c dezvoltarea profilelor Eului nu depinde
dect n al doilea rnd de poziia pe care o iau Eul i aliaii si (lumea exterioar, contiina
moral). Destinul Eului depinde, nainte de toate, de puterea genic primar, de fora de
penetrare cu care nevoile pulsionale i croiesc drumul. Dup diagnosticul pulsional, nu exist
numai 4 variante posibile ale Eului-care-ia-poziie, ci i 4 stri diferite ale luptei genelor;
aceste stri n care se gsesc forele genice antagonice sunt cu totul independente de Eul-care-
ia-poziie. n consecin, e natural s fie vzute aceste mecanisme ale Eului ca mbrcnd
forme diferite, urmnd starea nevoii pulsionale fa de care Eul trebuie s ia poziie. Numai
considernd simultan, sincronic aceste dou sisteme strns legate, dar totui genic
independente, putem nelege i recunoate mecanismele Eului; adic, considernd simultan
starea funciei egosistolice, care reprezint luarea de poziie a Eului i starea funciei
egodiastolice, care este n raport cu starea nevoilor pulsionale.

Trebuie, deci, pentru fiecare mecanism al Eului, indiferent dac este de ajutor sau de
aversiune, s distingem dou funcii dinamice: 1. egodiastolic; 2. egosistolic, pe care noi le-
am descris mai sus, cu semnificaia lor n diferite stri negative ( ), ambivalente (+), pozitive
(+) i zero (0).

Din aceast concepie, fondat pe experimentare, decurge c nu se poate vorbi,

simplu, de mecanisme de proiecie sau mecanisme de inflaie. Aceste concepte arat
numai starea actual a nevoii pulsionale dinamice i nu dau nici o informaie asupra poziiei
luate de ctre Eu i aliaii si fa de exigena pulsional critic. Determinarea mecanismelor
Eului nu este complet dect dac ea ia n considerare starea nevoii pulsionale dinamice i
poziia luat de ctre Eu.

163
 CAPITOLUL XXI. DESCRIEREA PROFILELOR EULUI

1.Profil A1 (k 0 p ): Eul contemplativ, mitic,mistic. Incontientul arhaic

A. Adualism. Proiecie

La origine, copilul triete ntr-o stare de proiecie total i de absen a Eului. El este
ntr-o comuniune strns i indisolubil cu obiectul, cu mama i nu cunoate nc
diferenierea, dualitatea ntre eu i tu, adic ntre Eu i lumea exterioar. Frontierele acestor
dou domenii sunt nc total confundate. n psihologia genetic s-a descris foarte bine acest
stadiu, ca fiind al adualismului, al absenei dualismului; el desemneaz aceast vrst sub
numele de perioada adualismului. Starea paradisiac a adualismului infantil reprezint treapta
cea mai primitiv a dezvoltrii Eului. Noi am ncercat, experimental, s explorm structura

164
acestei trepte, care este cea mai napoiat, n parte la copiii rmai n urm n dezvoltarea lor,
n parte la bolnavii mintali care au regresat pn aici.Concepia noastr a adualismului este de
altfel n acord cu cea alui Piaget.

Piaget (n La reprezentation du monde chez lenfant, pag. 155) vede caracterul cel
mai important al acestei trepte primitive n faptul c este total absent contiina Eului. Dup
el, copilul este convins, la origine, c tot ce simte i tot ce ncearc exist real, nu exist o
frontier ntre subiect i obiect. Copilul proiecteaz fiecare coninut n lumea exterioar, la fel
de bine asupra obiectelor ca i asupra persoanelor. Aceast conduit corespunde exact
faptului, c nu posed nc o contiin a Eului. Piaget i bazeaz concepia pe faptele
urmtoare: copilul foarte mic nc nu este capabil s localizeze senzaiile organice pe propriul
su corp. Durerea de la picior nu i atrage atenia asupra piciorului su, el ncearc aceast
durere fr nici o determinare localizatoare, i pare s admit c lumea ntreag o ncearc
mpreun cu el. Chiar dup ce a nvat s localizeze durerea, el continu s cread c toate
persoanele o resimt de asemenea. Sugarul ignor, nc, faptul c numai el suport durerea.
ntr-un cuvnt, contiina primitiv nu triete nc n acelai mod cu adultul relaia care
exist ntre corp, aa cum este el perceptibil din exterior, i senzaia interioar a propriului
corp. Ceea ce noi, adulii, numim interior, este nc mult timp considerat de ctre copil ca
ceva care a fost dat tuturor celorlali oameni n acelai mod ca ceea ce noi, adulii, numim
exterior. Iat de ce, Piaget spune c la aceast vrst copilul nu dispune nc de contiina
propriei subiectiviti, nc nu are contiina de sine. El se plaseaz fa de ansamblul lumii
pe unul i acelai plan, asimilnd domeniul interior al acestei lumi, domeniului exterior. El
consider lumea ca realiznd o comuniune cu propriul subiect i orientnduse dup el.

Lipsa total de adaptare la realitate este relevat n profilul Eului A1 prin absena
reaciei k , deci prin lipsa adaptrii i refulrii. Copilul foarte mic nc nu are capacitatea
raporturilor cu lumea exterioar. Absena complet a Eului-care-ia-poziie este pus n lumin
de ctre reacia k 0. Inexistena inflaiei este relevat prin absena reaciei p +.

Un singur rezervor se arat complet umplut n profilul primitiv al Eului A1, p , i

anume cel al egoidelor latente al posibilitilor Eului. S-a putut vedea, empiric, c reacia p
deceleaz starea de proiecie total, dubl. Prin urmare, combinaia k 0, p caracterizeaz
proiecia cu absena Eului, puterea total a coninututrilor proiectate care decurge de aici,
i fuziunea arhaic cu obiectul.

165
 Am putut deci confirma, experimental, consideraiile empirice i teoretice ale lui
Lvy-Bruhl i Piaget. Dar exemplele noastre au verificat i o afirmaie important a lui
Baldwin. Acest autor a numit fenomenul de adualism stadiu proiectiv i nelege prin
aceasta, c imaginile se dispun alturi n contiin i coexist acolo fr piedici, fr a
declana o separare a subiectului de obiect. Frecvena profilului A1 n populaia medie a
adulilor normali este de 7,2 %. Aceast populaie medie studiat se compune din 4117
indivizi, n vrst de la 3 la 90 de ani i din toate clasele sociale. Experienele au artat c, n
timpul perioadei de involuie a Eului, frecvena profilului A1 este cea mai mare. La nceputul
maturizrii, la vrsta de 19-20ani, acest profil este cel mai rar (2,3%). Reiese deci clar, c A1
este profilul Eului senil, regresiv. n capitolul Treptele Eului i perioadele vieii vom
expune motivele pentru care estimm c acest profil nu corespunde numai perioadei ceoase a
marasmului btrneii, ci i lumii globale infantile, difuz i privat de Eu, a sugarului.
Aceast concepie nu este bazat dect pe concluzii i reflecii teoretice, pentru c limita
inferioar a vrstei de aplicare a testului este de 3 ani.

Referitor la semnificaia sociologic a profilului Eului A1, examenele ne-au artat, c

lucrtorii de for l prezint de 2,5 ori mai des dect muncitorii intelectuali. Indivizii cu
profesiuni din sfera serviciilor (osptar, frizer, vnztor n magazin) l dau cu jumtate mai
puin des dect lucrtorii n for. Printre acetia din urm, vom gsi acest profil cu frecvena
cea mai mare la muncitorii necalificai: zilieri, hamali, etc., adic la oamenii care i petrec
viaa la o treapt aproape vegetativ (cercetrile lui F. Mrei). O confirmare interesant a
teoriei operotropismului este dat de faptul, c la un nivel social mai elevat, n profesiunile
intelectuale, acest profil este dat cel mai des de psihologii de copii. Numai excepional am
putut gsi acest profil la ali intelectuali. Totui, cu titlu excepional, se poate gsi la indivizii
foarte dotai, n starea de cea a contiinei de dinaintea actului de creaie, sau n
contemplare. n grupul antisocialilor, criminalilor, la asasini, hoi i vagabonzi schizoformi se
gsete cel mai des profilul A1.

n patologie, la P.G. demeniali, la schizofrenii paranoizi i la epilepticii n stadiul

crepuscular, acest profil este de 4-5 ori mai frecvent dect la oamenii normali. La bolnavii
mintal, profilul A1 este indicele unei regresii grave. Nu se gsete practic niciodat la isterici.

2.Profilul A2 : Sch (k + p ) = profilul Eului autist: cosmodualism. Perioada

prelingvistic (bouderie). Introproiecia buderiei

166
 Prima treapt a Eului este caracterizat prin adualism; copilul nc este privat de Eu.
Spre al treilea an , unitatea dintre obiect i Eu se prbuete; copilul mic atinge un stadiu n
care subiectul i obiectul au devenit distincte. El de atunci capt profilul Eului A2 .
Mecanismul Eului care acioneaz se manifest prin introiecie, egoificare (k +) a
coninuturilor proiectate (p ). La treapta A2 , copilul ncorporeaz literalmente obiectele
lumii exterioare asupra crora a proiectat nevoile sale pulsionale; el introiecteaz totalitatea
Universului,de unde i denumirea de cosmodualism; prin opoziie, dm primei uniuni duale,
ntre mam i copil, numele de uniune dual personal ( A1 i Ep2). n timp ce n stadiul
adualic A1 tendina pulsional proiectat devine atotputernic, ca urmare a absenei Eului, pe
treapta Eului A2, Eul care se trezete devine atotputernic i capabil de ubicuitate (Ego
omnipotens et ubique praesens). Aceast relaie particular ntre obiect i subiect a fost
numit de ctre Lvy-Bruhl participare mistic (Lvy-Bruhl, Ls fonctions mntales dans
les socits infriores, 1912). n aceast etap, subiectul nc nu este capabil s se separe net
de obiect; el l crede, nc, parial identic cu sine nsui. i pentru Lvy-Bruhl, aceast
identitate parial ntre obiect i subiect reprezint o stare primar a raporturilor ntre Eu i
obiect. Iat de ce se gsete mai ales la primitivi. Totui, se gsete i la indivizii cultivai, dar
cu o intensitate mai mic. Este vorba deci, n stadiul de participare mistic, de o unitate i o
fuziune a priori ntre subiect i obiect. Dar aceast fiziune nu este niciodat contient. La
indivizii cultivai, aceast relaie singular ntre subiect i obiect se realizeaz cel mai des
ntre dou persoane. Noi vorbim atunci de transfer (Jung, C., Psychologische Typpen, pag.
648 i 653). n descrierea sa, el arat c este vorba de o stare n care individul plutete ntre
stadiile dualist i adualist.

Acest stadiu a fost descris cu o exactitate remarcabil de ctre criticul Charles Morgan
n romanul su Sparkenbroke. Personajul principal al acestui roman, Piers, care va deveni
mai trziu poet, ncearc aceste extazuri cosmodualice ale copilului, descrise astfel: i pare c
fiina sa este o curgere perpetu de for, care acioneaz, fr limitare temporal i fr
nchidere ntr-o form unic. El nu este numai un copil, limitat la propria sa via individual,
ci devine arborele sub care s-a aezat i i triete creterea cu bucurie; el este pmntul, apa
care curge sub pmnt, el este n vnt i n psri, el este n tot ce triete i n toate lucrurile
care trec drept fr via(Morgan, C., Sparkenbroke).

Nici un psiholog nu a putut s descrie mai bine, pn acum, starea sufleteasc a

cosmodualismului i ubicuitatea sa. Din introiecia i egoificarea obiectelor pulsionale se pot
deduce urmtoarele trsturi la copilul de 3-4 ani n stadiul cosmodualic:

167
 1. O capacitate de imitare remarcabil; ea trebuie s fie raportat la faptul, c la
aceast vrst copilul este capabil de a se identifica cu fiecare lucru, viu sau neanimat, asupra
cruia proiecteaz nevoile sale pulsionale; 2. Egocentrismul; el decurge cu necesitate din
impresia copilreasc: eu sunt centrul lumii, care provine din introiecia fr limite a
coninutului nevoii proiectate. La aceasta trebuie adugat: 3. Narcisismul copilului; 4.
Autismul sau 5. Buderia, dac lumea exterioar opune o rezisten serioas egocentrismului,
narcisismului, autismului su, convingndu-l c nu este el tot ce exist pe lume, copilul se
supr pe lume, se repliaz asupra lui nsui i se izoleaz de aceast lume exterioar sau,
eventual, intr n opoziie cu ea. Iat de ce, noi numim profilul A2 Eul budeur. Aceast
buderie nu decurge, la origine, din dualism, ci este o reacie contra educaiei cu ajutorul
creia se vrea s se reprime autismul i egocentrismul, consecin a egoificrii proiective.

* *

Care poate fi cauza care-l oblig pe copil s abandoneze starea adualic primitiv,
pentru a intra n faza cosmodualic? Autorii sunt toi de acord asupra faptului c aceast
evoluie este provocat de o influen exterioar. H. Vrkonyi (Psychologie de lenfance,
1938, pag. 173-182) descrie acest proces n felul urmtor: dezvoltarea Eului se efectueaz n
trei faze. Prima faz este cea a strii primare, global i difuz, a contiinei, n care lipsesc
nc reprezentrile Eului (treapta A1). n cea de-a doua faz, influena pe care o exercit
lumea nconjurtoare aduce prima confruntare a personalitii primitive a copilului cu lumea
exterioar a obiectelor. n acest proces, lumea nconjurtoare are supremaia i joac rolul
conductor n formarea comportamentului copilului. Copilul nu este nc un subiect
independent, ci numai un partener. Acestei stri i corespunde, cum vom vedea, treapta Eului
Ep2. n a treia faz, copilul se separ de lumea exterioar. Procesele pariale ale acestei
operaii psihice sunt identificarea i fuziunea. Aceast stare este decelat experimental de
ctre treapta A2, a treia etap, zis cosmodualic. n starea absenei Eului, anumite complexe
de contiin emerg ca insulele pe mare, dup Vrkonyi. Printre aceste complexe, unele vor
lua un rol director. Acestea sunt, pentru anumii autori, prezena sau absena mamei, a doicii;
pentru alii, sunt senzaiile pe care copilul le primete de la corp, sau de la pri ale acestuia.
Dimpotriv, adepii psihanalizei caut s explice trecerea de la adualism la dualism mai ales
prin consideraii psihopulsionale (I. Hermann).Ei admit faptul c mama formeaz cu copilul
su o unitate foarte intim, unitatea dual.. La baza formrii unei astfel de uniuni se gsete o

168
aspiraie pulsional primar, cea de a se ataa. n momentul nrcrii (svrage), ncetarea
brutal a uniunii duale face s se nasc, ntr-un mod traumatizant, impresia dualitii
obiectului cu Eul. Dualismul ar rezulta, deci, din refuzul unei dorine pulsionale, din
ntreruperea brutal a posibilitii de acroaj de mam.

Concepia noastr n aceast problem va fi expus n detaliu n capitolul Treptele

Eului i epocile vieii. Noi nu vom expune aici dect un preambul: uniunea dual ntre
indivizi, care trebuie ataat dorinei de ataament a sugarului este, dup prerea noastr,
exprimat de profilul Eului A1, care corespunde treptei adualice a Eului. Dac se admite c n
perioada nrcrii copilul ia cunotin de dualitatea Eului fa de obiect, va trebui s se
admit i c, printre numeroasele nevoi pulsionale, cea de ataament pentru mam este prima
care devine contient n timpul dezvoltrii. Dar sugarul nu poate trece imediat din starea
adualic primitiv (A1) n starea cosmodualic (A2). Exist n mod necesar o treapt
intermediar, n care copilul mic conserv nc n parte dispoziia primitiv magic (p ), n
timp ce el nu posed nc Eul-care-ia-poziie (k 0). Contiina dorinelor este atunci, cu toate
acestea, invadat de ctre aspiraiile pulsionale (cea a ataamentului de mam) a cror
satisfacere este, pentru moment, barat de o for exterioar. Ocuparea contiinei dorinelor
se traduce n experiment prin reacia p +. Dac deducia noastr este exact, trebuie s
admitem ntre stadiul adualic A1 i dualic A2 o etap intermendiar Ep2. Se gsete, ntr-
adevr, utilizarea unei tehnici n care una din aspiraiile pulsionale acioneaz prin proiecie,
(p ), cealalt prin inflaie, (p +), n timp ce alturi de aceast proiecie i aceast inflaie
simultane, (p +), p ambivalent, copilul este nc privat de Eu (k = 0). n capitolul Treptele
Eului i epocile vieii vom expune motivele care permit s justificm aceast concepie.
Rezult c profilul Eului A2 este nu al doilea, ci al treilea n dezvoltarea Eului. A doua treapt
este reprezentat de Ep2, pe care o gsim probabil la copilul ntre 1 i 2 ani. n condiii
fiziologice normale, acest profil al Eului se gsete destul de rar n experiment; aceasta este
fr ndoial datorat faptului c momentul natural al apariiei lui coincide cu perioada
anterioar vrstei de 3 ani.

A treia treapt a Eului, A2, se ntlnete n media populaiei cu o frecven de 5,4%.

Este semnificativ faptul, c la copiii de 3-4 ani se gsete cel mai frecvent acest ealon
dualic.

Repartiia acestui profil al Eului n clasele sociale este exact invers cu cea a
profilului adualismului, A1. Acesta din urm se gsete cel mai frecvent la muncitorii n for

169
i cel mai rar la intelectuali; dimpotriv, profilul dualic al Eului nu apare aproape niciodat la
muncitorii n for (0,6%) i este, de asemenea, rar n profesiile din sfera serviciilor, n timp
ce frecvea sa n profesiunile intelectuale este dublul aceleia notate n media populaiei (dup
datele lui F. Mrei).

Am fost surprini s constatm frecvena relativ a profilului cosmodualic la Eul

intelectualilor. Totui, este de neles cnd sunt comparate destinele pulsionale care se
disimuleaz n spatele profilelor adualice i cosmodualice ale Eului. Se pot face urmtoarele
constatri:

1. n timp ce, mpreun cu profilul adualismului, tandreea spre colectivitate, h , deci

interesul pentru cultur, nu se regsete dect la 11% dintre subieci, acest procent se ridic la
46% pentru profilul cosmodualismului;

2. n timp ce procentul indivizilor care, n cadrul adualismului, au reuit s reprime

tendinele lor spre agresivitate brutal nu este dect de 18,6 %, acesta se ridic pentru profilul
cosmodualismului la 42,9 %.

Astfel, pe treapta cosmodualismului, aspiraia indivizilor spre umanizarea pulsiunilor

este relativ puternic, aa cum indic frecvena reaciilor h i s negative. n capitolul relativ la
dezvoltarea pulsiunilor, vom arta c cel mai mare efort de umanizare a pulsiunilor se face, la
muli dintre copii, n epoca pubertii. Relieful marcat al profilului cosmodualismului la
vrsta de 3-4 ani arat c exist, ntre profilul Eului A2 i umanizarea infantil, o strns
relaie genetic. La vrsta copilriei, acest profil al Eului este caracteristic culturii i
umanului n acelai fel n care reacia D este pentru unii aduli (Sch + +). Tocmai la
intelectuali vom gsi cu cea mai mare frecven schemele A2 i D, adic de dou ori mai des
dect la media populaiei.

Printre indivizii cu predispoziii criminale, asasinii i hoii dau reacia cosmodualic

de 2,5 ori mai des dect media populaiei (reacia de buderie, opoziie).

Din punct de vedere patologic, este important de constatat c gsim profilul

cosmodualic cu o frecven considerabil la melancolici, schizofreni i debilii mintali, dar ,
cum am vzut, la vrsta de 3-4 ani el este cel mai frecvent ; aceasta arat, de asemenea, c
treapta cosmodualismului urmeaz pierderii obiectului. Individul pierde obiectul cu care
trise pn atunci n uniune dual. Iat de ce, tocmai la copiii de 3-4 ani gsim cel mai des
profile A2, copilul fiind deja, n aceast epoc, separat de mama sa. La melancolici, se pare c

170
tristeea este datorat pierderii obiectului, cum a artat psihologa profunzimilor.
(Melancolicul cu Eul A2 se simte nu atotputernic, ca la copil, ci atotvinovat). De
asemenea, din punct de vedere teoretic, psihanaliza a fcut o alt constatare important i
anume, c melancolicul i ncorporeaz obiectul pierdut, l introiecteaz n Eul su. Aceast
costatare este compatibil cu constatarea experimental care relev la melancolici un profil
introproiectiv al Eului, A2.

Reacia de cosmodualism este relativ frecvent la debilii mintali, la schizofreni i la

demenii epileptici. Este interesant de notat, c profilul cosmodualic nu se gsete niciodat la
isterici i homosexuali.

3.Profilul C (Sch k p )

Eul capabil de a intra n raporturi. Eul de dresaj (Drill). Negarea proieciei

Drill este un termen militar, care servete descrierii metodelor de educaie n

armat. nseamn mai curnd dresaj cu bagheta.

Pentru motive particulare, vom studia, dup profilul Eului A2, profilul C i nu
profilele B.

Experimentele au artat c profilele B ating maximum de frecven respectiv ntre 3 i

12 ani (B1) i ntre 18 i 19 ani (B2).

De la 5 la 6 ani apare un profil de tranziie care, de la treapta cosmodualic A2 nu

conduce la cea a pubertii, B1, ci la treapta dresajului ( drssage, n limba francez,
nseamn: 1. a ridica, a nla; 2. a monta, a instala; 3. a redacta; 4. a dresa), care este C.

Acest profil de tranziie este Ek4 =A2C. n cursul dezvoltrii, treapta C urmeaz deci,
temporar, treptei A2.

Pe de alt parte, mecanismul C al Eului reprezint reacia general a masei de indivizi

utilizat de Eu cu cea mai mare frecven de la 3 la 90 de ani. Nu exist dect dou epoci ale
vieii umane n care profilul C se gsete pe al doilea loc n ce privete frecvena: de la 3 la 4
ani, dup profilul A2; la prepubertate, unde mparte primul loc cu profilul B1.

171
 Un al treilea motiv ntrete opinia noastr, c e preferabil s studiem, naintea trepei
B, treapta dresajului, C, dei el devine din ce n ce mai frecvent cu vrsta. Se constat, ntr-
adevr, c evoluia n sens unic a dezvoltrii Eului, n general asemntoare la toi indivizii,
se sfrete spre al 5-lea sau al 6-lea an de via. Se poate dup aceea s urmeze dou linii
divergente, ducnd la destinaii diferite. Cele dou direcii diverg de la macazul
(embranchement) A2C. Una din direcii conduce de la A2C, trecnd prin etapele C i B, la Ep,
adic la staia terminal care este cea a fuziunii cu obiectul prin renunarea la propriul Eu.
Cealalt direcie nu trece nici prin C, nici prin B, ci conduce, dup ce a prsit macazul
A2C, direct la Ek, adic la staia terminal care este socializarea introiectiv. Pe calea Ek, Eul
ajunge mai repede la scopul fixat, care este socializarea; este vorba, aici, de un itinerar
prescurtat, care comport mai puine etape. Calea Ep, dimpotriv, constituie un itinerar mai
lung, cu etape mai numeroase i mai nuanate i, din aceast cauz, ea este mai adecvat
studiului diferitelor trepte ale dezvoltrii. Este deci mai util s strbatem nti acest itinerar
mai lung i s studiem, dup profilul cosmodualismului, profilul dresajului.

Frecvena profilului Eului C n media populaiei este de 25 %. Datele urmtoare ne

par importante pentru studiul dezvoltrii Eului: mai mult de 40 % din copiii de la 3 la 4 ani
dau o reacie a Eului care aparine grupului de profile A (A1, A2, A2C, A2D). Este n afara
oricrei ndoieli c la aceast vrst, n momentul pubertii infantile, reacia A ocup primul
loc. Totui, o cincime sau aproape din copiii de 3-4 ani au trecut acest stadiu i dau reacia
dresajului (C). Tendina de proiecie total, tendin care vine din treptele anterioare ale
Eului, subzist nc. Dar Eul este constrns s renune progresiv la aspiraia sa la
atotputernicie, el nu mai d reacia k +. Copilul nva s refuleze i s stabileasc relaii.
Persistena tendinei proiective arat, n orice caz, c copilul are nc nostalgia timpurilor
fericite ale adualismului i cosmodualismului, n care nu avea dect s-i proiecteze nevoile i
putea fi orice ar fi vrut. Forele lumii exterioare interzic de acum nainte satisfacerea nevoii
de omnipoten i ubicuitate. Educaia la grdini i la coal, ca i ordinea domestic, au
constrns copilul s accepte realitatea aa cum este ea. El este obligat s consimt la un
modus vivendi cu lumea exterioar. Astfel ncepe perioada renunrii. O asemenea
schimbare se relev experimental n felul urmtor: n locul reaciei k + apare k ,
caracteristic Eului nfrnt care refuleaz, se adapteaz. (Ar fi interesant s se fac cercetri
paralele asupra grupurilor importante de copii francezi. Cercetrile efectuate n Elveia au
relevat anumite diferene. Se pare c, copiii elveieni dau mai precoce Eul B1: (Sch 0 ).

172
 S-a constatat, n plus, c frecvena profilului Eului C ntre 3 i 20 ani rmne deasupra
frecvenei medii generale, care este de 25%. ntre 30 i 40 de ani, ea este de 29,1 %; ntre 80
i 90 de ani, 52 %. Aceste date ale studiului dezvoltrii Eului arat deja, c profilul Eului de
dresaj nu este un profil de elit i c reprezint un mecanism al Eului care atinge cea mai
mare frecven n momentul involuiei. Totui, nu poate fi considerat profilul Eului involuiei
pentru c, aa cum vom vedea, el ocup primul sau al doilea loc n ordinea frecvenei
profilelor Eului. Profilul C reprezint o stare pulsional destructiv, periculoas pentru
comunitate, stare care este meninut prin aspiraii pulsionale latente, refulate. Pericolul
pulsional latent care provine din aspiraiile destructive poate mpinge indivizii care prezint
profilul Eului de tip C s adopte o conduit periculoas pentru comunitate.

Experimental s-a putut demonstra, c pericolul pentru colectivitate este cu att mai
mare, cu ct reacia (p ) era mai puternic dect reacia (k ) . Practic, noi putem distinge
dou variante ale lui C, dup cum una sau alta din cele dou reacii negative, (k ) sau (p )
este mai puternic. Pare indicat s desemnm prin C profilul dresajului copilului la vrsta
colar, cnd cele dou reacii negative, (k ) i (p ) sunt de valoare egal; de exemplu: k = -
3 i p = - 3 . Desemnm profilul prin Ck atunci cnd k este mai puternic dect p (de exemplu:
k = - 5 i p = - 3). Acest profil poate fi considerat ca o tranziie spre profilul B1. Cp
desemneaz profilul n care reacia p negativ este mai puternic dect reacia k negativ (de
exemplu: k = - 3 i p = - 5). Dup constatrile noastre, profilul Cp este cel mai periculos
pentru comunitate. Cel mai puin periculos este profilul dresajului al colarului, adic Eul
C; totui, chiar i n acesta din urm exist un pericol pulsional destructiv latent.

O reflectare foarte banal vine s contrazic n aparen aceast concepie. S-ar putea
argumenta n modul urmtor: cum ar putea profilul Eului C s indice un pericol pulsional
latent, pentru c acest profil deine, pentru fiecare vrst, primul sau al doilea loc i atinge
frecvea maxim la o vrst naintat, mai ales la vrsta senilitii? Dac ipoteza precedent
ar fi exact, aceasta ar nsemna c majoritatea indivizilor, mai ales cei n vrst, constituie un
pericol pentru colectivitate. La aceast obiecie noi dm urmtorul rspuns:

1. O constatare negativ arat valoarea social redus a reaciilor C: profilele Eului C

sunt nsoite rar de reacii de umanizare (h sau s ). n nici una din celelalte combinaii ale
Eului individul nu este att de incapabil i fr dorine,ca n aceast perioad a dresajului,
s-i socializeze nevoile de tandree i de agresivitate;

173
 2. Repartiia reaciilor C n funcie de clasele sociale este urmtoarea: ele apar cu cea
mai mare frecven la cei cu munci fizice (45 %), mai puin des la profesiunile din sfera
serviciilor (40 %), n timp ce la intelectuali ele ajung la 15 % (date obinute de F. Mrei). La
cei cu munci fizice frecvena lor atinge dublul frecveei medii, iar la intelectuali jumtate din
aceasta. Scriitorii de valoare, marii poei i savanii nu dau niciodat reacia C. Printre cei cu
munci fizice brute, mcelarii i crnarii dau cel mai des reacii C (57 %). n studiul
reaciilor criminale, la asasini profilul C atinge frecvea maxim (46 %). Cifrele urmtoare
arat de asemenea c este vorba, n profilul acesta al Eului, tocmai de latena aspiraiilor
pulsionale destructive, sadice. Aproape jumtate dintre asasini dau un profil C, n timp ce la
hoi, care exteriorizeaz sub form antisocial, nu aspiraiile pulsionale sadice, ci aspiraiile
de achiziii materiale (factorul d) predomin, frecvena reaciilor C nefiind dect de 23 %,
deci mai puin dect media general. La vagabonzi ntlnim aceast reacie cel mai rar; fr
nici o n doial, comportamentul acestora este cel mai puin periculos pentru societate. n
plus, datele obinute prin studiul raporturilor care exist ntre profilul Eului i Eul
patologic confirm pericolul pentru comunitate coninut n reacia C;

3. Din punct de vedere patologic, constatarea noastr este pus n valoare de faptul c,
cu ct o boal mintal este mai periculoas pentru comunitate, cu att mai des gsim n ea
profilul C. Maniacii, care sub acest raport sunt pe pimul loc, dau 63 % reacii C (date
furnizate de dr. Illys-Kozmutza).

Astfel, profilul C reprezint efectiv combinaia Eului cea mai periculoas pentru
comunitate. Totui, starea C, n afara bolnavilor mintali, indic n general nu pericolul
manifest, exteriorizat, ci numai un pericol latent pentru comunitate. Reacia dresajului este,
dup prerea noastr, pentru toate vrstele, o punere n gard mpotriva anumitor aspiraii
latente ale individului, aspiraii care trebuie anihilate. Profilul C poate fi deci numit i
profilul Eului la care trebuie inut frna strns.

* *

Ajungem acum la descrierea profilelor B1 i B2, care au n comun reacia k , adic

refularea sau represiunea. n cele trei profile anterioare varia reacia k, n timp ce p rmnea
constant negativ (p ). Dimpotriv, n cele dou profile ale Eului care urmeaz, reacia k

174
rmne constant negativ i variaz reacia p. Variaiile factorului p arat c nevoile
pulsionale date, rmase incontiente pn acum, ncearc s ptrund n contiina dorinelor,
sau c nevoile pulsionale n stare de inflaie se descarc sau au fost evacuate.

4. Profilul B1 = Sch k p 0: Eul care refuleaz. Incapacitate de identificare

activ

Asupra acestui profil putem da urmtoarele indicaii:

1. Una din aspiraiile antagonice ale unei nevoi pulsionale, sau ambele, irup n
contiina dorinelor i determin acolo o inflaie. Dar aceste aspiraii inflative nu sunt
tolerate n contiina dorinelor de ctre Eu i aliaii lui, care le refuleaz (reacia k );

2. Aspiraiile pulsionale sunt atunci constrnse s prseasc contiina

dorinelor i s rmn n afara ei atta timp ct puterea refulrii este mai mare dect
fora genic a aspiraiilor care vor s ocupe contiina. De aici apare combinaia Eului
p 0 k . Din momentul n care fora nevoilor pulsionale este mai mare dect cea a
Eului i a lumii exterioare, mecanismul B1 face loc mecanismului B2 (k p +). Iat de
ce deseori, la prepubertate i la pubertate, profilele Eului B2 preced sau urmeaz
imediat celor B1.

n acord cu aceste date, se constat c mai ales nevoile de ordin sexual sunt
cele care sunt refulate de ctre Eu.

Frecvena profilului Eului B1 n cadrul populaiei medii este de 9,4%. ntre 9 i

12 ani profilul acesta al Eului atinge frecvena maxim, deci la prepubertate. Dar i
face deja apariia n momentul pubertii infantile. Aceasta ne permite s admitemc,
contiina dorinelor copilului mic este de asemenea apts fie ocupat de ctre una
din nevoile domeniului sexual, cea de tandree sau cea de agresivitate i c, chiar i la
aceast vrst fraged, o aprare prin intermediul refulrii este posibil. Aceast
concepie s-a nscut n cursul explorrii experimentale a pulsiunilor din faptul, c
reacia h , care denot refularea refularea aspiraiei sexuale spre tandree, ca i
reacia s , care relev refularea agresivitii apare la fel de frecvent ca i reacia B1.

175
ntre 20 i 30 de ani, inflaia i refularea i diminueaz frecvena. La btrnee reacia
B1 ceamai rar, ea de fapt nici nu exist practic (1,2%).

Din punct de vedere sociologic, profilul B1 se ntlnete n cele trei pturi de

muncitori examinai cu o frecven foarte apropiat de media general. Frecvena
relativ cea mai mare se gsete n profesiunile unde nevoile agresive i de violen
sunt cel puin parial socializate, de exemplu la mcelari, iar printre intelectuali, la
institutori i la terapeui. Faptul c profilul B1 se gsete la asasini de trei ori mai
frecvent dect media este, de asemenea, n favoarea interpretrii noastre.

Din punct de vedere patologic, procentajele cele mai importante sunt

urmtoarele: gsim B1 cu o frecven relativ ridicat n nevroza obsesional i isteria
de conversie. Aceasta confirm faptul, c aici este vorba ntr-adevr de o refulare, prin
care individul se apr mpotriva aspiraiilor sexuale care vor s cucereasc
supremaia n contiina dorinelor. Frecvena profilelor B1 este cea mai ridicat n
forma cea mai pur a nevrozelor de constrngere oral, i anume blbiala. Ea este, de
asemenea, mai mare dect media general la subiecii care au ncercat s se sinucid,
la catatonici i la istero-epileptici.

5. Profilul B2 = Sch: k p +. Eul inhibat. Eul antiinflativ. Negarea

inflaiei

Semnificaia profilului Eului B2 este urmtoarea:

1. Contiina dorinelor este ocupat simultan de cele dou tendine antagonice

ale unei nevoi pulsionale p, care caut s se pun n valoare simultan, independent una
de alta (p = pozitiv = ambitendin);

2. Individul caut s eludeze aceast criz prin refulare, dar eforturile sale
rmn infructuoase;

3. Niciuna dintre tendinele antagonice care ocup simultan contiina

dorinelor nu poate domina singur. Rezult un veritabil haos. Datorit ambitendinei

176
inflative, fiecare din aspiraii pierde posibilitatea de a o domina pe cealalt. Vorbim
atunci de o stare de inflaie total.

Pubertatea constituie perioada caracteristic profilului B2. Situaia, din punct

de vedere psihopulsional, s-a agravat n raport cu prepubertatea, deoarece contiina
dorinelor este constant ameninat de tendinele antagonice; de aici vine pericolul
inflaiei Eului. n capitolul care trateaz destinele pulsiunilor i destinele Eului vom
studia mai de aproape calitatea nevoilor inflative. Aici vom meniona c fiecare
nevoie pulsional poate declana o astfel de criz inflativ a eului.

Frecvena profilului B2 n populaia medie este de 7,7%.

n dezvoltarea unui individ, urmtoarele fapte sunt importante:

La vrsta adolescenei (17-18 ani), frecvena acestui profil atinge dublul

mediei generale. La prepubertate i deseori la i la nceputul pubertii, nevoile de
tandree i de agresivitate ocup aproape singure contiina dorinelor, n aa fel nct
individul reuete s le refuleze. n perioada maturizrii, dimpotriv, contiina
dorinelor nu conine numai nevoile sexuale, ci, de asemenea, numeroase altele, de
fore egale dar deseori opuse, care declaneaz inflaie. Astfel, de exemplu: nevoia de
a se da n spectacol i cea de a se ascunde, formarea i distrugerea Imago-ului,
achiziia i delapidarea, ataarea i detaarea, ascetismul i hedonismul, etc. Fiecare
din aceste aspiraii pulsionale antagonice aspir simultan la supremaie n contiina
dorinelor. Este clar, totui, c nu reuete niciuna. n faa acestei mulimi de aspiraii
opuse, Eul nu poate utiliza n mod eficace puterea sa de refulare, de unde apariia
combinaiei B2. Aceasta explic prbuirea psihic, care marcheaz deseori sfritul
pubertii. Alturi de profilul B2, gsim de asemenea multe profile de tranziie, cum ar
fi B2C, B2D, A2C; din aceast cauz, mecanismul F, care denot de asemenea
tulburri n n utilizarea frnei de contiin, atinge maximul la aceast vrst. La
nceputul perioadei care urmeaz maturizrii (de la 20 la 30 de ani) profilul B2 deine
nc al doilea sau al treilea loc ca frecven. Pornind de la 40 de ani, el devine din ce
n ce mai rar, pentru a dispare aproape complet la btrnee.

Din punct de vedere sociologic, este important urmtoarea constatare: acest

profil al Eului apare cu o frecven aproape identic n cele trei pturi sociale ale

177
 muncitorilor (muncitori de for, profesiuni din servicii, intelectuali) i n nici una
aceast frecven nu depete media general.

n patologie, reiese c B2 este o stare a Eului frecvent n nevrozele de

constrngere, inhibiie i schizoidie. Un numr mare de profile au artat, c atunci
cnd subiectul atins de o nevroz de constrngere nu mai poate s se apere cu ajutorul
mecanismului B1 mpotriva inflaiei izolate a aspiraiilor sexuale i cnd arat atunci
clinic o prbuire schizoform, el d un profil B2. Acest profil are, de asemenea, o
frecven superioar mediei generale n ideile de suicid i n psihozele epileptice, n
asociaie cu idei delirante. De exemplu: a fi un ales al lui Dumnezeu, un profet, un
Luther sau un Christ. De altfel, vom gsi profilul B2 i la perverii sexuali, inflaia
fiind declanat prin faptul, c aceti subieci vor s-i satisfac i dorinele sexuale
caracteristice celuilalt sex.

6. Profilul D = Sch : k + p +. Eul narcisic, posedat, suprantins. Pericolul Eului

(Incapacitatea de decizie). Introinflaia

Am ntlnit pn acum dou stri critice ale Eului. n profilul A2, criza Eului se nate
din identificarea extrem a Eului cu dorinele proiectate, fr grij pentru realitate. Este vorba
deci de egoifierea autist, introproiecia, care fac aceast stare periculoas pentru individ.
Este vorba de ceea ce se numete criza introiectiv k. ntr-un al doilea profil al Eului, B2, am
notat de asemenea, c Eul se poate gsi ntr-o postur nepotrivit, cnd echilibrul contiinei
este perturbat de inflaia simultan a dou aspiraii antagonice ale aceleiai nevoi pulsionale,
deci de ambitendin. Este vorba de criza inflativ p.

n profilul Eului D, criza Eului este dubl, deoarece aici cele dou pericole pariale,
introiectiv i inflativ, coexist.Eul vrea s fie tot (p +) i s aib tot (k +). Acest pericol este
agravat de faptul c n aceast combinaie a Eului nu acioneaz nici refularea, nici proiecia.
Absena frnei de ajutor este aici total. Individul se identific activ cu toate coninuturile
care ocup contiina dorinelor, fr a lua n consideraie faptul c ele sunt contradictorii i
c se exclud mutual. El egoifiaz coninuturile acestor tendine contradictorii i i

178
ncorporeaz proprietile acestora, cu toat bipolaritatea lor. Din aceast cauz, Eul se
hipertrofiaz, se dilat sub efectul coninuturilor contradictorii i se produce un fel de flux al
Eului.

Trebuie subliniat aici o particularitate psihopulsional a profilului D: fora extrem a

aspiraiilor de umanizare. Reacia h , care relev mpreun cu acest Eu tendina la
sublimarea sau la socializarea cultural a fost gsit, n corelaie cu profilul D, n 61% din
cazuri, n timp ce aceeai reacie nu se regsete mpreun cu profilul C (de polaritate invers
lui D), dect n 3,5% din cazuri. Am constatat c reacia s , care indic aici spirit cavaleresc
fa de colectivitate i aspiraii civilizatoare, era n corelaie cu profilul D n 75% din cazuri,
n timp ce cu profilul C procentajul de coinciden nu era dect de 11,4%. Foarte marea
frecven a apariiei acestor dou reacii umanizate, n corelaie cu profilul D, arat
importana pericolelor de care se ferete Eul, cnd caut s sublimeze aspiraiile pulsionale
spre calea umanizrii.

Profilul Eului D este destul de rar n populaia medie, frecvena lui general fiind de
2,7%.

Studiul dezvoltrii relev c acest profil se gsete ntre 20 i 30 de ani, cu o frecven

dubl fa de media general. De asemenea, frecvena este mai mare dect media la pubertate.
Dimpotriv, nu gsim acest reacie la prepubertate (de la 9 la 12 ani) i la btrnee.

Distribuia acestui profil n funcie de pturile sociale ntrete punctul nostru de

vedere, dup care profilul D reprezint un grad extrem de sublimare a pulsiunilor naturale.
Intelectualii l prezint de 2,5 ori mai des dect media populaiei. Indivizii cu profesiuni din
sfera serviciilor nu au dat dect rareori profilul D. De asemenea, nu exist aproape niciodat
la muncitorii de for.

n patologie, este frapant de constatat c gsim cea mai mare frecven a profiului D
n psihoza epileptic, adic la bolnavii mintali care se consider sfini, apostoli sau profei,
alei ai lui Dumnezeu. Nu s-a gsit nici un profil D la P.G. demeniali, la debilii mintali, la
asasini i hoi.

Diferitele forme ale profilului Eului Ek

179
 7. Profilul Ek1 = Sch : k + p 0. Eul profesional,narcisic, egoist, egocentric,
reproductiv. Introiecia

Profilele Ek relev o stare a Eului n care nevoia, resimit ca dezagreabil cnd

foreaz intrarea n contiina dorinelor, este combtut prin introiecia obiectului sau n
propriul su Eu. Obiectul este egoifiat. Nevoia inflativ dispare, att din contiina dorinelor,
ct i din Incontient, ceea ce duce la o reacie p 0. Scopul pulsional s-a transformat, n
interiorul Eului, n obiectul profesiei, ntr-o sfer de interes. Exemplul clasic al acestui
profil este urmtorul: ntr-o epoc oarecare a vieii, apar la un subiect exigene pulsionale
schizoforme; el le combate, de exemplu, devenind medic specialist sau infirmier pentru
schizofreni. Schizofrenia, care a aprut la el la origine sub forma unei nevoi pulsionale
proiective sau inflative, joac astfel un rol de obiect al profesiei sale, al sferei de integrare
profesional. El combate propriile sale tendine pulsionale schizofrenice vindecnd sau
ngrijind bolnavi manifeti ai acestei nevoi. Analiza destinului vorbete n acest caz de
operotopism egoifiant, narcisic i introiectiv. Operotropismul care se efectueaz prin
socializare este de natur introiectiv, deoarece obiectul nevoii este ncorporat n Eu prin
introiecie. El este narcisic, deoarece medicul despre care este vorba vrea s modeleze
pacienii si conform propriei sale imagini. Am vzut c acest operotropism este utilizat
deseori de subieci care au printre rudele cosanguine bolnavi mintali. Aceti indivizi se simt
atrai n mod particular spre aceast rud cosanguin (care este n acelai timp o rud genic)
i devin deseori psihiatri, psihologi. Se mai poate spune c aceti indivizi se identific, prin
introiecie, cu bolnavii mintali.

Frecvena acestui profil n populaia medie este de 3,6%.

n cursul dezvoltrii, la vrsta alegerii profesiei, deci spre 19-20 de ani, acest profil
atinge maximum de frecven. Dup aceast perioad, devine din ce n ce mai rar, pentru a
dispare complet la btrnee.

n cadrul pturilor sociale are urmtoarea repartiie: acest profil se gsete n mod
excepional la lucrtorii de for i n profesiile din sfera serviciilor. Se gsete, cu o
frecven de patru sau de cinci ori mai mare, la psihiatri, psihanaliti, psihologi i, ntr-un
mod mai general, la toi cei care se gsesc n raporturi cu bolnavii pulsionali, ca i la scriitorii
i filosofii narcisici i la profesorii din aceast categorie.

180
 n patologie, acest profil al Eului este rar. Poate fi observat cteodat n psihoza
epileptic i n debilitatea mintal.

8. Profilul Ek2 = Sch : k + p 0. Eul obsedat. Eul masculin care se detaeaz.

Introiecie i refulare

Profilul Eului Ek2 ne este deja cunoscut din studiul sindroamelor; este profilul
partenerului uniunii duale care se detaeaz. n capitolul XIV, am explicat n detaliu c, dup
prbuirea uniunii duale, partenerul care l neglijeaz pe cellalt prezint o reacie k + i o
reacie p 0. De aici rezult profilul Eului Ek2: Sch + 0.

Frecvena profilului Eului Ek2 n media populaiei este de 6,1%.

Date importante din punct de vedere al studiului dezvoltrii: acest profil atinge cea
mai mare frecven la vrste ntre 9 i 13 ani. Odat cu debutul colaritii, degajarea de
uniunea dual care lega mama de copil s-a realizat definitiv. Aceast separare este facilitat
de faptul, c coala d copilului posibilitatea de a cuta noi obiecte pentru a le egoifia
(acumulare de cunotine, cunotine egoifiate, recitarea exhibiionist i narcisist a leciilor.
Acest fapt se traduce prin pozitivitatea lui k . Negativitatea lui k, dimpotriv, indic debutul
dresajului colar, al aptitudinii de a stabili raporturi. Apariia brusc a profilului Ek2 spre
vrsta de 9-13 ani este cu att mai frapant, cu ct frecvena lui scade n perioadele
urmtoare la un sfert din valoarea lui, pentru a nu mai crete niciodat. Aceasta denot c
detaarea de prini este, la a doua pubertate, irevocabil i neprovizorie, cum este la
pubertatea infantil, deoarece frecvena profilului Ek2 este i ea relativ ridicat spre 3-4 ani i
corespunde primei detari.

Din punct de vedere sociologic, trebuie amintit importanta constatare a lui F. Mrei:
aceast reacie este dat mai ales de profesori i psihologi, cu o frecven considerabil mai
mare dect media general.

n patologie, semnalm c n nevroza obsesional i n isteria de angoas se gsete

foarte des un profil Ek2.

181
9. Profilul Ek3 = B2D = Sch : k + p +. Eul care posed un ideal al Eului masculin. Eul
eficient, bine dotat, dar anxios. Inflaia cu mecanisme de constrngere

Este un profil rar, pe care l ntlnim uneori spre sfritul maturizrii, la 17-18 ani.

Acest profil constituie, prin el nsui, o tranziie de la B2, care caracterizeaz sfritul
pubertii, la D, care relev criza total a Eului, fluxul Eului. Partenerul ambivalent, care
aspir la separare, nu poate s se desfac complet de nevoia de ambitendin (p +). El face
toate eforturile pentru a socializa i transform aceast nevoie ntr-o profesie (k +) sau ntr-o
nevroz (k ), dar nu reuete. Acest Eu caut mereu s afirme una din tendinele inflative i
s o nege pe cealalt, fiind bogat n posibiliti (Eu eficient, bine dotat), dar aceasta cere un
mare travaliu al Eului. Acesta este, de asemenea, Eul indivizilor care, prin obsesii, se druiesc
muncii perpetue.

Funcia egosistolic masculin (k +) este puternic i orienteaz idealul Eului (p +) n

sensul acestei masculinizri. Aceast stare psihic (ambitendin i ambivalen) este mereu
acompaniat de un sentiment de anxietate sau chiar de angoas. Iat de ce vorbim n acest caz
de un Eu anxios. Aceast combinaie a Eului este deja apropiat de situaia marcat prin F1, n
care domin sentimentul de catastrof i frnarea extrem (k + p +).

Frecvena acestui profil este de 3%.

Studiul dezvoltrii Eului arat c Ek3 are o frecven maxim la debutul epocii alegerii
profesiunii. Nu se gsete aproape niciodat n perioadele infantil i senil.

Sociologic: la intelectuali, mai ales la profesori, acest profil al Eului apare cel mai
frecvent; apariia lui este mai rar la muncitorii n for. n criminalitate l-am ntlnit rar,
exceptndu-i pe cei care comit fraude.

n patologie, de asemenea, acest profil este rar. l gsim n nevroza de angoas i n

tendina de suicid.

182
10. Profilul Ek4 = AC2 = Sch: k + p . Eul care lupt pentru libertate. Eul care fuge,
care prsete Sch: (fugueur). Proiecia frnat de mecanisme de constrngere

Este vorba de unul dintre cele mai importante profile de tranziie din dezvoltarea
Eului. Pn la vrsta grdiniei (5-6 ani), calea dezvoltrii este aproximativ unic. Ek4
reprezint ultima staie a acestei ci comune. Din momentul n care Eul a prsit aceast
staie, fapt care are loc n al 6-lea an, el ia calea dezvoltrii definitive, personale, fie pstrnd
direcia Ek, fie difereniindu-se n direciile B, C sau, eventual, Ep. n acest profil, prezena
lui A2 arat c dispoziia proiectiv aprut pe treapta adualic subzist nc (p ) i particip
la manifestarea aspiraiilor egocentrice, autiste, de omnipoten a Eului (k +). n acelai timp,
combinaia k i p ne amintete c omnipotena cosmodualic a Eului nu mai este total i
c copilul trebuie s se adapteze (k ). Aceast adaptare nu este uoar i prefer s i se
sustrag, dect s se adapteze n mod real. Aceast evaziune, aceast fug, n chip de ieire
pentru a scpa de aceast situaie pulsional periculoas, nu se relev la nceput dect n
activitile lui ludice (de exemplu, jocul de-a trenul). Dar o mare parte din copii ncep tocmai
la aceast vrst s vagabondeze. Ei vor s prseasc casa i s parcurg lumea pentru a nu
fi obligai s renune la aceast omnipoten autist a Eului (Sch: + ). Astfel, copilul
desfoar prima sa lupt pentru libertate. i cum copilul este cel mai slab dintre
combatani, el trebuie s eludeze decizia prin fug. Iat de ce vorbim aici de Eul care se
sustrage sau de Eul care fuge. Rezultatele testelor au artat, de asemenea, c acest profil se
ntlnete cel mai des n vagabondajul juvenil, n dromomanie, i n general n epilepsie.

Frecvena lui Ek4 n media populaiei este de 9,1%.

n cursul dezvoltrii, s-a constatat c acest profil atinge frecvena maxim n anii
fiziologici ai sustragerii , la vrsta de 5-7 ani. Activitile ludice paroxismale care domin
la aceast vrst sunt, cum a artat Hetzer: jocul de-a trenul, de-a lupta mpotriva incendiilor,
jocul cu maini-jucrii, etc. La btrnee, ntre 60 i 80 de ani, acest profil al Eului reapare i
intr literalmente, n a doua perioad de nflorire. Suntem autorizai s admitem c acest
profil paroxismal al Eului relev cel mai des la btrnee un paroxism somatic, de exemplu
spasmul arterial.

183
 Sociologic: absena acestui profil la lucrtorii manuali este un fapt important.
Dimpotriv, se gsete de 2,5 ori mai des dect media populaiei la lucrtorii din servicii, mai
ales la cele n care subiecii se deplaseaz mult : oferi, osptari, etc.

n patologie, acest profil se gsete mai ales n bolile paroxistice, deci n epilepsie. Se
gsete, de asemenea, la blbii i la melancolici.

Se observ frecvent la subieci cu o atitudine antisocial, mai ales la vagabonzi.

Diferitele profile ale eului Ep

Cele patru variante ale partenerilor uniunii duale care au suferit separarea

11. Pofilul Ep1 = Sch 0, +. Eul posedat . Inflaia psihic. Ambitendina

Cele dou tendine antagonice ale unei nevoi pulsionale ocup contiina dorinelor,
de unde reacia p +; Eul nu poate rezista la aceast dubl, total inflaie i se sustrage. De
unde reacia k 0: Eul nflorete, literalmente, n nevoia inflativ. Inflaia domin complet Eul.

Frecvena acestui profil n media populaiei este de 3,5%.

n cursul dezvoltrii, s-a remarcat c Eul Ep1 nu se gsete aproape niciodat nainte
de 20 de ani i ntre 60 i 80 de ani. l gsim cel mai frecvent ntre 20 i 30 de ani.

Dup clasele sociale, el este repartizat astfel : printre intelectuali, mai ales scriitorii
partizani ai reformelor sociale, medicii cu ambiii asemntoare i psihologii dau acest profil
al Eului cu cea mai mare frecven. Posedarea de ctre o idee se face la ei sub semnul nu al
activitii, ci al unei destinderi n obiect i al unei servitui fanatice fa de el. Deseori, ei
formeaz secte tiinifice. Aceti oameni triesc ntr-o febr perpetu, care face s le
strluceasc ochii. Ei se consum literalmente, prin ofranda propriului Eu, n lupta pentru
triumful ideii lor i pentru strivirea ideii opuse.

Din punct de vedere patologic, eul Ep este rar. l gsim cel mai des mpreun cu idei
megalomanice i cu psihoza epileptic (paranoia epileptiform). Este vorba deseori de
epileptici care i-au pierdut total Eul lor anterior (k 0) i au ajuns la un stadiu de scleroz a

184
Eului, n favoarea cruia ei devin propagatori de idei delirante de ordin religios. Ei sunt i
umili servitori ai lui Dumnezeu, i profeii lui.

Partenerii uniunii duale care suport separarea se caracterizeaz , n principiu, prin

reacia p +. Aceasta poate fi acompaniat de trei reacii k posibile: 1. absena Eului = k 0; 2.
introiecie = k + ; 3. refulare = k .

12. Profilul Ep2 : Sch: 0, +

Eul abandonat, pasiv, femin. Proiecie i inflaie simultane

Am vorbit deja de semnificaia psiho-pulsional a Eului Ek2 (cf. cap. XIV).

1. Reacia p + indic faptul, c o nevoie oarecare este n stadiul intermediar. Cnd este
vorba de nevoia de uniune dual, deseori tendina de ataare intr n inflaie, n timp
ce aspiraia de detaare acioneaz prin proiecie;
2. Cele dou aspiraii, inflativ i proiectiv sunt att de puternice, nct Eul este
incapabil de orice rezisten (k 0);
3. Prin urmare, se nelege c Eul care suport separarea, adic partenerul pasiv, cade
ntr-o stare foarte proast. El se fixeaz i se cramponeaz de partenerul care caut s
se detaeze, de exemplu: mama de fat, tata (uneori mama) de fiu, o femeie de
prietena sa, etc. el este torturat de o mare angoas i aceast separare, pe care o
resimte exagerndu-i importana, i inspir idei de acuzare i de suspiciune,
4. Este o stare pe care nu o poate suporta i din care adesea nu gsete alt ieire dect
narcomania, melancolia sau suicidul. Uneori, el ncearc s nlocuiasc partenerul
care i servea drept susinere psihic cu unul ideal sau o instituie social, religioas
sau tiinific n serviciul creia se consacr n ntregime. n aceste cazuri, proba de
asociere factorial arat, n general, c n spatele acestui ideal se disimuleaz aspiraia
la o uniune dual cu persoane bine determinate. Putem spune, fr a exagera, c ideile
care au o mare putere de penetrare i de extensiune i datoreaz succesul faptului, c
aspiraiile latente la uniune dual sunt activate la un mare numr de indivizi. Nu de
puine ori se poate vedea naterea unor mari micri de mas, n care un numr de
indivizi pasivi, cu sete de uniune dual, se grupeaz n jurul unui partener activ.

185
 Frecvena profilului Ep2 n media populaiei este de 2,6%.

n cursul dezvoltrii, acest profil al Eului este important n primii trei ani. Noi am
admis c Ep2 reprezint profilul vrstei sugarului i constituie deci a doua treapt a Eului. La
aceast vrst, copilul este deja nrcat, adic a fost separat brutal de mama sa. Copilul este
constrns s prseasc starea primitiv a uniunii duale, treapta A1. Contiina lui a dorinelor
se vede ocupat n mod particular de nevoia de ataament. Aspiraia antagonic, cea a
detarii, acioneaz prin proiecie; copilul se teme c mama lui l abandoneaz. El nu posed
nc Eul-care-ia-poziie, pentru c aptitudinea de egoifiere i introiecie nu este nc format.

Din punct de vedere sociologic: explorarea pulsional a artat c acest profil al Eului
poate s reapar, n mod excepional, la adult sub form socializat, cnd individul este
constrns s desfac o uniune dual: cstorie, prietenie sau ideal. El se gsete atunci n
aceeai situaie catastrofic, dar pe un plan mai elevat dect n prima copilrie, cnd a fost
separat brutal de mam. Iat de ce gsim acest profil mai ales la reformatori i la propagatori
de idei noi, care s-au nelat n idealurile lor i se refugiaz atunci ntr-o nevroz paranoid.

n patologie, schizofrenii paranoizi i homosexualii dau acest profil cu cea mai mare
frecven. Nu se gsete n cazurile de fobie, ipohondrie.

13. Profilul Ep3 = A2D = Sch k +, p +. Eul abandonat, care introiecteaz obiectul care a
fcut separarea; Eul care accept feminitatea

Caracteristici:

1. Partenerul dual abandonat (pasiv) ncearc s ias din situaia penibil n care se gsete fie
egoifiind obiectul aspiraiei inflative (ataament), lundu-l n posesie, fie pornind n cutatea
de noi obiecte i trind ntr-o profesie narcisic aceast aspiraie ctre uniune dual (de
exemplu, medicul cu pacienii si, institutorul cu elevii si, sora misionar cu abandonaii ei,
etc.);

186
2. Combinaia k + i p + (mecanismul D) relev o criz total a Eului. Poate i combinaia
k+, p , adic mecanismul A2 s obin supremaia i, ca urmare a egoifierii aspiraiei
pulsionale proiectate, individul recade la treapta de ubicuitate cosmodualic a Eului primitiv.
Pricolul este atunci crescut prin inflaie simultan a aspiraiei de ataament.

Frecvena profilului Ep3 n media populaiei este de 1%.

Din punct de vedere al dezvoltrii: n perioada infantil acest profil are cea mai mare
frecven relativ. El constituie atunci o tranziie ntre treapta a doua (Ep2) i a treia (A2).
Copilul ajunge n acest stadiu cnd a fost deja alungat din uniunea dual mam-copil ;
separarea este atunci n curs de desfurare i copilul se gsete constrns s caute noi obiecte
(k +). Acest profil constituie primul pas spre construcia Eului-care-ia-poziie, deci spre
introiecie i egoifiere. Se nelege c nu l ntlnim mergnd mai departe de perioada 3-4 ani
dect foarte puin.

Din punct de vedere patologic: i aici, acest profil al Eului este foarte rar. A fost
ntlnit n cazurile de psihoz epileptic, de nevroz de angoas i de homosexualitate.

14. Profilul Ep4 = B2C (Sch:k p +)

Eul n faza de depersonalizare. Eul gelos pe sine. Negaia i proiecia inflaiei

n aceast faz, subiectul neag (k ) faza sa de abandon (p +). Eul ajunge la o stare
foarte trist, nu mai poate socializa nevoia de uniune dual i este constrns s se refugieze n
refularea nevrotic. Dar Eul nu poate rezista mult timp i se strduiete s rezolve aceast
stare proast, returnnd agresivitatea ctre sine. El se deturneaz de la realitate (se
depersonalizeaz, adic i pierde personalitatea obinuit). Acceptarea realitii prin
introiecie nu i reuete. Deseori, caut n sinucidere o ieire din aceast situaie pulsional
de nesuportat. Copiii care dau acest profil au deseori gesturi compulsive de automutilare:
i rod pieliele de la unghii, i smulg crustele de pe zgrieturi, i fac leziuni pe piele datorit

187
scrpinatului, onycophagie i analoge. Acest profil al Eului relev gelozia i dorina de
rzbunare.

Frecvena profilului Ep4 = B2C n media populaiei este de 7,2%.

Dezvoltarea: acest profil se gsete mai ales n perioadele n care copilul este
constrns, sub presiunea forelor exterioare sau a contiinei morale, s renune la nevoia de
uniune dual i s se adapteze la anturajul su. El constituie atunci un profil de tranziie ntre
starea B2 i i faza de dresare C. Din aceast cauz l vom ntlni mai ales la vrsta
grdiniei i n momentul intrrii la coal. Se ntlnete, la aduli, ntre 17 i 60 de ani.

Din punct de vedere sociologic : n profesiunile legate de servicii, profilul Ep4 = B2C
are cea mai mare frecven relativ mai ales printre frizeri i osptari. (n acest caz, nevoia
combtut, k este cel mai adesea cea de homosexualitate latent, p +). n criminologie,
asasinii i psihopaii instabili sexual dau cel mai des acest profil.

Din punct de vedere patologic: Ep4 are o importan considerabil pentru diagnosticul
candidailor la suicid. Acest profil, care este destul de rar, se gsete cu o frecven extrem
la indivizii care fac tentative de suicid. Se gsete, de asemenea, n depersonalizare,
ipohondrie, blbial, isteria de conversie i homosexualitate.

Profilele Eului F

Profilele de integrare i dezintegrare a Eului

Aceast clas de profile ale Eului este caracterizat prin voina individului de a
menine integrarea contiinei utiliznd la minimum frnele Eului (cenzurile). Subiectul
ncearc astfel s scape de destinul su pulsional. Dar eul ajunge atunci n acelai timp la
starea desperat a partenerului dual care face separarea (Sch + 0) i la cea a partenerului care
o suport (Sch 0 +). Este vorba de indivizi care, ca urmare a catastrofelor survenite n uniunea
dual, sunt constrni s joace un rol dublu. Aceast situaie apare atunci, cnd un individ
ncearc uniuni duale cu dou persoane n acelai timp. Cu toate c frnele in i individul
reuete s-i salvgardeze contiina, el triete constant n angoasa unei catastrofe sau a

188
morii (F1).n anumite cazuri excepionale, se produce o schimbare a Eului (F2) i ca urmare
apare un nou Eu.

15. Profilul F1 (Sch k + p +)

Integrarea Eului

Acest profil poate fi considerat ca fiind amestec al eului n pericol total (D) cu Eul de
dresaj (C). Individul se strduiete, cu tot pericolul total al Eului, s se adapteze la ceea ce l
nconjoar, la realitate; pentru a reui, el utilizeaz toate frnele contiinei, pe care o supune
astfel unei tensiuni extreme. Cel mai des, nevoia de uniune dual care, printr-una din aspiraii
fie cea de ataare, fie cea de detaare provoac inflaia psihic. Aspiraia antagonic
acioneaz atunci prin proiecie. Eul-care-ia-poziie devine atunci ezitant i nu poate alege o
soluie definitiv. De exemplu, individul face tot ceea ce i este n putere pentru a se detaa de
tat sau de mam. Aceast aspiraie declaneaz o criz a Eului, n cursul creia el se leag
prin proiecie de o alt persoan, strduindu-se totui s refuleze aceast legtur. Sau el se
leag de un individ ntr-un mod narcisic, i aceast legtur domin i ea contiina dorinelor
ca i Eul-care-ia-poziie; de unde criza Eului, Sch: k + p +. Subiectul i acuz tatl sau mama
de a fi cauza relelor sale, dar rmne totui acas i se adapteaze la anturaj, deoarece vrea s
fie un sau o fiic bun(-); dar devine nevrozat i se simte torturat de angoase continue de
moarte. Presentimentul catastrofelor este datorat tensiunii continue la care i supune frnele
contiinei. El ncearc s ias din aceast criz cu ajutorul unei supape de siguran
paroxismal, uneori sub forma acceselor de panic sau a scenelor isterice (n ansamblu,
nuanate de ipohondrie), dar cel mai adesea prin apariia periodic a crizelor de tahicardie
paroxistic. Exemplu: o tnr de 18 ani i jumtate triete mult timp n uniune dual cu
mama sa, care prezint o nevroz paranoid grav. Aceast stare de dependen reciproc a
fost ntrit de faptul c tatl a murit cnd fata nu avea dect 10 ani. De atunci, mama nu
triete dect pentru fiica ei. i este fric atunci cnd fiica intr n contact cu o a treia
persoan i bnuiete pe toat lumea, c vrea s o detaeze pe fiic de ea. Repet fr ncetare
c lumea este rea, oamenii ri i c ele dou trebuie s conteze numai una pe cealalt i s
triasc singure, una pentru cealalt. Mama este atins de narcomanie; n stare de
narcomanie, ea povestete istorii confuze. Cnd este n aceast stare, o ngrijete fiica. Fata a

189
ncercat s o fac pe mama sa s renune la obiceiurile narcomaniace. Pentru un timp, se pare
c a reuit, dar crizele mamei rencep, din ce n ce mai frecvente, i ea ncearc de mai multe
ori s se sinucid, pentru c nu mai suport dorinele de uniune dual nesatisfcute. Fiica i
iubete mama, vrea s o vindece i, n acelai timp, are i dorina violent de a se detaa.
Pleac n cutarea unor obiecte noi i gsete noul partener n persoana unei liceene de vrsta
ei, de care nu poate s se lege dect pe ascuns. Ea sufer mult; o iubete pe aceast tnr
ntr-un mod narcisic, o viseaz i este disperat cnd vede c este diferit de ea. ncearc din
toate puterile s o conving s fie ca ea, dar nu reuete. Partenera se plictisete pun cte
puin i o neglijeaz. Ea face atunci o nevroz. Pe moment, este prins n accese de panic, cu
pulsul de 140-160; are crize de thanatofobie i de agorafobie. Acestea sunt tulburrile cnd
merge la un psihiatru. n cursul consultaiilor se dezvluie imposibilitatea de a-i menine
starea psihic din cauza acestei duble uniuni duale. Tnara fat se elibereaz de aceste dou
uniuni i ncearc s-i socializeze nevoile ntr-o profesiune. Ea devine doctori; mama
devine paranoic, atunci cnd nelege clar c fiica ei a prsit-o. n test, fiica a dat profile
clasice F1.

Frecvena lui F1 n media populaiei este de 2,3%.

Din punct de vedere al dezvoltrii: acest profil este frecvent la pubertate (13-16 ani).
Este relativ frecvent i ntre 17 i 20 de ani. Nu se ntlnete aproape niciodat la pubertatea
infantil i nici n perioada senil.

Din punct de vedere sociologic: intelectualii dau cel mai des profilul F1; la ei,
frecvena atinge triplul mediei generale. Este interesant de notat c F1, cu toate c este unul
dincele mai rare profile ale Eului, se gsete cu o frecven ridicat la psihologii intuitivi. Se
pare, c psihologia i psihoterapia prezint cele mai mari posibiliti pentru a menine
simultan dou uniuni duale i pentru a socializa apoi aceste nevoi pe cale operotrop. Acest
profil al Eului se gsete rar la criminali i la homosexualii nemanifeti.

Din punct de vedere patologic: n nevroza de angoas (fobia) se gsete cel mai des.
Poate fi vzut, de asemenea, n omorul pasional i n debilitatea mintal.

16. Profilul F2: (Sch k 0, p 0)

Eul dezintegrat. Transformarea Eului. nlocuirea Eului. Pierderea Eului

190
 O nevoie pusional incontient, care posed un dinamism extrem de ridicat, i face
apariia brusc i ocup contiina dorinelor ntr-un mod quasiexploziv. Ea devine
atotputernic.Eul nu poate suporta omnipotena acestei nevoi pulsionale care vrea s-l
domine. El reuete s o alunge din contiin; dar individul pltete aceast realizare prin
pierderea Eului. Rezult o stare de stupoare, de buimceal, nebuloas, caracterizat prin
absena n acelai timp i a Eului-care-ia-poziie i a proieciei sau a inflaiei (p 0). Nevoia
pulsional i Eul-care-ia-poziie dispar simultan. Spunem atunci, c individul i-a pierdut
contiina. Uneori, nu pierde dect contiina care se raporteaz la vechiul Eu i apare un nou
Eu, care ignor Eul anterior. n acest saz, vorbim de schimbare a Eului (nlocuire). Aceast
schimbare a Eului se poate traduce clinic prin pierderea contiinei. Individul nu mai tie
nimic, sau mai curnd nu mai tie nimic de vechiul su Eu. Aceasta este n general o stare
trectoare.

Dou fapte clinice clarific semnificaia lui F2. Se gsete relativ des n echivalenii
epileptici, cum ar fi dromomania sau n strile de stupoare ale schizofreniei, ale nevrozei
obsesionale sau ale ipohondriei. Pe de alt parte, el apare la artitii creatori (scriitori, pictori,
sculptori), n momentul n care extazul lor creator atinge punctul culminant, sau se epuizeaz,
lsnd contiina lor necat ntr-o veritabil cea.

Frecvena lui F2 n media populaiei este de 3,8%.

Din punctul de vedere al dezvoltrii: ntre 17 i 20 de ani acest profil al Eului este cel
mai frecvent, adic ntr-o perioad a vieii n care se alege o profesie i n care se arat sub
marca acestui nou Eu, Eul profesional: se gsete, de asemenea, relativ des la subiecii n
vrst, ntre 60 i 70 de ani, cnd ncepe s apar Eul senil. ntre 70 i 80 de ani schimbarea
Eului se vede mai rar.

Din punct de vedere sociologic: acest profil nu se gsete practic n profesiile din
sfera serviciilor. Intelectualii, mai ales n extazul de creaie, actorii, l dau de dou ori mai des
dect media general. Se gsete uneori la indivizii care aparin pturilor celor mai de jos ale
societii, la muncitorii necalificai care triesc ntr-o stare de contiin ceoas, vegetativ
sau animal.

Din punct de vedere patologic: acest profil se gsete cu o frecven considerabil la

vagabonzii i dromomanii epileptoizi. Examenul clinic a artat c aceti indivizi se gsesc
ntr-o stare ceoas de contiin (stupor) cnd fug i ncep s vagabondeze. Astfel de copii,

191
dromomaniaci, i prsesc dseori patul i, fr s se mbrace ori s se ncale, rtcesc timp
de ore, chiar zile, fr a putea lua cunotin de locurile pe unde au fost. n psihiatrie s-a
admis, de mult timp, c dromomania este n realitate un echivalent al epilepsiei. Experiena
noastr nu poate dect s confirme acest punct de vedere.

Trebuie semnalat faptul, c profilul F2 se ntlnete mai ales n schizofrenie i n

nevroza obsesional cu stare de stupor, n starea crepuscular, la epileptici i n debilitatea
mintal cu ntunecri ale contiinei. Se gsete, fr nici o ndoial, i la homosexuali, din
momentul schimbrii sexului Eului.

192
 CAPITOLUL XXII. FAZE I VARIANTE ALE DEZVOLTRII EULUI.
TREPTE ALE EULUI I EPOCI ALE VIEII

La naterea sa, Eul se gsete ntr-un adualism confuz i proiecteaz spre exterior
dorina sa de omnipoten. n a doua etap, el atinge punctul culminant al dezvoltrii i al
variabilitii sale. n a treia etap, el ncepe s-i piard caracterul su individual; el tinde,
puin cte puin, spre uniformitate i, n final, spre 80-90 de ani, se rentoarce la starea ceoas
a contiinei adualice. Tabloul 24, care indic procentajele profilelor Eului, ne arat c
evoluia vital a Eului, n mecanismele sale principale, poate fi descompus n trei mari
perioade:

1.Prima perioad, sau perioada A. Este perioada sadismuluii egocentrismului. Prima

faz a acestei perioade este caracterizat prin starea de adualism, prin starea arhaic de
uniune dual. Aceast perioad dureaz pn la debutul colaritii (7 sau 8 ani).

2.A doua perioad, sau perioada B. n aceast perioad domin inflaia psihic i
refularea. Ea dureaz de la vrsta colar pn la epoca fondrii cminului. Profilele Ep,
bazate pe identificare inflativ sau proiectiv, apar n aceast epoc. Exist o variant
particular de subieci, cu constituia Eului de tip k, pe care o vom trata mai departe, i n
viaa crora perioada B i aspectele Eului Ep, care i sunt strns legate lipsesc aproape total;

3.A treia perioad este cea a dresajului, sau perioada C, adic perioada Eului n care
se ine frna tras, n timpul creia domin refularea i proiecia. Aceast perioad dureaz
pn la declinul Eului i devine dince n ce mai marcat.

193
 Tabloul 24. Procentajul profilelor Eului studiate separat la diferite epoci ale vieii

Vrsta Epoci
Frecvena
(n corespondente
(n procente)
ani) ale vieii
Sugar, de la natere
0-1 A1, Ep2 (dup consideraii teoretice)
pn la separare
Prima copilrie
1-2 Ep2,Ep3 = A2D (dup consideraii teoretice)
(dup separare)
Pubertatea infantil A2 C B1 E2k A1 Ep1
3-4
(prima pubertate) 21,3 18,6 10,6 8 8 4
Perioada grdiniei C A2 C A2 B 1 A1 B2
5-6
20 18,6 10 10 8 8
Debutul colaritii C A2 C A2 B1 A1
7-8
24.8 14 11,2 8,8 8,4
Prepubertate B1 C A2 C A2 B2 Ek2 B2 C
9-12
18,6 18,6 10 9,3 7,5 8 6
Pubertate juvenil C B1 Ek2 A2C B2 A1 F1 D
13-16
(A doua pubertate) 22,5 11,5 11 9,5 7,5 7,5 6 5
Ek2 F2
Epoca maturizrii C B2 B1 B2 C A 2 C B2 D 6 5,3
17-20
22 12,5 11,3 9 8,7 7 Ek1 F1
4,7 4,3
Alegerea profesiei C B2 B1 D Ep1 A1 F2
21-30
28,3 13 8,9 7,1 6,6 6,6 5,1
Fondarea C A1 B2C B1 B2 A2 A2C Ep1 Ep2
31-40
cminului 29,1 11,7 9,7 7,4 7 5,4 5,1 4,6 4
0 1 2
nceputul btrneii
(retour dage) C B2C=Ep4 B1 A1 B2 Ep1 Ek1 Ep2
41-60
40,3 8,7 7 7 5,7 4,7 4 3

194
 C A1 A2C A2 F2 B2 B2C Ek2
61-70 nceputul btrneii
43 9 8 6 6 5 5 4
C A1 A2C A2
71-80 Btrneea
54,2 16,1 14 4,6
Senilitatea C A1 A2C B2C B1 Ep1
81-90
52 22 6 6 4 4

Ne putem ntreba dac exist variaii genetice tipice n dezvoltarea Eului. Nu am

putea s o tim cu certitudine; numai dac ar fi fost posibil s urmrim aceast dezvoltare de
la natere pn la senilitate, la indivizii cu genotipuri i fenotipuri diferite. Dar examinatorul
este el nsui un muritor, i ar fi nevoie de generaii pentru a rezolva aceast problem.
Totui, bazndu-ne pe constatri de ordin psihiatric i caracterologic, putem s ncercm s
abordm teoretic aceast problem.

Putem admite cu o mare probabilitate c, pn la pubertatea infantil (de la 4 la 6 ani),

singurele diferene n dezvoltare pe care le putem observa sunt diferenele de ritm; nu trebuie
s ne ateptm s gsim diferene n chiar natura dezvoltrii destinului Eului, n succesiunea
profilelor Eului. Dezvoltarea este probabil uniform pn la pubertatea infantil i se
deruleaz cum vom vedea (cf. tabelul 25).

n prima faz, care dureaz de la natere pn la nrcare, Eul i obiectul (mama)

formeaz o uniune dual ale crei elemente sunt confundate; aceast unitate este meninut de
pulsiunea primar a ataamentului. Imaginea acestui Eu despre lume este adualic (k 0, p ;
profil A1). Copilul resimte obiectele lumii exterioare, mama, snul mamei ca pri ale
propriului corp. Dup separare,uniunea dual ntre mam i copil se desface. Admitem c
stadiul Eului al copilului care a suportat separarea corespunde, imediat dup aceast cea de-
a doua treapt a Eului, Ep2: Sch (k0,p+). Copilul caut, cu toate forele sale, s se ataeze nc
de obiectul primar, dar acesta din urm l respinge brutal. Copilul se gsete atunci ntr-o
stare de pericol pentru Eu, datorit catastrofei survenite n uniunea dual. Se admite c
aceast stare este relevat de primul profil de tranziie, Ep3 = A2D: ( k + p + ).

Reacia p indic proiecia, iar ansamblul k+ i p+ pune n lumin pericolul Eului

(mecanismul D). Dup aceast separare forat, copilul percepe, pentru prima dat, dualitatea
Eului i a obiectului. Pierderea obiectului primar l mpinge s caute unul nou; copilul
descoper lumea pe care strmoii lui au cunoscut-o deja. Dar relaiile lui cu lumea sunt
diferite radical de relaiile precedente cu mama. n timp ce copilul, n stadiul uniunii duale,
era aproape total privat de Eu i nflorea complet n trena mamei, dup separare el pare

195
dezrdcinat. El i caut salvarea introiectnd n propriul Eu lumea pe care o descoper i pe
mam, pentru a ctiga un mijloc de dominare asupra ambelor. Deci, pn la separare, copilul
triete n stadiul A1, fiind privat de Eu; dup separare, ajunge la stadiul Ep2 sau Ep3. La
aduli, acest stadiu se caracterizeaz prin pierderea Eului n profitul obiectului. Din momentul
n care copilul a simit c uniunea dual nu va mai putea fi niciodat restabilit, renun la
starea proiectiv de uniune dual (A1, Ep2, Ep3) i ctig un nou Eu, Eul egocentric,
cosmodualic. Sloganul acestuia este Lumea sunt eu. Acestei stri de suveranitate a Eului i
corespunde a treia treapt, A2 (Sch: k+, p ).

Dup pubertatea infantil, calea unic de dezvoltare a Eului pare s se termine i

evoluia sa se poate desfura - fr ndoial pentru motive de ordin genetic n dou direcii
opuse. Pe parcursul primei, separarea de obiectul primar este definitiv; individul nu va mai fi
niciodat capabil s se mplineasc n obiect. Dimpotriv, aparintorii celei de-a doua
variante nving mai trziu separarea i suferina acestor momente amare, i revin la o uniune
dual. Prin urmare, ei vor renuna din nou la Eul lor (k) n favoarea unui obiect de iubit sau a
unui obiect ideal, obiect de care ei se vor ataa i cu care ei se vor putea uni.

Trsturile caracteristice ale dezvoltrii n primul destin al Eului sunt: preponderena

egosistolei, a reaciei k+ i a profilelor Ek ce decurg de aici. Iat de ce noi l vom numi destin
egosistolic (k) al Eului. A doua variant este caracterizat prin preponderena egodiastolei, a
reaciei p+ i a profilelor Ep drept cosecin; acesta este destinul egodiatolic (p) al Eului.
Subliniem n mod special, c aceste diferite moduri de a reaciona la sepaprare, care
determin tot destinul ulterior al Eului, au o origine genic. n tabloul 25, noi am prezentat
schematic dezvoltarea n timp pe care o admitem drept caracteristic a destinelor k i p ale
Eului.

Tabloul 25

Vrsta Tipuri de dezvoltare a Eului

0 1 2 3

0-1 Adualism A1 Stadiul Incontientului arhaic

1-2 Eul abandonat Ep2

Trezire a Eului
2-3 Prima introiecie a obiectului Ep3= A2D

196
 care a efectuat separarea (mama)

3-4 Ek1 A2 Eul autist

5-6 Destinul k Destinul p

7-8 Ek4 Ek4=A2C C Dresaj

Eul lupt pentru libertate (Drill)

Tip kI tip kII C

9-12
Ek4 Ek2 Tip p II tip p I

B1 C

13-16 F1 Ek2 B1 C

17-18 Ek3=B2D Ek2 B2C=Ep4 C

19-20 Ek1 F2 Ek2 B2 C

B2C=Ep4
21-30
Ek1 D Ek2 Ep2

31-40 Ek1 A1 Ek2 Ep1 C

Ep4=B2C
41-60
Ek1 Ek2 C Cp

Ek3=B2D

F2 C Cp
61-70
Ek4=A2C

71-80 A1 A1 A1 Cp

81-90 A1

197
 Regresie la treapta adualismului

1. Destinul Eului de tip k

Separarea este cea care determin destinul Eului la subiectul de tip k. Acesta renun
definitiv s se ataeze de obiect. Separarea de mam a fost pentru el un afront att de profund,
nct nu se va mai putea niciodat uni cu un obiect oarecare al lumii, persoan sau idee. Pe
parcursul ntregii viei, el va rmne ataat de propriul su Eu, care ia locul obiectului primar
pierdut. Aspiraiile sale sunt centrate numai pe punerea n valoare a propriului su Eu. El
devine un individ egoist, egocentric, narcisic, care se d n spectacol. Principiul director al
existenei sale nu este servirea obiectului, ci a Eului. El se joac cu obiectele, le schimb
adesea i cu uurin, utiliznd toate forele de care dispune pentru a le domina. Dac
obiectul nu servete ndeajuns de bine i util narcisismul su, el se dezintereseaz de obiect.
Gndirea sa nu este condus de tendina de contopire n obiect, ci de cea a identificrii
introiective. Idealul su de Eu se construiete plecnd de la elemente manifeste ale Eului su,
contrar subiectului de tip p, n Supraeu, asupra cruia domin aspiraiile latente transmise de
ctre strmoii si. Alegerile sunt de asemenea narcisice i nu genotropic-anaclitice, ca cele
ale subiectului p. Supremaia identificrii introiective determin tendina la acumularea de
cunotine, la conservarea rigid a materialului acumulat, la reproducerea, deseori
remarcabil a acestor cunotine, dar puternic impregnat de narcisism. Aceti subieci sunt
mari talente operotrope, dar soi ri i amani slabi. Ca cercettori, ei sunt sraci n
inventivitate, se consacr numai practicii. Cunosc perfect tot ce are legtur cu profesia lor;
posibilitile lor remarcabile n acest domeniu le dau ocazia s se disting n mod special. Ei
nu pot s exercite o profesie fr un comportament exhibiionist. Dac profesiunea aleas se
dovedete mai trziu ca defavorabil tendinei de a se da n spectacol, ei i aleg pur i
simplu o alta. Totul se petrece ca i cum prima separare i-ar fi dezrdcinat pentru totdeauna.

n dezvoltarea subiecilor de tip k, variaiile nu au dect un teren strmt de

desfurare. Deja la vrsta de 5-6 ani sau mai trziu, la debutul colaritii, reprezentanii
acestui destin dau profilul Ek4 (k+ p-). n acest stadiu de tranziie, exist nc anumite
dispoziii pentru adaptare i stabilirea de raporturi mecanismul C (Sch: k p ), dar reacia
k + face imposibil refularea narcisismului. Dac presiunile exterioare sunt prea puternice,
copilul se sustrage n acest caz de la dresaj, fr a renuna la egocentrism.

198
 Destinul acestor indivizi se poate dezvolta pe dou ci diferite nrudite.

Destinul Eului de tip k I

Subiecii acestui grup dau profilul operotropismului clasic, atins puin de nevroz: Ek2:
k+ p0. Deja, la coal, i operotropizeaz narcisismul: sunt vedetele tiinei. Ei posed
perfect toat materia de nvmnt. Este interesant de constatat, c profilul Eului lor nu se
schimb practic de la 7 ani pn la 60 de ani; el este mereu Ek2. n timpul vieii, nu i
modific tehnica Eului; ei schimb numai obiectul asupra cruia acioneaz aceast tehnic.
Din aceast cauz, pot lipsi trepte importante din dezvoltarea lor, mai ales treptele infantile
B1 i B2. Dezvoltarea lor sexual este adesea ncetinit. Inflaia dragostei, ca i cea a
idealurilor poate lipsi din viaa lor. Dar ei sunt prieteni foarte buni. Ei sunt incapabili de
uniune dual din dragoste i din aceast cauz etapele Ep2 i Ep3 lipsesc n dezvoltarea lor. Ei
nu sunt nici inventatori, nici creatori. Egocentrismul lor rigid nu se transform deloc cu
trecerea anilor. Institutorii narcisici i reproductivi, politicienii care in multe discursuri,
oratorii populari, artitii lirici, deseori medicii care se complac n personalitatea i
cunotinele lor constituie cele mai frumoase exemple ale comportamentului Ek2. Din punct
de vedere social, ei pot cuceri o poziie bun, deoarece cunotinele lor profesionale sunt
adesea fenomenale. Ei sunt binevoitori fa de cei care le flateaz narcisismul, ruvoitori fa
de cei care li-l rnesc. Atunci se repliaz asupra lor nii i se nchid n sine, ateptnd
momentul cnd s-i etaleze Eul. Sunt susceptibili dar au, n acelai timp, o atitudine de
superioritate. Aceast superioritate provine mai ales din strlucitele lor cunotine
profesionale. Par mai tineri i suport foarte bine btrneea. Ei gsesc mereu modul de a-i
plasa Eul n centrul ateniei, chiar i la btrnee. Numai spre sfritul vieii gsim stri de
criz a Eului, n general sub forma Ek3 sau Ek4. Ei se retrag atunci n singurtate, pn ce Eul
lor alunec n ceaa strii senile A1.

Destinul Eului de tip k II

Destinul Eului Ek2 : Sch k+ p0

199
 Reprezentanii acestei categorii rmn mult timp pe treapta Ek4 (A2C), adic n stadiul
de tranziie ntre autism i dresaj (k+ p-). Ei au dificulti n raporturi, natura lor i mpinge s
se deplaseze i s rtceasc; n final, ei nu mai gsesc alt soluie dect fuga. Sunt instabili i
nelinitii. Decepia pe care o poart cu ei dup separare nu poate fi nlturat prin profesie
(operotropism). Ei caut singurtatea. Pubertatea o suport greu. Iat de ce ei sunt uneori
constrni s utilizeze foarte mult frnele contiinei (F1). Ei au mal a vivre i i satisfac
foarte greu dorinele narcisice sau dorinele homosexuale pe care le prezint frecvent. n
momentul maturizrii, ei fug de pericol adesea printr-o criz a Eului (B2D). Cnd frnele
contiinei cedeaz mai ales spre 19 sau 20 de ani ei i pot pierde, temporar, Eul (F2) sau
pot s ajung la o stare patologic de criz a Eului, n cursul creia sunt ameninai de
obnubilaie mintal. Atunci apar, n general, gndirea megalomanic i reacii autistice, mai
ales pe treapta D.Unii i triesc viaa n aceast stare de criz a Eului (D). Sunt indivizi
torturai mereu de dilema: s rmn n izolare buderie narcisic sau s fac o nou
tentativ de a se contopi ntr-un obiect al iubirii sau un ideal. Gndirea lor este una de
rspntie- solicitat n dou direcii, ei oscileaz de la una la alta i, incapabili de a alege,
procedeaz n consecin prin subterfugii; dificultate de decizie. Reacia obinuit a Eului D
este socializarea excesiv, cultura i umanizarea mpinse pn la extrem. Ei ignor de ce
trebuie s sublimeze aa de mult. Unii sunt posedai care vor s fie sfini, dar care nu pot, cel
mai adesea, s realizeze aceast nevoie dect cnd sunt nchii ntr-un azil. Nu este deloc
ntmpltor c profilul D se ntlnete mai des la demenii atini de psihoza epileptic, care se
consider Cristoi sau sfini. Cu tot intelectul lor vivace, subiecii care prezint Eul D sunt
obligai adesea la o limitare rigid. Spre sfritul vieii, nu le este greu s schimbe Eul coartat
i rigid (Ek1) pentru starea contiinei ceoase. (A1).

2. Destinul Eului la subiecii de tip p

Prin opoziie cu precedentul, acest destin se caracterizeaz mai ales prin faptul, c
reacia de opoziie narcisic i egocentric , care urmeaz separrii primitive (treapta Eului A2
i A2C) este nlocuit, de la vrsta de 5 sau 6 ani, printr-o reacie de tip C, care indic
existena capacitii de raporturi i de adaptare. Reprezentanii Eului de tip p ajung, adesea, la
vrsta grdiniei, la stadiul de dresaj, care nu face dect s se accentueze n continuare.
Subiectul de tip p I conserv n permanen, pn la declinul Eului, reacia C; subiectul de tip
p II ne arat la pubertate a doua diferen esenial n dezvoltarea celor dou variante ale

200
Eului. n timp ce individul de tip k respinge definitiv orice druire de sine n favoarea
obiectului, ceea ce l face incapabil de orice inflaie sexual sau ideal, reacia
caracteristic a subiectului de tip p II, dimpotriv, este de inflaie. Deja, la prepubertate el d
o reacie B1 n locul celei Ek2 care este ntlnit n destinul de tip k. Cu toate c el reprim
nevoile de ordin sexual, contiina sa a dorinelor este ocupat de dorine sexuale izolate. n
timpul pubertii, Eul este nc indecis referitor la investirea obiectului sexual. De unde
reacia p ambivalent (p + ) alturi de cea k . El trece temporar prin faza B2C, adic inflaia
combinat cu reacia de dresaj; acest Eu lucreaz prost, este plin de team i gelozie. La
sfritul maturizrii sexuale (19-20 de ani), reprezentanii destinului Eului de tip p II ajung n
stadiul B, care indic inflaia total. Cu prima ocazie, ei i mobilizeaz pulsiunea primar de
ataament i formeaz o uniune dual cu persoana pe care o iubesc, sau cu ideea pe care vor
s o serveasc. Voina de a servi constituie elementul esenial. Subiectul de tip p se
devoteaz n ntregime obiectului ales pe cale genotropic, adic prin proiecie. El i
muleaz Eul n interiorul obiectului, cruia i acord o valoare mai mare dect lui nsui i
pe care l consider demn de druire de sine. Un subiect de tip p ador obiectul i i rmne
fidel, n timp ce subiectul de tip k i este fidel lui nsui i este infidel fa de obiect. Varianta
p este altruist, Eul su mrete obiectul , se unete cu el. Varianta k este egoist, utilizeaz
obiectul pentru a-i ridica Eul. Fcnd s renasc o uniune dual analog cu prima, subiectul
p este capabil s se fixeze de obiectul su n acelai mod n care se fixa altdat de mam.
Dispoziia sa la proiecie i la identificare pasiv (legat de inflaie) este tocmai consecina
uniunii duale n care el i renvie dorina primar de ataament vezi nota de la sfritul
capitolului.Iat de ce subiecii p sunt deseori bogai n idei, intuitivi, creatori. Eul manifest
renun la omnipotena mare, dar rigid; el se poate chiar retrage n ceaa contiinei pentru a
elabora noile lui Euri. Dup starea B2G (spre 20 de ani) i n timpul a douzeci sau treizeci
de ani, varianta p transpune nevoile sale primare de uniune dual pe un plan mai ridicat de
socializare sau, eventual, de sublimare. n perioada trecerii de la maturitate la btrnee,
asistm cel mai des la rentoarcerea strilor de team, gelozie i de chin, care caracterizeaz
profilul B2C; aceste reacii sunt datorate mai ales necazurilor ocazionate de pierderea
obiectului (depresie), sau de frica de aceast pierdere. Da la aceast vrst pn la nceputul
senilitii, destinul lor nu face dect s se nruteasc. Pierderea obiectului iubirii sau a
obiectului ideal, deseori i decepia produs de acest obiect, le face imposibil identificarea
proiectiv-deflativ, adic druirea de sine n favoarea obiectului. n acelai timp, posibilitatea
de a tri i satisface inflaia n mod real este diminuat. Ei sunt deci constrni s triasc, sub
form patologic, aceste tendine foarte puternice i determinate biologic. Ei devin certrei i

201
acuz cnd pe alii, cnd pe sine. Progresiv, ajung la starea de contiin ceoas (A1), n care
i gsesc n sfrit pacea, dar adesea abia dup zeci de ani de proiecie patologic.

Not. mpotriva lui Freud, H. G. Graber i Christoffel consider c exist dou

moduri de identificare: 1. Identificarea activ sau introiectiv (Freud); i 2. Identificarea
pasiv sau proiectiv. Printre manifestrile acesteia din urm se gsesc dragostea, intuiia,
capacitatea de a nelege situaia altuia, de a simi ca el, posibilitatea de a se uita i de a se
topi n obiect.

n identificarea activ, Y renun la obiectul X al iubirii, l introiecteaz, se identific

cu el i deseori l urte. Dimpotriv, n identificarea pasiv el renun la propria sa identitate
a Eului proiectnd-o n ntregime n X.

Nu se poate vorbi de introiecie dect n cazul unei identificri active, care se traduce
n test prin reacii Ek. Numim aceast form de identificare egoificare (goification) a
obiectului. Identificarea pasiv corespunde, dimpotriv, proieciei sau inflaiei i se traduce
prin reacia Ep. Noi credem c identificarea pasiv Ep este n relaie cu starea primar a Eului,
pentru c ea este ieirea din starea primar a Eului pentru stadiul de uniune dual mam-
copil. Dar exist, de asemenea, o form superioar, socializat, a acestei stri primare, form
n spatele creia s-ar gsi identificarea pasiv i deci decurge dragostea, intuiia, druirea de
sine pentru idei politice, sociale, tiinifice, religioase sau chiar delirante.

Eurile tip Ek, ale identificrii introiective, sunt fenomene de o dat mai recent.
Aceste constelaii de Euri apar cum spune Graber numai cnd identificarea pasiv, care se
manifest n dragoste, se transform n identificarea activ i aceasta probabil ca urmare a
unui eec, adic din cauza impunerii rupturii uniunii duale. Numai atunci cnd forele
exterioare sau cenzura l-au obligat pe individ s renune la starea paradisiac a uniunii duale
se cristalizeaz, puin cte puin, reacia Ek (adic ncorporarea obiectului), trecnd n
prealabil prin diferite faze tranzitorii, cum ar fi: B2C, A2, A2C.

202
 CAPITOLUL XXIII. DESTINUL PULSIUNILOR I DESTINUL EULUI

Pentru noi, Eul este un organ de legtur ntre pulsiuni i spirit. Cu ct instana psihic
superioar, care este numit Supraeu, ideal al Eului, liberul arbitru, contiina moral
i spirit este mai dezvoltat la un subiect, cu att mai uor aceasta ajunge s aduc
antagonismele, dilemele i contradiciile de la periferia vieii pulsionale n interiorul Eului;
ea le ncorporeaz n Eu i socializeaz n acest mod nevoile pulsionale periculoase.

Aceast activitate face din eu un seismograf al vieii pulsionale umane, traducnd

foarte exact micrile i aspiraiile cele mai intime care se manifest la periferie. Eul
reacioneaz cu o aa mare sensibilitate la ocurile care survin ntre exigenele pulsionale
antagonice marginale, nct putem s utilizm tocmai aceast capacitate reacional a Eului n
scopuri psihodiagnostice. (mprirea n nevoi marginale sau periferice i nevoi centrale nu
are numai o raiune topografic locurile respective n profil ci posed un sens mai
profund. Nevoile marginale sunt acelea care asigur conservarea individului i a speciei i
care procur plcere: h, dragoste, s, agresivitate; d, analitate, achiziie; m, oralitate,
ataament. Dimpotriv, nevoile centrale reprezint luarea de poziie fa de nevoile
marginale, sistemul de cenzur).

Destinul pulsional al unui subiect se relev n test prin profilele vectoriale S i C (i,
n parte, i prin reaciile P). Dar modificrile situaiei marginale a pulsiunilor atrag dup sine
i o schimbare n profilul Eului, adic reaciile vectoriale Sch.

Prin urmare,nelegem de ce analiza relaiilor ntre destinul pulsional i destinul Eului

joac un rol important n psihodiagnosticul experimental.

203
 Examinm n acest capitol cele trei relaii generale:

1) Destinul Eului i destinul sexual;

2) Destinul Eului i destinul afectelor, incluznd i destinul etic;
3) Destinul Eului i destinul pulsiunii de contact.

1) Destinul Eului i destinul sexual

Tabloul psihodiagnostic vectorial nr. II ne arat c cele 16 variante ale destinului sexual
pot fi grupate n 4 rubrici principale diferite. Aceste 4 grupe sunt:

I.Dragoste fizic sexual. Eros terestru: S1 = + +, S2 = 0 +, S3 = + 0.

II.Dragoste spiritual. Eros celest (dragoste ce nva, vindec i salveaz): S4 = 0 , S5 =

+

S6 = 0, S7 = +, S8 = ,

III.Forme mixte de dragoste: S9 = 0 +, S10 = + +, S11 = +, S12 = + +, S13 = + + , S14 = +

,

S15 = + .

IV.Asexualitate, abstinen, frigiditate, sexualitate infantil: S16 = 0 0.

Tabloul 26 ne arat frecvena corelaiilor ntre diferitele grupuri ale sexualitii i

diversele profile ale Eului.

Tabloul 26. Destinul Eului i destinul sexual

Sch Profilele Eului cele mai frecvente Profilele Eului cele mai rare
S I II III IV XIII XIV XV XVI
I
C B1 Ep4=B2C Ek4=A2C Ep1 Ep2=A2D Ek1 D
Dragoste
66,9% 60,6% 58,1% 57,1% 17% 16,1% 13%,2 8,4%
fizic
II C B1
D Ek1 Ek3=B2D Ep1 Ek4=A2C A1 Ep4=B2C
Dragoste 16,8 16,4
64,9% 57% 55% 52,2% 24,3% 21,7% 20%
spiritual % %
III F2 Ep1 Ep3 =A2D A1 Ek3=B2D C F1 EK4=A2C
Dragoste 36,8% 28,8% 24,6% 22,6% 15,5% 13,9 % 12,5% 11,9%
mixt Ep2 Ek1 B2 Ep4=B2C

204
 36,5% 28,8% 22,6% 16,8%
Ep3=A2D F1 Ek2 Ek4=A2C C Ep1 Ep2 B1
15,4% 8,5% 4,8% 4% 2,1% 1,8% 1,4% 0,7%
IV Ek3=B2D Ep4=B2C A1 F2
Asexualitate 8,3% 4,7% 1,3% 0,6%
Ek1
1,3%

nvmintele trase din acest tablou sunt urmtoarele:

I. Sexualitatea frust, fizc, se gsete mai ales la indivizii cu:1. Eul dresat (C); 2. Eul
care refuleaz (B1); 3. Eul gelos, care ia o atitudine sadic fa de el sau de partener (Ep4); sau
4. Eul care fuge, Eul paroxismal (Ek4).

II. Dragoste spiritual, dimpotriv, se ntlnete n corelaie cu profilele D, Eul n

pericol, care raionaliteaz tot, Ek1, Eul profesional, Ep3, Eul care se strduiete s-i fac un
ideal i Eul Ep1 al subiecilor posedai de o idee. Invers, alturi de profilele Eului care sunt cel
mai des n corelaie cu o sexualitate fizic frust, gsim cel mai rar dragoste spiritual.

Exist deci ntre destinul Eului i destinul sexual o legtur intim, o lege pe care o
putem formula n felul urmtor: luarea de contiin i raionalizarea (D, B2D = Ek3),
socializarea n profesie (Ek1) a nevoilor sexuale periculoase, ca i starea de posesiune de ctre
o idee (Ep1) implic cu o mare probabilitate absena unei sexualiti senzuale la un subiect.
Dimpotriv, absena lurii de contiin fa de exigenele de ordin sexual (C), dorina de
uniune dual din prima copilrie (A1), gelozia de dup ruptura de partenerul dual (Ep4), fuga
paroxismal n faa dilemelor sexuale (A2C), fuga cu tent de nevroz de constrngere (B1),
toate acestea constituie stri ale Eului care implic, cu o mare probabilitate, o dragoste
senzual i frust, i nu o dragoste spiritual.

Procentajele demonstreaz acest fapt. De exemplu, Eul dresat (C) este n 66,9% din
cazuri n corelaie cu o sexualitate de tip senzual i frust, n timp ce, mpreun cu Eul
raionalist (D), procentajul nu este dect 8,4%. Dimpotriv, profilul D este n 64,9% din
cazuri n corelaie cu dragostea spiritual, n timp ce procentajul nu este dect de 16,8%
pentru Eul dresat. Acelai lucru se ntmpl i cu celelalte profile ale Eului.

S deschidem o parantez. Am auzit foarte des urmtoarea ntrebare: cum este posibil,
plecnd de la alegerea (de simpatie sau antipatie) exercitat asupra fotografiilor a 48 de

205
bolnavi pulsionali, s tragem concluzii avnd o aa de mare ntindere i valabilitate despre
structura psihic a subiectului testat? La rndul nostru, noi punem urmtoarea ntrebare: cum
ar fi posibil deducerea , care pleac de la cercetrile experimentale asupra pulsiunilor, a unei
legi aa de nete i posednd o baz aa de solid ca aceea a relaiilor ntre destinul Eului i
destinul sexual, dac teoria noastr a alegerilor i interpretrii acestor alegeri ar fi eronat?
Noi ateptm cu cel mai mare interes rspunsul la aceast ntrebare.

III. Forma medie, intersexual sau bisexual a dragostei se vede mai ales n
profilele Eului n care se gsete o reacie p ambivalent, adic profilele Ep2, Ep3 i, de
asemenea, Ep1. Caracterul intersexual al profilului F2 = Sch 0 0, adic al profilului alternanei
Eului, este confirmat de faptul, c se gsete foarte des la femeile homosexuale i de
asemenea la naturile efeminate ale comedianului, n care alterneaz continuu Eul feminin i
Eul masculin. Profilul narcisic Ek1 este acompaniat, (relativ) deseori, de o reacie de tip
intersexual sau bisexual. Raportndu-ne la cunotinele noastre asupra genezei Eului, putem
nelege mai bine aceast coinciden. Narcisismul (Ek1) este n fond o form de vindecare
spontan din starea paranoid-homosexual a Eului (Ep3), deoarece reacia p = 0 este o reacie
consecutiv reaciei ambivalente (paranoide-homosexuale) a factorului p. Subiectul
evacueaz coninuturile care caracterizeaz starea de ambivalen a lui p n afara contiinei
sale a dorinelor, de unde formarea profilului Eului (Sch: + 0) = Ek1, plecnd de la profilul Ep3
= (Sch: + +). Adesea narcisismul se exteriorizeaz n faptul, c subiectul se ndrgostete de
propriul Eu profesional. Astfel, profilul Ek1 devine forma operotropizat a dragostei de sine.
Sexualitatea de tip mixt se vede rar, mpreun cu: Eul care fuge (fugueur) Ek4, Eul de
dresaj (C), Eul care integreaz (F1) i derivaii si B2D = Ek3 i, n sfrit, cu Eul gelos (Ep4).
Profilele F1 (Sch: + +), Ek3 (Sch: + +), Ep4 (Sch: +), Ek4 (Sch: + ) au strnse relaii ntre
ele din punctul de vedere al psihologiei Eului. Cu aceste 4 profile ale Eului, individul se
strduiete s capteze dilemele de la periferia vieii pulsionale pentru a le rezolva n interiorul
Eului; deci ntre altele - de a rezolva n Eu antagonismul sexual. Iat de ce profilele
precedente ale Eului sunt att de rar asociate cu formele mixte de sexualitate. Din aceast
cauz, Eul dresat face pereche rar cu o sexualitate de tip inter- sau bisexual, deoarece acest
Eu este cel mai des n corelaie cu profilul sexual S: + + , adic, cu un aliaj pulsional.

IV: n domeniul abstinenei sexuale, al frigiditii sau al asexualitii: (S: 0 0),

domin mai ales profilele Eului pe care le ntlnim cel mai rar cu o sexualitate de tip inter-
sau bisexual. Acestea sunt: F1, Ek3, Ep4, Ek4. n afara acestora din urm, se mai gsesc nc
alte dou profile legate de asexualitate, care sunt: Ep3 (Sch: + +) i Ek2 (Sch: + 0).

206
 Se tie c profilul Ep3 survine, la copii, n fazele de onanism excesiv. Asexualitatea
temporar nu nseamn deci nimic mai mult dect o perioad de calm trector, care urmeaz
exceselor de masturbare i nu este rar de vzut, c indic o ntrerupere spontan, voluntar a
onanismului, datorit presiunii contiinei morale. Aceast concepie este ntrit de faptul, c
profilul Ep3 atinge frecvena sa maxim n momentul primei puberti (3-4 ani) i n
momentul celei de-a doua (13-16 ani), deci n epoca n care onanismul atinge n mod obinuit
maximul. Constatrile de ordin patologic confirm i ele aceast interpretare deoarece, printre
bolnavii pulsionali, tocmai la subiecii atini de fobie, la homosexualii cu onanism excesiv i
la bolnavii mintali cu idei delirante de tip religios (pe teren epileptic) se gsete cel mai des
profilul Ep3.

Profilul Eului Ek2 este cunoscut ca fiind profilul clasic al nevrozei obsesionale; se
gsete uneori i la subiecii care scap de pericolul sexual cu ajutorul mecanismelor de
constrngere sau al conversiei.

2. Destinul Eului i destinul afectelor. Destinul Eului i destinul etic

Vectorul P ne informeaz asupra situaiei actuale care exist n domeniul pulsiunii
paroxismale (sau al pulsiunii de surpriz). (Pentru a nelege sensul pulsiunii de surpriz,
vezi Szondi, Schicksanalyse, pag. 188 i urmtoarele, prima ediie, unde Szondi explic
faptul, c o caracteristic a grupului pulsional paroxismal este dorina de a aciona prin
surprindere berraschen - fa de altul, ca i crizele care l surprind pe individul nsui).
n lucrarea urmtoare, vom face o expunere teoretic detaliat a motivelor pentru care
suntem n drept s tragem, plecnd de la reaciile vectoriale P, concluzii asupra strilor
afective cele mai diverse i asupra comportamentului etic.

Noi ne mulumim aici s lum cunotin de urmtoarele date empirice. Factorul P

traduce:

1) Frica, anxietatea, angoasa, panica, fobia, opresiunea;

2) Fluxul i refluxul vieii afective i sentimentale;
3) Mecanismele de aprare utilizate de ctre subiect pentru a frna afectele care
l pun n pericol;
4) Poziia etic sau nonetic luat de subiect fa de exigenele lui Cain.
Tabloul 27 ne ofer o privire statistic a relaiilor ntre eu i afecte sau atitudinea
etic.

207
 Tabloul 27. Destinul Eului i destinul afectelor

Sch
Profilele Eului cele mai frecvente Profilele Eului cele mai rare
P

I II III IV XII XIV XV XVI

B1 F2
I
Ek3=B2D 59,5% Ek4=A2C D Ek2 C 45,4% Ek1
Stri de
62,7% F1 58,2% 57,7% 47,3% 46,9% Ep1 44,8%
nelinite
59,2% 44,4%
D
II
F1 10,4% A1
Flux i
Ep3=A2D 16,7% Ep4=B2C Ek1=A2C Ep1 9,5% F2 B1
reflux
24,1% Ek1 15,6% 14% 10,2% B2 7,1% 5,4%
al
16,5% Ep2 9,1%
afectelor
10,1%
III
Afecte
B1 Ek3=B2D
frnate cu
F2 Ek2 Ek1 21,8% D Ep2 10,6% Ep3=A2D
mecanisme
30,2% 24,9% 22,9% Ep1 13,3% 12,8% F1 0%
de
21,2% 1,9%
constrnge
re
Ep1
7,6% C B1
IV
D A2 Ep2 7% 2,8% F1 Ep3=A2D
Dorine
3% 8% 7,5% A2C Ep1=B2C 1,9% 0
ale lui Cain
A1 6,9% 2,8%
7,4%
Cp
14%
V
Ep3=A2D Ep1 Ep2 Ep4=B2C B1 A2 Ek4=A2C Ek3=B2D
Dorine ale
19,8% 16,3% 15% 14% 10,2% 9,4% 8,2% 6,5%
lui Abel
B2
14%

208
I.Eul i strile de nelinite. n tabloul psihodiagnostic nr. III, noi am adunat reaciile care
indic o form oarecare de nelinite. Acestea sunt: P1 = 0 , P2 = , P3 = + , P4 = + 0 , P5
=0,

P6 = 0 + .

Relaiile dintre Eu i strile de nelinite sunt urmtoarele:

1.Cercetarea experimental a pulsiuniloe a artat c mai mult de jumtate din omenire

triete ntr-o stare continu de nelinte. (Traducem Angstzustnde prin stri de nelinite.
Aceast expresie conine n limba german i angoasa intern i frica extern ,
anxietatea, etc.). Exist situaii ale Eului n care nelinitea atinge un procentaj de frecven de
60%.

Se gsete cel mai des cu profilele Eului Ek3 i F1. Aceste profile caracterizeaz
frecvent indivizii capabili de o bun munc intelectual, deseori chiar de o munc creatoare;
i totui triesc n nelinite n 63% i respective 59% din cazuri. Aceasta este legat probabil
de tentativa curajoas de a raionaliza anumite elemente incontiente-iraionale ale Sinelui
(k+ i p+) n aa fel nct s nu se detaeze complet de realitatea lumii exterioare (k ).
Aceast tentativ i constringe s ntind la maxim frnele contiinei. Ei sunt mereu
suspendai deasupra unor abisuri profunde i se in de frnghia Eului, care face legtura
ntre Incontientul iraional i contiina raional (profile simultane D i C sub forma Sch: +
+ sau Sch:+ +). Nu este deci de mirare, c aceti indivizi sunt cuprini de nelinite i de
panic n acest exerciiu pe frnghia rigid. Din acesat cauz noi numim asemenea profil i
profilul Eului care integreaz, F1 = Sch: + + , Eul care presimte catastrofele.

Derivatul su este Eul Ek3, Eul umplut de nelinite, dar totui capabil de o munc
eficient;

2.Eul care refuleaz, B1, se gsete i el , n 59,5% din cazuri, combinat cu nelinitea.
Subiectul cu acest Eu nu tie niciodat ct timp va mai fi capabil s deprteze de contiina
sa, cu ajutorul refulrii, dorinele amenintoare;

3.Eul care lupt pentru independena sa (Sch:+ ) este ntovrit de nelinite n 58% din
cazuri. Acest Eu este n fond autist i indisciplinat (A2 = Sch: + ), el vrea s sar peste
barierele realitii, dar fore exterioare sau contiina moral l constrng s se adapteze,

209
totui, la aceast realitate (k ). Aici este o situaie dificil, care i face fric subiectului i l
constrnge adesea la fug (Eul fugueur);

4.Din aceast cauz i Eul n pericol, sau n flux (Eul D, Sch: + + ) este nelinitit (58%).
Aceasta se datoreaz faptului, c Eul-care-ia-poziie (k +) accept dou dorine polar opuse (p
+ ).

Se gsete mai puin nelinite cu Eurile:

a) Ek1, adic Eul professional narcisic;

b) Ep1, adic Eul posedat, ndrgostit;
c) F2 = (Sch: 0 0 ), stadiul de schimbare a Eului.
Schimbarea Eului, adesea teatral, constituie deja, ntr-adevr o ieire pentru a scpa
de nesiguran. Aceste stri nu sunt, totui, exceptate, frecvena este numai puin diminuat
(41-45%).

Nelinitea omului mediu, cu Eul su dresat, este datorat, n 47% din cazuri,
exigenelor sale pulsionale, ca i cele ale subiectului care investete i care socializeaz
parial nevoile periculoase n profesia sa (k + ), dar care trebuie, n parte, s le refuleze (k ):
Ek2 = Sch: + 0.

II.Eul fluxului i refluxului afectelor

n strns combinaie cu mareea urctoare a afectelor (P: + + ), se gsesc cel mai des
dou profile ale Eului: Ep3 = Sch:+ + i Ek1 = Sch: + 0.

Ep3 indic adesea, c Eul abandonat (p +) introiecteaz obiectul care l-a abandonat (k +) i
face din el idealul su. Aceast situaie este ns ntovrit de afecte puternice, deoarece Eul
se simte abandonat (p +). Fluxul afectelor este att de puternic, nct subiectul pierde adesea
controlul frnei sale afective, astfel c afectele se descar brusc. Calmul plat al afectelor (P: 0
0 ) aproape c atinge frecvena sa maxim n situaia Ep3. Nu exist dect un singur profil al
Eului care este acompaniat mai des de calmul plat afectiv dect profilul Ep3, i anume este
Eul care presimte catastrofele, F1 = Sch: + + . Acalmia vine din faptul, c Eul i corporeaz
dilema Cain/Abel, ceea ce antreneaz descrcarea tensiunilor etice periculoase. Se pot
prezenta, exagernd puin, faptele n modul urmtor:

210
 Situatia initiala P Sch Fluxul afectelor i vidul Eului
0 0
Solutie 0 0 Calm plat al afectelor i flux al Eului

Este aproape la fel pentru acalmia afectelor care se produce cu Eul Ep4 = Sch: + .
Subiectul gelos i ndreapt sadismul i gelozia de la nceput ctre sine i, din rzbunare,
face tentative de suicid isteriform pentru a pedepsi partenerul care l-a prsit, descrcnd-i
astfel afectele: P: 0 0.

Fluxul i calmul plat al afectelor sunt rare n urmtoarele situaii:

1) mpreun cu refularea i inhibiia: B1, B2;

2) mpreun cu schimbarea Eului: F2;
3) mpreun cu starea de Eu adualic: A1.
III: Eul i nelinitea combtut cu ajutorul mecanismelor de constrngere: P: + 0, P: + ,
P: + +, P: + + .

Nelinitea combtut cu ajutorul mecanismelor de constrngere se gsete cel mai

adesea mpreun cu urmtoarele profile ale Eului: F2, Ek1, Ek2, B1, Ep1. Aceasta nseamn
c schimbarea Eului, F2, socializarea pulsiunilor n profesie, Ek1, Ek2, refularea, B1 i
posedarea, Ep1 sunt strile n care Eul-care-ia-poziie ncearc s anihileze nelinitea
prin constrngere. Profilul Ep1 pare n contradicie cu existena unui mecanism de
constrngere; dar acest profil reprezint n realitate subiectul care posed Eul clasic B2 =
Sch: +, ntr-un stadiu n care puterea de represiune este diminuat (Ep1 = 0 +).

Eul este mai puin capabil s combat nelinitea cu mecanisme de constrngere n

urmtoarele stri: 1) Ep3. tim c aceast stare este nsoit de nelinite; 2) F1, Eul care
presimte catastrofele, i derivatul su, Ek3; 3) Starea de abandon, Ep2; 4) D, Eul
hiperraional n pericol.

IV. Eul i exigena lui Cain integral

Nevoia de Cain integral se ntlnete cel mai des cu:

1) Eul n pericol care raionalizeaz totul (D);

2) Eul autist, A2;

211
 3) Eul posedat, ndrgostit: Ep1 i Ep2;
4) Eul n regresie, A1;
5) Eul dresat, C;
6) Eul n lupt pentru independena sa, Ek4.
Este uor de conceput c un subiect acumuleaz n el furia, ura, suprarea, dorina de
rzbunare i este gata s satisfac exigena lui Cain, cnd se crede omnipotent (A2), cnd este
neglijat (Ep2), cnd este n plin stare crepuscular (A1), cnd este constrns de un veritabil
dresaj s se adapteze la mas (C) i, n sfrit, cnd este autist i nedisciplinat, constrns fiind
s se adapteze (Ek4). Dimpotriv, este de mirare s vedem c Eul D, care face aa de des
pereche cu tendinele de umanizare (S: ), deine primul loc printre Eurile umplute de
dorinele lui Cain.

Acest rezultat statistic a fost i n edinele terapeutice individuale ale analizei

destinului. n analiza indivizilor care dau reacii Sch: + + (D) i S: , ntlnim urmtoarele
probleme pulsionale:

Sunt subieci prea intelectualizai, care raionalizeaz la maximum. Ei sunt constant

ameninai de contradicii, de ambitendine, p+. Pericolul este agravat i de faptul, c Eul-
care-ia-poziie aprob, n acelai timp, cele dou tendine opuse (k +).

Ei sunt, deci, cu toat umanizarea sexualitii lor, prad a dorinelor senzuale, care
sunt i ele aprobate, dar n realitate de-abia trite, pentru c idealul lor al Eului, elevat, i
constrnge la umanizare.

Tocmai aceast dualitate contradictorie este cauza, cu toat umanizarea acestor

subieci, a unei aa de frecvente acumulri de ur, suprare i de dorin de rzbunare. Dar ei
nu ndrznesc s triasc i s i s satisfac afectele lor brutale sub form nativ i caut
atunci ocoluri. Ei i fixeaz lancea lui Cain pe vrful limbii i rnesc astfel pe semenii i pe
dumanii lor, copleindu-i fr ncetare cu sarcasmele lor. Ei se rzbun astfel de
imposibilitatea de a-i satisface sub form nativ dorinele lor fizice vulgare, datorit
umanitii lor.

Acesta este cazul grupurilor de institutori, de profesori, de psihologi, de psihiatri care

prezint prea des reaciile S: i Sch:+ + . Institutorul, profesorul, psihologul sau psihiatrul
care se crede a fi o personalitate omniscient i omnipotent n clasa, laboratorul sau
cabinetul su de consultaii, se rzbun adesea prin critici sarcastice, prin limba sa de clu,

212
asupra elevilor, subiecilor examinai sau asupra bolnavilor mintali nevinovai. El se rzbun
pentru a se fi simit mereu obligat de a se ine pe un piedestal moral, deasupra majoritii
muritorilor i pentru a fi trebuit s renune la dorinele sale vulgarei senzuale. Numele lui
Cain nseamn n ebraic fier forjat i, prin extensie, fierar i lance din fier forjat.

Asemenea subieci raionaliti, cu un ideal al Eului ridicat, i pun lancea pe vrful

limbii i i rnesc semenii care i permit s-i satisfac nevoile pulsionale n alt mod dect o
fac ei nii. Aceasta explic de ce ntre institutorii, profesorii, psihologii i psihiatrii care
prezint profilul Eului D sau Ek1 se gsesc aa de frecvent farisei. Cu furia i ura lui Cain, ei
i constrng semenii s fie Abelii lor blnzi, aa cum ar fi vrut ei s fie.

La subiecii cu profilele Eului:Ep3, F1, Ep4 i B1 se gsesc cel mai puin des exigenele
lui Cain. Eul Ep3 este cel pe care nu l-am gsit practic niciodat n corelaie cu profilul P al lui
Cain.

V. Eul i exigena de Abel integral

Din punct de vedere psihopulsional este interesant de vzut ce sunt precis profilele
Eului n care domin funcia egodiastolic p, care sunt acompaniate cel mai frecvent de
dorina lui Abel:

P: + . Acestea sunt: 1)Ep3; 2)Ep1; 3) Ep2; 4) Ep4; 5) B2; 6) Cp.

Ce subieci prezint deci naturi de Abel : 1) Subieci care ndrznesc s fac

contiente nevoile lor pulsionale; 2) Care sunt posedai de o idee (Ep1); 3) Care triesc
singuri angoasa abandonului (Ep2); 4) Aceia care se pleac n faa dresajului impus de forele
exterioare i care caut api ispitori, p , profilul Cp.

Blndeea domesticit a lui Abel este deci n strns relaie cu tendina de a face
contient , cu posedarea, i cu abandonul. Aceast tez este ntrit de o constatare
negativ: profilele Eului n care se gsete o reacie puternic negativ, pozitiv sau
ambivalent a factorului k, se gsesc rar n corelaie cu o reacie a lui Abel: 1) Sch: 0; 2)
Sch: + ; 3) Sch:+ ; 4) Sch:+ + i derivatul lui, Sch: + +.

Aporturile ntre Eu i i exigenele lui Cain i Abel se pot rezuma pe scurt astfel:1)
Subiecii care prezint o predominan a funciei egodiastolice spirituale a Eului au cea

213
mai puternic predispoziie de a deveni Abel. Este vorba despre subieci cu constituia Eului
de tip p. 2) Dimpotriv, devin mai uor Caini, subiecii la care predomin autismul,
narcisismul, egoismul sau refularea datorat dresajului, pe scurt, supremaia funciei
egosistolice k, deci indivizii cu constituia Eului de tip k. Dou profile ale Eului de tip p pot
fi, de asemenea, acompaniate de o natur de Cain; sunt profilele Ep1 i Ep2, dar frecvena
exigenelor lui Cain nu atinge, pentru nici unul dintre ele, jumtatea frecvenei naturilor lui
Abel. Profilul F1 i derivatul lui, Ek3, sunt forme mixte, constituii ale Eului de tip k i p.

S examinm acum toate cazurile posibile:

I. Variantele lui Cain Frecvena

medie
1) P: +, Cain integral; 6%
2) P: 0 , Cainul care scap de nelinite devenind violent; 7,5%
3) P: + , Cain care se ascunde pudic (hy ); 4,9%
4) P: + + , Cain convertit (e +). 1,8%
Suma frecvenei medii a reaciilor lui Cain
20,2%

214
 Abel integral. + 12 9,4 10 14, 14, 12, 13, 10, 6,5 8,2 16, 15, 19,8 14,0 11 11, 12,0 %
,6 ,2 0 0 7 6 7 3 0 ,2 2
Abel 28.paranoid care 0
Tabelul 12 14, 10 12, 15, 10, 5,8 11, 16,5 19,1 7,1 19, 4,3 18,7 18 8, 13,0%
traiesteintre
Relatiile mereu cudiferitele
Eu si frica variante
,3 de6 Cain
,4 si Abel
4 9 8 9 8 ,9 8
de ce-or sa zica
Abelalecare
Profile lasa sa se
Eului 6,
A1 4,5
A2 B8, 7,3
B2 7,4 7,0
D Ek3,4 8,5 9,1 3,9 8,1
Ep1 5,9
Ep2 9,3 7,4 1, 8, 6,7 %
1 1 Ek2 Ek3 Ek4 Ep3 Ep4 F1 F2 Frecventa
acumuleze afecte 4 9 = = = = 0 4
dure. B2 D A2 A2 D B2
Abel care se da in +
Sc 6, 3,4 4, 1,8 7,0 2,7 7,0 6,8 0,8 2,7 6,6 3,4 0,0 1,2 5, 9, 4,1 %
Variante Abel

spectacol.
h 6
0 + 4
+ +0 0 + 0+ 0 + 0
9
0 Nr. S =
Reactii Abel. Tot 37
31,
33
0 35,
+ 41, 33, 29,
+ 37, 32,9 33,9 38, 44, 33,4 41,3 36
38, 4.117
0 35,8 %
alP ,9 9 ,9 5 3 2 8 9 1 1 ,1 3

Cain integral + 7, 8,0 2, 6,3 7,0 9,0 5,0 5,5 5,0 6,9 7,6 7,5 0,0 2,8 1, 6, 6,0 %
% 4 8 9 0
Cain care tinde sa 7, 10, 6, 6,9 7,0 3,6 5,6 7,9 6,6 12,8 7,7 5,5 2,1 8,7 11 3, 7,5 %
scape din angoasa prin 0 9 6 7 ,8 6
acte de violenta
Cain rusinos care se 4, 6,6 6, 3,8 5,0 4,0 7,2 5,9 4,1 4,3 3,5 1,4 2,1 5,5 3, 6, 4,9 %
ascunde 4 5 2 8
Cain care se 2, 4,7 3, 1,6 1,0 3,1 2,0 2,6 1,6 3,5 2,6 0,7 0,0 1,0 0, 2, 1,8 %
Variante Cain

converteste + 0 1 0 6
Reactii Cain Tot 21 29, 19 18, 20, 19, 19, 21, 17,3 27,5 21, 15, 4,2 18,0 16 19 20,2 %
al ,9 9 ,1 6 0 7 8 2159 4 1 ,9
216
 II. Variantele lui Abel Frecvena
medie

1) P: + , Abel integral 12%

2) P: 0 , Abelul paranoid, care triete continuu cu frica ce va zice lumea

cnd va afla c... 13%

3) P: + , un Abel care las s se acumuleze afecte brutale

6,7%

4) P: + + , un Abel care se exhibeaz

4,1%

Suma frecvenei reaciilor lui Abel

35,8%

Tabloul nr. 28 ne ofer o vedere asupra raporturilor ntre Eu i variantele exigenelor

lui Cain i Abel. El ne arat c:

1) Se gsesc printre oameni mai muli Abeli (35,8%) dect Caini (20,2%), dar numai
un sfert din umanitate simte n ea dorina de a fi un Abel drept, pios i blnd;
2) Gsim cea mai mare frecven a naturilor lui Cain la subiecii care posed un Eu
autist, atotputernic (A2) i la cei care lupt pentru independenalor (Ek4);
3) Indivizii abandonai, care introiecteaz totui obiectul care i-a abandonat n chip
de imagine idealizat, dau cel mai rar reacia lui Cain (4,2%). Sunt subiecii cu
profilul Eului Ep3 = Sch: + + .
Din punctul de vedere al psihologiei abisale, este interesant de notat, c omul nu are
exigena lui Abel dect cnd devine contient de starea lui de abandon. Dac subiectul ajunge
s evacueze acest abandon n afara contiinei (p0) i s socializeze ntr-o profesie nevoile
care l amenin, atunci procentajul reaciilor lui Cain se mrete de cinci ori (de la 4% la
20%), cf. reaciile lui Cain cu profilele Ep3 i Ek1 (vezi tab. 28).

Aceste constatri experimentale sunt periculoase pentru educator; ele l nva c

exigenele lui Cain la om dup pierderea unui obiect, trebuie combtute aducnd subiectul la
contiina sentimentului de abandon (p +).Refularea abandonului l stopeaz pe Abel n timp

217
ce formarea Imago-ului plecnd de la obiecul pierdut antreneaz apariia lui Abel. Aceast
sarcin nu este uoar, dar este realizabil.

4) O natur de Abel se vede mai ales la constituiile Eului de tip p, adic la cei cu
profilele : Ep2, Ep4, Cp. (Reaciile lui Abel se ntlnesc cu Eul Ep4, pentru c aceti
subieci au o fric paranoid n vectorul P, care i face s se supravegheze. Eul lor
arat n afar de aceasta c ei caut s se controleze : Ep4 = B2C).
5) Printre indivizii care-i satisfac dorinele n mod narcisic, egoist, autistic, n
profesie (Ek1), naturile de Abel sunt cele mai rare.
Tabloul 29 ofer o vedere asupra corelaiilor ntre cele 16 variante ale profilelor
afective P i variantele Eului Sch.

Tabloul 29. Relaii ntre profilele afectelor i profilele Eului

Profilele Frecvena Profilele Eului Profilele Eului

P medie cele mai frecvente cele mai rare
separate
0 1 2 3

P1 = 0 7,5% Ek4 ( = A2C ); F1; A2 Ep3 (=A2D); D ; F2

P2 = 13,6% B1 ; B2 ;D F1 ; C

Ep3(= A2D) ;Ek3 (= B2D) ; F1; Ek4 (=A2C)

P3 = + 6,7% B1 puin mai mult dect frecvena
medie

P4 = + 0 5,0% F1 ; Ep3 (= A2D) ; Ek1 B1 ; Ep2

P5 = 0 13,0% Ep2 ; Ek4 (= A2C) ; F1; Ep4 (=B2C) Ep2 (= A2D); Ek1; Ep1

P6 = 0 + 5,7% D ; B2D (= Ek3) ; A2D (= Ep3) Ek3

P7 = + + 3,4% Ek1 ; Ek2 ; A2D ; A2 F1 ;B2D (= Ek3) ; D

P8 = 0 + 3,8% A2D (= Ep3) ; B2D (= Ek3) Ep2 ; B1

P9 = 0 0 5,0% F1 ; A2D (=Ep3) ; B2D (= Ek3) Ek2 ; B1 ; F2

P10 = + 0 4,0% B2C (= Ep4) ; Ek2, B2 Ek3 (= B2D) ; D

P11 = + 4,9% Ek1 Ep2 ; Ep3 (= A2D)

218
P12 = + + 4,1% F2 ; Ek1 ; Ek2 Ep2 (= A2D) ; Ek3 (= B2D)

P13 = + + 1,8% A2 ; A2C (= Ek4) F1 ; Ep3 (A2D)

P14 = + + 2,5% F2 ; Ep1 F1 ; Ep4 (= B2C)

P15 = + 6,0% D ; A2 Ep3 (= A2D) ;F1

Ep3 (A2D) ; Ep1 ; Ep2 Ek3 (= B2D) ; Ek4 (= B2C) ;

P16 = + 12,0%
A2

3)Destinul Eului i destinul pulsiunii de contact. Eul i obiectul. Pulsiunea

Eului i pulsiunea de contact

Se tie c vectorul C ne informeaz asupra :

a) Relaiilor ntre Eu i lume ;

b) Asupra raporturilor reale sau ireale ale Eului cu lumea ;

c) Asupra ateniei Eului, orientat ntr-o singur direcie (monoobiectal) sau n dou ori mai
multe (bi- sau poliobiectal) ;

d) Asupra prodigalitii subiectului (d +) sau asupra avariiei sale (d ) ; asupra fidelitii,

conservatorismului (d ) sau asupra infidelitii, asupra tendinei de a fugi dup fiecare
obiect nou (d +) ;

e) Asupra naturii orale (m) sau anale (d) a subiectului ;

f) Asupra dispoziiei stabile sau labile (adic trecerea rapid de la o veselie debordant, la o
tristee de moarte ).

n tabloul psihodiagnostic nr. V, cele 16 variante ale vectorului de contact C sunt

divizate n 5 clase :

1) Relaii fericite (C = 0 0, 0 +) ;

219
2) Relaii nefericite (C = 0 , 0 + );

3) Relaii fidele (C = 0, +, , +);

4) Relaii infidele (C = + 0, + +, + +, + );

5) Relaii problematice, incerte (C = + 0 , + +, + , + + ).

Tabloul 30 ne ofer o privire de ansamblu ntre cele 5 grupe de contact i Eu

Tabloul 30. Destinul Eului i destinul de contact

Sch Profilele Eului

Profilele eului cele mai rare
cele mai frecvente
C I II III IV XIII XIV XV XVI
0 1 2 3 4 5 6 7 8
F1 C
A2 Ep1
I Ep3 = 28,3% 26,4%
B2 Ek1 12,6% 11,8% F2
Legtura A2D Ep4 = Ek4 =
23,2% 14,08% B1 A1 10,1%
fericit 25,3% B2 C A2C
12,6% 11,6%
28% 26,4%
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Ep4 = B2C
Ep2
II Ek3 = 15,3%
Ep3 =A2D F1 22,8% C F2 Ek1
Legtura B2 D Ek4 =
30% 26,6% B2 14,1% 13,4% 12,1%
nefericit 23,9% A2C
22,8%
15,2%
Ek2 A2 C =
III
D Ep1 F2 Ep2 12,9% Ek4 F1 C
Legtura
27,1% 25% 41% 21,9% A2 11,9% 9% 6,3%
fidel
12,4%
A2
C Ek3 =
45% B2
IV 47,8% B2 D Ep3 =
Ek1 Ek2 F2 28,5% D
Legtura A2C = 29,8% A2 D
44,8% 41% 38,3% F1 24,3%
Infidel Ek4 Ep2 14,8%
A1 28,3%
47,5% 29,4
44,1%

220
 Ek4 =
A2C
V 5,1%
Ep4 = B2C B2
Legtura Ek3 =
F Ek1 A2 D 6,8% C 5,5%
problematic, 2 B2 D
14,7% 13,1% 10,9% 9,9% Ek2 5,6% Ep2
incert 5%
6,4% 5,4%
Ep3 =
A2D
4,9%

I. Eul i legtura fericit cu lumea

Indivizii care prezint urmtoarele profile ale Eului au un contact bun i fericit cu
obiectele lumii :

1) Ep3 = Sch : + +. Ei tiu c timpul uniunii duale mam-copil a trecut i ies din
starea de abandon elabornd modelul plecnd de la obiectul pierdut. Atunci ncepe o via
fericit n compania obiectului ncorporat, a Imago-ului. Aceast intimitate le ofer fericire.
Deci, prin funcia idealizatoare ei iasigur o compensare a pierderii obiectului;

2) F1 = Sch: + +. Aceti subieci au i ei un contact bun, stabil cu lumea. Ei au

ncorporat n Eul propriu toate contradiciile, toate dilemele pulsionale periferice i rezolv de
acum nainte toate problemele de contact (C) i de dragoste (S) cu funciileEului. Ei se
elibereaz astfel de dificultile de contact cu lumea nconjurtoare ca i de cele care se
gsesc n dragoste;

3) Ep4 = Sch : + . Este straniu c oamenii pot fi fericii temporar cu acest Eu gelos :
este atunci cnd i ndreapt sadismul contra lui nsui. El este fericit n masochismul su. El
i poate ndrepta sadismul contra partenerului i astfel se realizeaz rzbunarea care l face
fericit;

4) C = Sch : . Subiectul mediu cu Eul de dresaj poate fi i el fericit cteodat, din

cauza satisfacerii fr frn a apetiturilor sale senzuale (S = + +) i, de asemenea, pentru c el
vegeteaz incontient, fr a cunoate torturile lurii de cunotin de aceste nevoi
periculoase;

5) B2 = Sch : +. Posedatul, care lupt mpotriva acestei posedri cu ajutorul

mecanismelor de inhibiie i negaie, se elibereaz de neliniti (adesea este vorba de teama de
moarte) prin acte obsesionale: el poate astfel resimi o fericire trectoare. Nu posesia este

221
cea care l face fericit, ci victoria momentan repurtat asupra fricii de moarte, cu ajutorul
riturilor obsesionale, ca n cazul adepilor unei religii.

Gsim rareori un contact fericit cu lumea n urmtoarele cazuri:

1) La subiecii care dau profilul Eului F2, adic cei care i schimb continuu Eul i
sunt mereu constrni s-i modifice rolul. Sunt naturi de clown, dar n spatele mtii rsului
se ascunde un individ trist de moarte;

2) La subiecii din stadiul A1 = Sch: 0 , care regreseaz la treapta Eului primitiv;

3) Ep1 = Sch: 0 +, la posedai;

4) B1 = Sch: 0, adic la refulai;

5) A2 = Sch: + , la autitii indisciplinai;

6) Ek1 = Sch: + 0, profesionalii egoiti, care sunt mereu constrni s-i socializeze
nevoile care i pun n pericol.

II. Eul i legtura nefericit cu lumea

Cercetrile experimentale asupra pulsiunilor confirm proverbul care afirm c numai

omul nefericit poate fi fericit pe moment. Fr exigena fericirii, omul nu poate fi nefericit.
Aceasta explic de ce aceleai profile ale Eului se gsesc cel mai des n combinaie cu
profilele de legtur fericit sau nefericit.

Subiecii cu profilele Eului : Ep3, F1, Ek3, Ep2 i B2 pot fi cnd fericii, cnd nefericii.
Numai n strile C = Ek4 i Ep4 subiecii sunt mai rar nefericii dect fericii.

III. Eul i fidelitatea fa de obiect

Sunt de natur fidel subiecii care dau urmtoarele profile ale Eului : 1) D = Sch : +
+ ; 2) Ep1 = Sch : 0 + ; 3) F2 = Sch : 0 0 ;4) Ep2 = Sch : 0 +.

Reacia p pozitiv (p +), posesie, luare de cunotin pare a fi o condiie prealabil a

fidelitii. Aceia care sunt capabili de a rezolva dilemele de la periferie n interiorul Eului
devin fideli fa de obiect (n profilul F2 = 0 0 trebuie s considerm reacia p 0 ca o
descrcare brusc a tensiunii implicate n reacia p +.

222
 Subiecii infideli dau mai ales urmtoarele profile ale Eului :1) C ; 2) F1 ;3) Ek4 ; 4)
A2. Sunt stri ale Eului n care recia p joac un rol important.

Se pare c fidelitatea i infidelitatea sunt strns legate de funcia egodiastolic p a

Eului. Reacia p +, adic inflaia psihic, luarea de cunotin, predispune subiectul la
fidelitate, iar reacia p , adic proiecia i meninerea n incontient, dimpotriv, predispune
la infidelitate.

IV. Eul i infidelitatea fa de obiect

Profilele Eului infidele sunt : 1) C; 2) Ek4; 3) A2; 4) Ek1; 5) Ek2; 6) F2.

Noi am insistat deja asupra urmtoarelor fapte:

1) Subiecii cu constituia Eului de tip k sunt fideli fa de Eu i infideli fa de obiect;

2)

2) Dimpotriv, subiecii de tip p sunt adesea fideli fa de obiect i infideli Eului

propriu. Putem acum s completm aceast tez:

1) Subiecii cu constituia Eului de tip p devin infideli Eului fie abandonndu-l (k 0

din profilele Ep1 i Ep2), fie schimbndu-i Eul: F2;

2) Indicele experimental al fidelitii fa de Eu n constituia tipului k este k +: A2 =

Sch: + , Ek1 = Sch: + 0, Ek4 = Sch: + .

Trebuie s adugm c indivizii cu profile F2 pot fi fideli sau infideli obiectului.

Aceasta decurge, desigur, din schimbarea Eului.

Faptul c profilele D sunt cele mai fidele, n timp ce antagonicele lor, C, sunt cel mai
des infidele constituie o prob important a validitii diagnosticului experimental al
pulsiunilor.

Din punct de vedere psihopulsional, este interesant de notat c strile Eului care sunt
cel mai rar n corelaie cu infidelitatea i cu cutarea unui nou obiect sunt tocmai cele care
sunt implicate n problema fericit-nefericit. Presupunem c Eul este instana psihic a
omului, care condiioneaz satisfacerea pulsiunilor de contact pe planul fericire-nefericire sau
pe planul fidelitate-infidelitate.

223
 Exist indivizi la care contactul, legtura cu obiectele lumii sunt determinate de
dorina de a deveni fericit. Subiecii din aceast categorie sunt cel mai adesea nefericii dect
fericii cu adevrat. Viaa lor este condus de principiul plcerii. Dar exist un tip de oameni
de un nivel superior, la care contactul cu lumea obiectal nu se face pe baza principiului
plcerii, ci pe cel al fidelitii. Comportamentul i atitudinea lor fa de obiect este eliberat
de exigena de a fi fericit; ei se las condui de principiul fidelitii fade obiect.

Principiul plcerii, adic exigena cutrii fericirii, este mai marcat la subiecii cu
profilele Eului Ep3, Ep4 i B2, deci aceia care construiesc idealul Eului plecnd de la obiectul
pierdut, la geloi i, n sfrit, la cei care lupt mpotriva unei posedri psihice prin negaie
i inhibiie. Viaa acestor indivizi este fcut din perpetue urcuuri i coboruri pe scara
fericirii.

Oamenii care triesc pe planul fidelitate-infidelitate dau urmtoarele forme ale Eului:

1. D = Sch: + +, aceia care triesc ntr-o stare constant de pericol al Eului, sunt fideli
fa de obiect;

2. C ) Sch: , adic dresaii, sunt adesea infideli;

3. Ep1 ) Sch:0 + sau Ep2 = Sch: 0 +, adic eternii abandonai;

4. Ek1 = Sch: + 0 sau Ek2 = Sch: + 0, adic profesionalii;

5. F2 = Sch: 0 0, deci subiecii care i schimb Eul; ei sunt cnd fideli, cnd infideli;

6. A2 = Sch: + , adic autitii indisciplinai.

V. Eul i legtura incert, problematic cu lumea

Legtura cu lumea este incert, problematic la subiecii :

1. care i schimb continuu Eul:F2;

2. La profesionali, farisei:Ek1;
3. La autiti: A2;
4. La raionaliti cu Eul n pericol: D.
Subiecii au tendina la nevroz obsesional, la ipohondrie, la fobie, la depresie.

224
 Legtura obiectal este rareori incert i problematic la cei care sunt capabili s
ncorporeze dilemele de contact n Eul lor (Ep3, Ek3, Ek4, Ep2) sau care se adapteaz la
constrngere : C, E, B2.

Remarc : corelaiile statistice de mai sus i pstreaz tot interesul. Studiul

dialecticii pulsiunilor - care nu este tratat n prezenta lucrare a artat totui c punctul
de vedere statistic se clarific printr-o analiz n profunzimea reaciilor corelative.

225
CAPITOLUL XXIV. METODA DE ANALIZ A DESTINULUI EULUI I A

DESTINULUI PULSIUNILOR

n analiza individual a Eului urmtoarele tablouri psihodiagnostice (vezi tabelele de

la sfritul lucrrii):

- nr. XVII ofer sinteza destinelor Eului (Sch) i a destinelor pulsionale (S, P, C) n 23 de boli
pulsionale;

- nr.XVIII ne d o idee de ansamblu asupra ordinii frecvenei diferitelor profile ale Eului: A1,
A2, etc., urmnd perioadele vieii i corelativ la bolile pulsionale , permindu-ne s
calculm importana unei eventuale regresii a Eului.

Pentru utilizarea tabelului pulsional nr. XVII, care ne d comparativ procentajele

frecvenei profilelor vectoriale S, P, Sch, C atragem atenia asupra urmtorului fapt: acest
tablou se raporteaz la examene ale grupelor i indic de cte ori diferitele profile vectoriale
se ntlnesc n 100 de examene practice n diferitele grupe de bolnavi. Pentru un singur
subiect noi nu dispunem de mai mult de 10 profile n general. Pentru a compara proporiile
frecvenei, va trebui deci s mprim procentajul examenelor colective cu 10. Exemplu: dup
tabelul pulsional nr. XVII, proporia frecvenei profilelor Eului pentru manie est : C: A1 =
6 :1, adic dac pentru 6 profile C gsim puin mai mult de 1 profil A1.

Noi mai trebuie s avem n vedere i urmtoarea problem : avem dreptul s stabilim
un psihodiagnostic plecnd de la proporiile profilelor Eului sau ale altor reacii
pulsionale ?

S-ar putea spune c analiza experimental a Eului, i chiar, ntr-un mod general, tot
diagnosticul experimental al pulsiunilor sunt inutilizabile pentru a face un psihodiagnostic,
deoarece nu exist nici o boal n care un profil al Eului sau un profil specific al vectorilor S,
P, C s ating un procent de 75%. Totui, acest procent este cerut n psihologia experimental
n examenul aptitudinilor pentru a determina o norm sau un simptom patologic specific.

226
 Subliniem c nu trebuie s asimilm diagnosticul experimental al pulsiunilor cu
examenele psihologice de aptitudini. Acestea msoar nivelul diferitelor capaciti care, la
fiecare subiect testat, pstreaz o valoare constant, stabil cel puin pe un anumit timp.
Diagnosticul pulsional dimpotriv, are drept scop clarificarea proceselor pulsionale, deci a
proceselor biologice i nu a aptitudinilor. n felul n care prisma descompune lumina, testul
face s apar componentele invizibile ale vieii pulsionale. Testul ne ofer un spectru, adic
luminarea multicolor a vieii pulsionale globale, deci artificial, n factori i vectori.

Dar aceast sarcin se complic prin faptul c diferitele nevoi pulsionale nu sunt
mrimi constante i stabile, ci procese vitale mobile, fluide i care se transform permanent.

Capacitile intelectuale i mintale variaz, de asemenea, ntr-o anumit perioad de

timp sau sub efectul otrvurilor (de exemplu: oboseala, alcoolul, nicotina, etc.). Dar, ntr-un
interval de timp restrns, de zile, sptmni sau chiar ani, ele i pstreaz valoarea
individual constant. Putem deci afirma pe drept cuvnt c aceste capaciti intelectuale i
mintale sunt manifestri psihice relativ stabile, n timp ce procesele pulsionale sunt
manifestri labile.

Ceea ce este n mod real caracteristic pentru viaa pulsional este tocmai modul n
care un subiect interschimb cele 16 posibiliti de reacie ale unui vector, ntr-o perioad de
timp determinat. Aceasta nseamn c noi decelm individualitatea vieii pulsionale a unui
subiect dup frecvena cu care el schimb reaciile S, P, Sch i C i mai ales dup modul i
direcia acestor variaii. Tocmai proporiile individuale ale profilelor vectoriale, diferite
calitativ, este cea care ne permite s ptrundem mult n viaa pulsional a subiectului.

Noi nelegem prin destin al Eului ordinea n care se succed, se nlocuiesc mutual
profilele Eului. Paralel, noi utilizm termenii de: destin sexual, al afectelor, de contact. Ceea
ce denot destinul pulsional individual, noi am gsit n proporiile variantelor posibile ale
Eului, ale sexualitii, ale afectelor i ale contactului, variante calitativ diferite. Destinele
sexual, afectiv-etic, al Eului i al contactului nu sunt, n consecin, determinate de frecvena
unui profil luat izolat, ci de proporiile mai multor profile ale Eului i ale celorlali vectori.
Proporiile exprim tocmai direcia n care se efectueaz transformarea diverselor nevoi
pulsionale i tocmai aceasta caracterizeaz destinul vital al fiecruia.

Noi trebuie s ne ateptm la aceasta, deoarece acei psihologi, ale cror mecanisme de
gndire sunt obinuite s evalueze o aptitudine psihic n valoarea procentual a frecvenelor,

227
nu pot dect cu greu s-i adapteze gndirea la noiunea de proporii. Dar o metod a
psihologiei experimentale trebuie s se poat adapta foarte strict la caracterul biologic al
procesului studiat. Noi ne strduim s sesizm aproape cinematografic evenimentele
mobile ale vieii pulsiunilor. Diferitele profile relevate trebuie, prin urmare, s se disting
unele de altele i numai suma acestor eantioane succesive, adic totalul diferitelor profile,
reprezint viaa pulsional global.

Dac nu ar fi aa, procesele psihice examinate nu ar mai fi procese, ci o caracteristic

psihic stabil n raport cu lumea exterioar. Nu se pot stabili profile fixe dect pentru
aptitudini stabile, constante i nu pentru procese biologice dinamice.

Iat de ce noi nu putem sesiza viaa pulsional cu un singur examen, i de ce trebuie

s considerm proporiile obinute graie aplicrii repetate a testului.

* *

Analiza destinelor Eului i ale pulsiunilor constituie de asemenea o metod uor de

utilizat n psihologia genetic i caracterologie.

Pentru a determina dezvoltarea psihic, stabilim la copii, la 6 luni sau anual, cte 10
profile. Cu ajutorul tabloului psihodiagnostic nr. XIX, putem determina uor dac dezvoltarea
Eului i a pusiunilor corespunde vrstei copilului. Noi credem c acest control periodic al
dezvoltrii psihice va juca n viitor un rol important n igiena psihologic, mai ales pentru
prevenirea nevrozelor, a criminalitii i a psihozelor. i n caracterologie, analiza destinului
Eului i a pulsiunilor va juca un rol important.

Noi am estimat totui c punerea la punct a metodei noastre de lucru n vederea

diagnosticului psihopatologic ar fi lucrul cel mai urgent i mai important. Cele dou metode
de interpretare expuse pn acum pot fi uor modificate pentru a le utiliza i la subieci cu o
via pulsional sntoas, plecnd de la experiena acumulat pe bolnavi. Aceasta este
sarcina viitorului. Dar putem deja constata c, printre diferitele metode experimentale, a treia
metod, a scrii pulsiunilor (Linn) i a analizei formulelor pulsionale este procedeul cel
mai potrivit pentru caracterologie.

228
PARTEA A PATRA
CARACTERIZAREA UNUI INDIVID CU AJUTORUL
METODEI LINNEENE A PULSIUNILOR

229
CAPITOLUL XXV

CLASIFICAREA LINNEANA A PULSIUNILOR.

I.Clasa pulsionala.
Clasa ne permite sa observam in care pulsiune se afla actualmente cel mai mare pericol.
Spunem actualmente caci ar fi o eroare sa credem ca o latenta pulsionala specifica (de
exemplu Pe sau Schp) nu poate niciodata sa se schimbe. Daca ar fi asa, viata pulsionala ar fi
atunci un artibut fix, stabil, si nu un proces evolutiv. Acesta din urma poate, este adevarat,
ca si un fluviu, sa se tranforme in gheata, in anumite circumstante speciale, pentru ca la
dezghet sa se puna din nou in miscare. Genele latente si in mod particular, genele latente
pulsionale se gasesc, la fel de bine si printre cei cu gene manifeste, in interactiune reversibila
si deseori in opozitie. Circumstantele interioare si exterioare provoaca deci prin intermediul
genelor latente transformari dinamice, profunde. Astfel se pot produce deplasari/miscari de
forte, schimbari in valorile relative de latenta si modificari de simptome. Individul poate deci
sa-si modifice apartenenta la o clasa pulsionala si sa treaca la alta. Apartenenta la o clasa
indica in consecinta o situatie pulsionala relativ variabila si nu una absolut stabila/fixa.
Aceasta variabilitate este conditionata de transformarile posibile din interior cat si de
influentele exterioare (de exemplu: prin soc sau alte mijloace).

230
Putem spune, in aceste conditii, vorbind de apartenenta la o clasa, ca acest termen semnifica,
in general, ceva inascut, in totalitate stabil?
Experientele facute de Bartolomeus Mindzenti, psiholog in armata ungara, ne dau raspunsuri.
La mai mult de 100 de soldati normali din punct de vedere medical si psihologic, cu varste
relativ identice, si alesi din aceeasi clasa sociala, a efectuat examene in serie, mai intai intr-o
zi, apoi timp de o luna, cu acelasi material de test. Obtinand pentru fiecare soldat cate 10
profile intr-o zi, adica un profil pe ora, dupa care face si seria de 10 profile timp de o luna.
Obtine astfel doua grupe de proportii de latenta pulsionala si determina separat clasa
pulsionala. Rezultatele celor doua experimente au fost urmatoarele:
1)O parte din soldati conserva apartenenta la aceeasi clasa, alta parte o schimba.
2)Schimbarea clase nu se face, oricum,intamplator. Urmeaza reguli bine determinate.
Nu se poate, intr-adevar, iesi dintr-o clasa si intra in alta; cele doua clase succesive sunt in
relatie stransa din punct de vedere psihopulsional si, de asemenea, estimam, din punct de
vedere biogenetic. Amplitudinea schimbarii clasei este deci limitata, iar calitatea sa este
bine/precis determinata.
3)Cel mai frecvent, schimbarile se efectueaza: a)Intre clase avand gradul de latenta cel mai
ridicat si cele cu gradul de latenta cel mai scazut; b)Sau intre clasele cu gradele de latenta bi-
egale sau aproximativ bi-egale; c)Sau intre clasele avand cel mai mare grad de latenta si
imediat urmatoarea.

Un exemplu de variatii de tip a).

Proportii de latenta:
Pe Schk Sh C
Examen efectuat intr-o zi:
10 7 6 0

Examen efectuat intr-o Cm Schk Sh P

luna: 8 6 5 0
Subiectul sare de la clasa Pe la Cm, adica la cea cu gradul de latenta cel mai slab.
Un exemplu de variatii de tip b).

Examen efectuat intr-o

Cm Ss Ph Sc
231
 y h
zi:
5 4 2 0

Sc
Examen efectuat intr-o Ss Cm Pe h
luna:
6 5 3 0

Un exemplu de variatii de tip c).

Examen efectuat intr-o Cm Schk P S

zi: 10 3 0 0

Examen efectuat intr-o Schk Cm Pe S

luna: 8 5 1 0

Si noi am facut aceleasi constatari la bolnavi, aflati in terapie, pentru care am stabilit clasele
pulsionale, la fiecare 15 zile sau la sfarsit de luna.
O tanara de 23 ani, in urma unei legaturi sado-masohice (Ss ) cu fratele vitreg/cumnat, s-a
maifestat apoi prin nimfomanie (Cm ). Apoi urmeaza o perioada de purificare (Pe +) si o
depresie (Cd+). Cele 10 serii, in total 100 de profile, au stabilite de la internare pana la
externare (13.11.1941 13.10.1942).

Tabelul 31
Variatii ale claselor pulsionale in decurs de un an.
Zece serii ale unei tinere, 23 ani
Diagnostic: Schizomanie.

232
 Ordinea gradelor de Clasa Formula Coeficientul
Seria
latenta pulsionala pulsionala tensiunii de tendinte
Nr. 1 1940
Ss Pe Schk Cm Ss p hy; h 0 9
Profilele I-X = = 0,6
4 2 2 1 kd 14
Din 13.11/22.11 mes
Nr. 2
Cm Ss Schk P Cm d 0 16
Profilele XI-XX = = 1,8
5 1 1 0 p m k 9
Din 25.11/4.12 hy e
hs
Nr. 3
Cm Schk Pe S Cm pd 0 20
Profilele XXI- = = 3,3
5 4 1 0 k m hy 6
XXX ehs
Din 6.12/27.12
Nr. 4, 1942
Cm Schk S P Cm d 0 12
Profilele XXXI- = = 12!
10 3 0 0 p 1
XL m h s e
hy k
Din
30.12.41/10.1.42
Nr. 5
Pe Schk Ss C Pe + dm 0 16
Profilele XLI-L = = 2,6
3 2 1 0 p hy k 6
Din 17.1/19.5 ehs
Nr. 6
Cm Ss Phy Sch Cm hkpd 0 19
Profilele LI-LX = = 1,6
5 4 2 0 hy s 12
Din 28.5/11.6 em
Nr. 7
Ss Cd Pe Sch Ss si Cd h 0 12
Profilele XLI- = = 0,66
6 5 3 0 + m hy s 18
LXX kp
Din 13.6/2.7 ed

Nr. 8
Cd Pe Schk Sh Cd + si Pe hy m 0 9
Profilele LXXI- = = 1,1
4 4 2 1 + ep 8
LXXX sdhk
Din 21.7/18.8
Nr. 9
Pe Schk Ss Cm Pe + d m hy 0 21
Profilele = = 1,6

233
LXXXI-XC 4 2 1 1 phk 13
Din 20.8/14.9 se

Nr. 10
Ss Schk Pe C Ss si hp 0 18
Profilele XCI-C = = 1,3
4 4 1 0 Schk + hy d m 13
Din 16.9/13.10 e
sk

Tabelul 31 ne arata cu claritate ca pacienta trece mai intai de la clasa Ss la clasa Cm ,

adica trece de la clasa cu gradul de latenta cel mai ridicat la cel mai scazut (seriile 1 si 2).
Dupa care 3 serii ramane in clasa Cm (seriile 2, 3, 4). In aceasta faza devine mai intai
hipomaniacala iar apoi nifomana. Apoi din nou schimba clasa cu cel mai mare grad de latenta
Cm cu Pe + care, intre timp, a devenit clasa cu cel mai scazut grad de latenta. Astfel gradul
de latenta al trebuinte Cm trece de pe primul pe ultimul loc (seria 4 seria 5) in timp ce
gradul trebuinte Pe +, adica al trebuintei de purificare, trece de pe ultimul pe primul loc
(seria 5).
Dar latenta Cm nu ramane decat temporar pe ultimul loc. In seria 6 isi reia locul in frunte.
Pacienta devine hipomaniacala. In seria 7, schimbarea este facuta intre gradele de latenta bi-
egale din seria 6; succesiunea: Cm/5: Ss/4 devine Ss/6: Cm/5. Nu e vorba de o schimbare
doar intre clasele bi-egale, ci de asemenea si de o transformare pe care o intalnim deseori si-n
bolile circulare, si care constituie cu exactitate cea mai buna proba a rigorii cu care directa
schimarilor din viata pulsioanala este supusa unei conditionari biogenetice.
In seria urmatoare, latenta care ocupa pozitia a doua Cd+ trece pe primul loc. Pacienta
apartine acum clasei Cd+, este in depresie severa; latenta pulsiunii S trece din nou pe pozitia
a doua (seria 8). Oricum, la acest moment, pacienta apartine clasei bi-egale Cd/4:Pe/4. In
depresie vrea sa se spele de pacatul nimfomaniei. Avea de asemenea, in acea perioada,
intentia de a se calugari.
In penultima serie se pierde bi-egalitatea. Latenta trebuntei Pe+ ramane pe primul loc, iar
partenerul trece pe ultimul loc, unde se gaseste sub forma Cm/1, ceea ce semnifia faptul ca
diferenta T.d.t intre Cm si Cd este minima (= 1), cele doua trebuinte m si d se conduc
reciproc.
In ultima serie, latenta Ss isi reia locul intai ca la inceputul tratamentului, si in acelasi timp
trebuintele din C raman pe ultimul loc. Pacienta prezinta asadar aproape aceeasi ordine a
latentei de la inceput: proba experimentala ca nu a fost vindecat, dupa cum o confirma si
datele clinice.

*
* *

234
Din multitudinea exemplelor am putut dovedi ca variatiile vietii pulsionale ale unui subiect
urmeaza lefi foarte specifice, exprimate astfel:
In viata pulsionala a oamenilor, doua pulsiuni se lupta pentru suprematie, atat in domeniul
latent cat si in cel al mafifestarilor observabile; cei doi opozanti isi alterneaza rolurile.
Amandoi, atat din punct de vedere biogenetic cat si psihopulsional, sunt stransi legati si nu se
pot separa. Acest cuplaj se poate vedea, fie sub forma unei bi-egalitati in latenta sau in
simptomatologie, cat si, cel mai frecvent, sub forma unui destin pulsional antagonist: astfel
daca una din pulsiuni joaca rolul predominant in latenta, opusa ei se indreapta spre domeniul
simptomatic, manifest. Regula proprie a variatiei situatiilor pulsionale consta in faptul ca cei
doi opozanti isi schimba rolul, in anumite momente; pulsiunea care domina ii cedeaza locul
celeilate, opusa sa, care domina in domeniul simptomatologic. Se pare ca omul nu poate sa
scape din acest joc antagonist al pulsiunilor sale. Pulsiunile antagoniste din viata pulsionala a
fiecaruia sunt identice cu doua forte care trag in doua directii opuse ale unei turbine, cu un
vartej pulsional din care omul nu poate scapa singur, de multe ori chiar daca tindem sa-l
ajutam sa iasa. Destinul pulsional pe care il poarta in el il constrange sa-si petreaca toata
viata, de la nastere pana la moarte, in vartejul rezultat din actiunea celor doua forte pulsionale
individuale opuse.
Singura solutie este de a socializa energia acestui vartej plasand-o pe un plan mai elevat al
vietii. Dar acest lucru este o sarcina dificila, si nu e de mirare ca multi s-au incurcat si inecat
in acest vartej.

II. Formula pulsionala.

Formula pulsionala ne ajuta sa caracterizam individul si mai mult, pentru ca ne da
diferentele specifice care-l distinge de alte personalitati ale aceluiasi gen pulsional.
Clasele pulsionale ne informeaza despre factorii-radacina, adica trebuintele pulsionale, care
prin nesatisfacerea lor, sunt cauza pericolului, al vartejului pulsional ce pune in pericol
subiectul. Dar acesta din urma poate folosi iesiri de siguranta diferite, supape pulsionale
variate, pentru a scapa de acest pericol. Clasa pulsionala ne informeaza despre calitatea
iesirilor de siguranta alese.
Din contra, formula pulsionala nu ne da doar factorii-radacina, ea ne informeaza de asemena
foarte exact de iesirile de siguranta folosite de subiect. La numaroatorul formulei se afla
initialele factorilor simptomatici care ne indica supapele pulsionale posibile (1).
Individualitatea fiecaruia il face sa scape de un asemenea pericol prin astfel de iesiri de
siguranta si nu prin altele. Specificitatea acestora constituie diferentele specifice permitand
o caracterizare nuantata/aparte, absolut individuala.
Studii comparative pe familii au aratat ca alegerea supapelor uzuale este in egala masura
conditionata de materialul/echipamentul genetic. Mai precis: unii folosesc cele mai usoare
iesiri de siguranta epileptice, isterice, narcisice, autiste si altele, subiectii care au in familia lor
indivizi epileptici, isterici sau catatonici manifesti.

235
Formula pulsionala poate varia in timp la fel ca si clasa pulsionala. Dar aceste variatii
urmeaza de asemenea legi riguroase ca si cele ale clasei pulsionale. Clasele si formulele
pulsionale sunt intim legate; ele sunt conditionate de acelasi joc al factorilor.
Ne marginim sa mentionam aici doar regulile usoare de gasit in variatiile formulelor.
1)Factorul simptomatic devine factor-radacina, adica o trebuinta pana acum satisfacuta
devine, pentru o perioada, nesatisfacuta.
In formula pacientei studiate anterior (cf. Tabel 31, seria 1-20 factorul simptomatic h devine
factor-radacina in a doua serie. In seriile 3, 4, 5 factorul h ramane factor-radacina, pana la
seria 6 si 7 unde devine brusc factor simptomatic. Pacienta isi satisface din nou exigenta
pulsionala de tandrete homosexuala (1).
Constatam o transformare asemanatoare si in destinul factorului d. In seriile 2, 3, 4, 5 si 6 este
factor simptomatic, adica pacienta isi satisface trebuinta anala; cum am aratat in istoricul
bolii, ea resimte compulsiunea de a-si face clisme intr-un ceremonial si practica onanismul
anal. In faza tratamentului corespunzatoare seriei 7 pacienta devine depresiva si inceteaza
momentan cu aceste compulsiuni; in consecinta factorul simptomatic d devine brusc factor-
radacina. Dar in seria 9, il regasim la rangul factorilor simptomatici si pacienta reincepe sa-si
satisfaca exigentele anale.
2)Variatia se poate face si in sens invers celui precedent: factorul radacina devine factor
simptomatic.
Factorul m este in seria 6 factorul-radacina cel mai dinamic. Pacienta este intr-o
solitudine/singuratate completa; este incapabila sa se acroseze de un Obiect oarecare. In seria
urmatoare (7) incepe sa se acroseze de un Obiect si factorul m devine submanifest pentru a
aparea in cea de a opta serie ca factor simptomatic.
3)O alta forma de variatie a factorilor este cea in care un factor simptomatic devine
submanifest sau invers.
In seria 1, factorul p este factorul simptomatic director. Dar, in a doua serie deja, devie
submanifest, pentru a-si relua rolul director in seria 3 si redevine premanifest in seria 4.
In ciuda acestor variabilitati a factorilor in timp, se pare ca formula unei persoane este atat de
stabila in radacinile adanci ale structurii sale si in alcatuirea /arhitectura sa. Aceasta stabilitate
se refera, de fapt, la directiile posibile si la calitatea variatiei. Caci, pe de o parte, sunt mereu
aceeasi factori care raman constant, sau aproape constant factori-radacina: in exemplul
precedent, factorul s a ramas de 8 ori factor-radacina si nu a fost premanifest de cat de 2 ori
(seriile 6 -7); pe de alta parte sunt mereu aceeasi factori care sunt capabili sa treaca de la
stadiul de factor-radacina la cel de factor manifest (si invers).
In cazul nostru sunt factorii h, m, hy, d.
Este cu certitudine structura pulsionala individuala a subiectilor care asigura stabilitatea
relativa a claselor si formulelor pulsionale. Insistam aici pe relativitatea acestei stabilitati; nu
este la fel de absoluta ca apartenenta la o grupa sanguina de exemplu. Clasele si formulele

236
individului pot varia in decursul timpului, dar, este esential aici, directia acestei variatii si
calitatea factorilor care sufera par sa ramana stabile.

III. Coeficientul tensiunii de tendinte (1).

Acesta serveste la determinarea experimentala a comportamentului, a conduitei, a
comportarii subiectului. La indivizii sanatosi din punct de vedere pulsional Q.T.d.t este
relativ stabil, amplitudinea de variatie este intre 1 si 3. O valoare rigida a Q.t.d.t sub 1, la fel
ca un nivel exagerat al amplitudinii (de exemplu de la 0,5 la 10 sau chiar la infinit) ne da
informatii pretioase pentru psihodiagnostic.
Rigiditatea Q.T.d.t este caracteristica mecanismelor de constrangere, manifestarilor
catatonice, comportamentelor schizoide. Din contra, nivelul crescut este un indice al
comportamentului isteriform, epileptiform, circular. Tabelul 31 ne indica de asemenea
Q.T.d.t ai bolii precedente. Astfel:
1)Amplitudinea mare de variatie a Q.t.d.t la bolnava (de la 0,6 la 12).
2)Raporturile profunde existente intre Q.T.d.t si clasa pulsionala.
Valoarea Q.T.d.t atinge punctul culminant (12) in faza hipomaniacala. Din contra, scade sub
1 in faza mecanismelor de constrangere si sadomasochismului (seriile de 1 la 7).

Tabelul 32

237
Perioade ale vietii, clasa pulsionala si formulele pulsionale
Clasa Ordinea gradelor de Formula pulsionala Q.
Perioada
pulsionala latenta Prescurtata Completa T.d.t
Prima puberate
Perioada
Cm Sh Phy Sch ed e d hy s
imbufnarii. Cm 1,7
6,5 3,8 3 0 pk hmpk
Copiii de 3-4 ani.
Nr.= 75
Varsta gradinitei.
Perioada de hy d k
Sh Cm Pe Schp hy
latenta (Freud). Sh + epsm 1,6
17,5 8 5,7 5,5 h
5-6 ani. h
Nr. = 150
Debutul
scolaritatii. hy k p
7-8 ani. Cm Cm Sh Pe Schp hy eds 2,0
Nr. = 100 20 14 5 1 mh mh

Prepubertate. e d p
Cm
9-12 ani. Cm Phy Sh Schk e k hy s 1,6
Phy
Nr. = 125 21,6 20 17,6 7 mh mh
Deburul celei de-
dek
a doua pubertati.
Cm Cm Phy Schp Sh d p hy m 1,7
13-16 ani.
14,5 9 5 4,5 h sh
Nr. = 200
Sfarsitul celei de- de
a doua pubertati. p k m
Cm + Cm Phy Ss Sch d 1,6
17-18 ani. hy h
21,6 9,7 3,4 0 s
Nr. = 175. s
Perioada alegerii
profesiei. e p
Sh +
19-20 ani. Sh + Phy Schk C ep m d hy 1,6
Phy
Nr. 100. 11 11 8 0 h skh

Tineretea. ed
21-30 ani. Sh + p s hy k
Sh Cm Phy Schk ed 1,77
Nr. = 300. Cm + m
17 15 12 6 h
h
Varsta formarii
unei familii. des
31-40 ani. Cm + Cm Sh Phy Schp d hy k p 1,8
Nr. = 300. 19 10 5 1,4 h mh

Varsta a II-a.
Climax.
edm
Varsta
Sh + Sh Phy Schk Cm e s hy p k 2
periculoasa
22 10 5,6 2,8 h h
41-60 ani.
Nr. = 250.

238
Debutul
batranetii. ed ed
Cm +
61-70 ani. Cm Sh Schp Phy ph s hy k 1,5
Sh +
Nr. = 250. 19,6 17,8 11,5 11,6 mph

Anii batranetii. dse

71-80 ani. Sh + Sh Schp Phy Cm ds k m hy 2,5
Nr. = 84 33,5 27 22 0 p hp

Senilitate. es
Involutie. k d m
Sh + Sh Phy Schp C e 2
81-90 ani. hy
29 24,4 22 0 p
Nr. = 45. hp

Relatii intre varsta si destinul pulsiunilor.

Exista si o alta serie de transformri in viata oamenilor care confirma conceptia stabilitatii sau
labilitatii relative a claselor, formulelor si Q.T.d.t. sunt variatiile in functie de varsta. Tabelul
32 ne prezinta un ansamblu al acestei transformari fiziologice.
In conditii normale, omul apartine, dupa prima pubertate (3 ani) pana la perioada senila (90
ani) doua la doua clase : Cm si Sh.
Clasei Cm , adica clasa abandonatilor, a solitarilor ii apartin: 1)Copiii perioadei gangurelii,
2)Copiii la debuutul scolar (7/8 ani); 3)Copiii la pubertate (9-12 ani); 4)Copiii la debutul celei
de-a doua pubertati intre 13 si 16 ani.
Apartin clasei Cm +, adica clasei celor care se acroseaza: 1)Tinerii la sfarsitul celei de-a doua
pubertati (17/18 ani); 2)Adultii intre 30 si 40 de ani; si 3)Adultii in pragul batranetii intre 60
si 70 de ani.
In clasa Sh + intra: 1)Copiii intre 5 si 6 ani; 2)Tinerii intre 19 si 20 ani; 3)Adultii de la 20 la
30 de ani sau in a doua parte a vietii de la 41 la 60 de ani; 4)Batranii de la 70 la 90 de ani.
In clasele bi-egale gasim: 1)Copiii la prepubertate: Cm Phy ; 2)Tinerii in pragul alegerii in
profesie (19/20 ani) : Sh + Phy .
Daca un subiect face parte din alta clasa, acest lucru indica faptul ca, fie ca e bolnav, fie ca e
conductor de predispozitii pulsionale patologic ridicate relevand vectorii P sau Sch si ca se
socializeaza intr-o maniera oarecare.

239
Exista doar doua trebuinte care, in conditii normale, reprezinta un pericol pulsional periodic
stabil; 1)Trebuinta de tandrete fata de acelasi sex (homosexualitate); 2)Trebuinta de acrosare.
Aceste doua trebuinte sunt din punct de vedere filogenetic si ontogenetic exigentele
pulsionale cele mai vechi ale omului, care in urma cresterii si dezvoltari ontogenetice sunt
refulate la stadiul de latenta, de unde conduc viata pulsionala a omului care pot in mod
constant sa puna in pericol.
O dovada suplimentara a stabilitatii relative a vietii pulsionle a omului ne este data de variatia
formulelor pulsionale colective de-a lungul anilor. Tabelul 32 ne arata ca doi factori
pulsionali, factorii d si e, figureaza, de-a lungul vietii, ca factori simptomatici. Ne indica de
asemenea ca, de la 3 la 90 de ani, Q.T.d.t isi pastreaza o valoare aproape identica, intre 1,6 si
2,5.

CAPITOLUL XXVI
Utilizarea metodei Linne de caracterizare a unui individ.

I.Metoda.
Aspectele anterioare ne-au determinat sa dezvoltam utilizarea metodei Linne de caracterizare
a pulsiunilor umane.
Pentru a caracteriza un individ prin aceasta metoda, demersul este astfel:
1)Recoltarea in primul rand a cel putin 10 profile pulsionale.
2)Scrierea rezultatelor in tabelul tensiunii de tendinta indicand directiile de alegere (+, , ,
0)
3)De consemnat la acest tabel, pentru fiecare profil (pe orizontala) si pentru fiecare factor (pe
verticala), valoarea 0 si , adica gradele T.d.t., respectiv al fiecarui profil si al fiecarui
factor.

240
4)De determinat cele 4 diferente de T.d.t vectoriale.
5)De determinat ordinea gradelor de latenta.
6)Stabilirea clasei pulsionale prezente.
7)Stabilirea formulei pulsionale, prescurtate si complete, plecand de la cele 8 grade de T.d.t.
8)Detareminarea valorii coeficientului de T.d.t.
9)De caracterizat subiectul plecand de la clasa si formula pulsionala dupa tabelul
corespunzator metodei Linne a pulsiunilor.
Diferitele tabele ale metodei Linne a pulsiunilor a fost stabilita in mod empiric pentru fiecare
clasa pulsionala si contin:
a)Pe orizontala cele 7 posibilitati de variatie, sub forma prescurtata, a formulelor pulsionale
ale clasei corespunzatoare.
b)Pe verticala variantele specifice ale formulelor pulsionale cu diagnosticul bolii, sau al
caracterului, gasite in mod empiric.
Viata omului e prea scurta pentru a putea epuiza toate posibilitatile de variatie ale destinului
structurilor pulsionale si patologice. De aceea tabele sunt actualmente inca incomplete. Nu
am putut pana in prezent, sa introducem decat bolile (nevrozele, psihozele, reactiile
criminale) si tipurile de caracter cele mai frecvente. Golurile nu pot si umplute decat in mod
lent, progresiv, prin cerecetari perseverente. Este una din sarcinile care va cadea pe umerii
viitorilor cercetatori.
Vom gasi la sfarsitul carti cele 10 tabele cele mai importante ale metodei Linne a pulsiunilor
(1). (Tabele psihodiagnostice, de la nr. VI XV).
Sunt doua aspecte care ne-au condus la alegerea acestor tabele:
1)Nu prezentam actualmente decat tabelele care joaca un rol important in stabilirea
diagnosticului psihopatologic.
2)Nu prezentam decat tabelele pe care am putut sa le verificam, mai multi ani la rand.
Insistam asupra faptului ca aceste tabele in sine nu sunt complete. Ele nu contin decat
posibilitatile patologice de destin importante pentru psihiatrii si psihologi. Datele referitoare
la destinele normale nu mentioaneaza decat o clasificare privind varsta, fara sa dea vreun
detaliu despre caracter.
II.Un exemplu de utilizare a metodei.
Este vorba de o artista lirica, 65 ani, despre care am mai vorbit anterior, pe scurt (cf.pag 79).
Tabelul 33.
Tabelul tensiunilor de tendinta la o artista lirica de 65 ani.

Examene S P Sch C Gradul de T.d.t. pe

zile

241
 Nr. Data h s e hy k p d m 0 0 si

I 24.1 +!!! 0 0 ! + ! 2 0 2

II 25.1 +! 0 + + 1 0 1

III 26.1 +!! 0 + 0 2 1 3

IV 27.1 + 0 0 + 2 2 4

V 31.1 +!!! 0 + 0 0 3 0 3

VI 10.2 +!!! 0 0 0 + 3 1 4

VII 15.2 +!! 0 + + 1 0 1

VIII 22.2 +!! 0 0 + !! + 2 0 2

IX 27.2 +!!! 0 0 0 0 + 4 0 4

X 28.2 +!!! 0 + + 1 0 1

XI 29.3 +!!! 0 0 0 ! + 3 0 3

XII 4.3 +!! + 0 + !! 0 2 0 2

XIII 30.4 +!!! 0 0 + 2 0 2

XIV 9.4 +!!! 0 + 0 2 0 2

XV 10.4 +!!! + + !! 0 1 0 1

0 0 13 5 5 3 0 5 0 31

0 0 1 1 1 0 0 1 4

G.T.d.t 0 13 6 6 4 0 5 1 35

Coeficientul tensiunii de tendinta = 0 =

31
= 7,7
4
A)Determinarea clasei pulsionale.
Acest lucru se realizeaza luand in consideratie marimea gradelor de latenta:
s h = 13 0 = 13 Sh+
d m = 5 1 = 4 Cm

242
k p = 4 0 = 4 Schp
e hy = 6 6 = 0 Pehy
Ordinea gradelor de latenta este urmatoarea:
Sh + : Cm : Schp : Pehy
13 : 4 : 4 : 0

Pacienta apartine clasei Sh+. Acest aspect evoca urmatoarele situatii psihopulsionale:
1)Pericolul pulsional este dat de trebuinta bisexuala (eventual homosexuala) latenta,
dinamica, care este anterioara, din punct de vedere ontogenetic.
2)Supapele pulsionale cele mai frecvente ale clasei Sh sunt: a)Accentul exagerat pus pe
virilitate; b)Agresivitate; c)Eventual auto-agresivitate; d)In patologie: isterie, istero-epilepsie,
idei delirante paranoide. Aici, trebuie sa consideram posibilitatile de destin urmatoare: (de
vazut descrierea clasei Sh+, pag 273): 1)Batrani normali si subiectii senili; 2)Depresivi
paranoizi, se acuza, se lamenteaza, se tortureaza permanent; 3)Nevroza de angoasa;
4)Piromani; 5)Cleptomani care in frica de singuratate, compenseaza prin furt pierderea
Obiectului; 6)Isterici, histero-epileptici; 7)Schizofreni paranoizi, schizomaniacali (schizofreni
paranoizi avand simptome ale unei psihoze circulare); 8)Criminali cu sange rece.
Pentru a cunoaste aceste destine, ar trebui examinata formula pulsionala.

B)Stabilirea formulei pulsionale.

Stabilim mai intai gradele de T.d.t. factoriale (tabelul 34) in ordinea marimii. Se deduc cele
doua formule. Este apoi usor utilizand tabelul Sh+ sa diagnosticam (vezi Tabelul Psiho. Nr.
VI).

Tabelul 31
Ordinea gradelor de tensiune de tendinte factoriale la o artista lirica, 65 ani.

Clasament I II III IV V VI VII VIII

s e hy d k m p h
Gradul de T.d.t. 13 6 6 5 4 1 0 0
Reactii simptomatice 0 0 0 0 0()
Factorii-radacina (+) + + !! +!!!

Formula pulsionala prescurtata Formula pulsionala completa

243
 s s13
h
e6 hy6 d5 k4
m1 p0 h0

Cautam mai intai pe orizontala formula pulsionala prescurtata s/h apoi formula completa (de
notat ca in formula pulsionala gasim factorii premanifesti sau episodici).
In prima rubrica I. s/h sub nr.4, gasim formula cautata: s; e hy/h p m cu diagnosticul:
Psihoza isterica, histero-epilepsie, parafrenie, schizomanie.
Q.T.d.t este mare: 0/ = 31/4 = 7,7. Aceasta valoare crescuta a Q.T.d.t este un indice al
faptului ca pacienta este agitata.
Prezentam mai jos o scurta observatie (un exxtract din istoricul bolii, Spitalul de national
unguresc de psihiatrie din Budapesta - Lipotmez):
Bolnava a fost in tratament dupa varsta de 24 ani in diferite spitale de psihiatrie, cu scurte
intreruperi. O matusa si doua surori au murit in spitale. Ea era artista lirica. A comis
numeroase tentative de suicid. A fost internata la varsta de 45 ani in spitalul mentionat, din
04.10.1919 30.05.1921. In foaia de observatie, in perioada cand avea 20 si ceva de ani,
scrie ca avea halucinatii, viziuni in cursul carora se simtea persecutata de criminali. Isi injura
permanent si foarte grosier anturajul. Se calma momentan si puteam sa-i conferim o activitate
domestica. In mai 1921, isi revine, dar din 01.02.1923, a trebuit reinternata pentru ca
devenise confuza. Era agitata si suparacioasa, vorbea mult si se juca deseori cu propriile
fecale (d = 0). Se plangea ca este o victima a destinului. In 12.08.1923, devine dromomana,
fuge din spital, vagabondeaza o perioaba si revine apoi singura in 29.11.1923. Rade copios de
escapada sa si se lanseaza intr-o adevarata salata de cuvinte. Este foarte abatuta, memoria ii
joaca feste. Intre 1924-1925, e mai calma, si-si reia activitatea. Moartea mamei sale
(01.06.1925) declanseaza din nou puseele confuzionale, canta si plange alternativ. Devine
astfel foarte suspicioasa, suspectandu-si anturajul (Schp). E nevoi de a o izola singura intr-un
salon, unde urineaza pe haine si mazgaleste peretii cu propriile fecale. Aceasta atitudine
dispare dupa 6 saptamani. In martie 1926, prezinta simptome ca cele din anul precedent. E
mai mereu intr-o stare confuzionala, foarte zgomotoasa, fura bani pentru a-si cumpara
bomboane. In 1935, simte ca i s-au marit sanii foarte mult si crede ca e insarcinata (hy!).
Uneori e calma. In 1938, munceste din nou si doarme linistita noaptea. Cu toate acestea
uneori, redevine zgomotoasa si ii injura pe ceilalti bolnavi (Cm si Schp). Pana in 1938,
diagnosticul era: psihoza isterica. In noiembrie 1939, acesta este rectificat si pus cel de
psihoza maniaco-depresiva. Vorbeste la intamplare, isi adreseaza ea insasi laude, isi
aminteste ca a avut artisti buni in familie, ca ea insasi facea teatru, dar cum si-a pierdut gratia,
a devenit croitoreasa. Recitalurile sale sunt incoerente, confunda datele, fara sa fie inca prea
dezorientata in starea sa hipomaniacala. In 26.01.1940, ii arata medicului o batista cu sange si
pretinde ca are o hemoragie. Este mutata la infirmerie. La vizita medicala, varsa pe divan,
membrele i se rigidizeaza, are spume la gura si isi pierde cunostiinta. Criza are un caracter
histero-epileptic. Isi revine repede, isi arunca ochelarii pe jos si isi desira patura (Pehy). In

244
lunile urmatoare, devine foarte zgomotoasa (Cm) se macheaza (Sh si Pehy). Apoi este cand
calma, cand cicalitoare, vorbeste, rade si canta aiurea, rade in timp ce urineaza in cana de
cafea. Intre timp muncea. In 10.09.1940, paraseste spitalul.
Diagnosticul experimetal este in concordanta totala cu datele clinice si diagnosticul din spital.
Este surprinzator de constatat ca bolnava a epuizat aproape toate posibilitaile de destin ale
clasei Sh+, fie in realitate, fie in ideile delirante. Era actrita de comedie, profesie a grupei
ereditare hy, a avut dupa observatiile clinice, crize histero-epileptice, a fost, in anumite
momente, dromomana si cleptomana, a prezentat stari de angoasa in cursul carora se credea
persecutata de un criminal (a avut si alte idei ale delirului de persecutie); se comporta deodata
ca un schizofren paranoid si manifesta in acelasi timp simptome ale maniei. Dupa parerea
noastra, este vorba de o manie, sau cel mult de o schizomanie, adica de o schizofrenie
paranoida ascunsa in spatele simptomelor maniei, pentru care a primit in tinerete diagnosticul
de psihoza isterica.
Vom mai prezenta si alte exemple asemanatoare privind folosirea diagnosticului cu metoda
linneana a pulsiunilor. Mai intai trebuie sa descriem clasele pulsionale cele mai importante
din psihopatologie.

245
CAPITOLUL XXVI
DESCRIERE DETALIATA A CASELOR PULSIONALE CELE MAI IMPORTANTE
DIN PSIHOPATOLOGIE.

I.Clasa pulsionala Sh+

Clasa bisexualitatii latente si a brutalitatii infantile.

Destinul pulsional al apartinatorilor acestei clase este dat de nesatisfacerea trebuintei de
tandrete si a bisexualitatii.
Ei incearca, cu brutalitate, sa decompenseze pierderea Obiectului pana la a oferi tandrete.
Este de altfel o trebuinta pe care trebuie, pe buna dreptate sa recunoastem ca o
exigenta/nevoie umana. Nu trebuie sa ne mire faptul caci clasa Cm+, Sh+ este cea care
cuprinde cei mai multi indivizi normali.
Putem caracteriza astfel mecanismul acestei clase:
Dupa pierderea Obiectului primar (mama, sau vechiul Obiect), apartinatorii aceste clase cad
intr-o stare de tristete si abandon. Suporta greu aceasta singuratate si pleaca in cautarea unui
nou Obiect pentru a-si satisface trebuinta de tandrete. De aici si reactiile h si d aproape
constant pozitive la reprezentantii acestei clase. Dar, in cautarea acestui nou Obiect, pot
aparea foarte agresivi, de unde si reactia s = zero.
Indivizii normali gasesc un nou Obiect si parasesc clasa Sh+. Devin bolnavi cei care nu
reusesc sa gaseasca niciodata acest Obiect de tandrete. Ei sunt astfel legati pe viata de acest
destin pulsional, de aceasta nevoie de tandrete nesatisfacuta. Etapele normale ale vietii in
decursul carora omul trece prin aceasta clasa Sh+ sunt, dupa cum am vazut, urmatoarele:
-copii intre 5 si 6 ani;
-adolescentii de 19-20 ani;
-adultii de 41-60 ani;
-batranii si persoanele senire intre 70-90 ani.
Posibilitatile de destin patologice ale acestei clase sunt:

246
-opresiune, angoasa;
-dromomanie, vagabondaj;
-furtul, care este, in special la copii si adolescenti, o compensare a pierderii Obiectului de
tandrete.
-jaf si crima;
-epilepsie sau istero-epilepsie;
-depresie paranoida;
-schizofrenie paranoida sau schizomanie.
Putem intalni in egala masura sublimarea singuratatii si a pierderii tandretii in profesiuni de
tipul homo sacer, sau de calugari, fete religioase, preoti, sau in profesii sado-umaniste cum
e cea de critic.
Aceste enumerari arata ca individul devine agresiv dupa pierderea Obiectului de tandrete.
Aceasta agresivitate va fi intoarsa fie impotriva sa (angoasa, epilepsie, depresie paranoida) fie
va fi indreptata spre (furt, jaf, crima). Doar cativa vor fi capabili sa sublimeze.
Dar faptul ca majoritatea oamenilor apartine, in perioade anume din viata lor, clasei Sh+ vine
de asemenea si dintr-o alta cauza. Factorul h, dupa cum stim, indica in egala masura dorinta
bisexuala, din punct de vedere ontogenetic anterioara. Nesatisfacerea, toata viata, a acestei
trebuinte bisexuale explica cu exactitate faptul de ce anumiti indivizi nu pot niciodata parasi
aceasta clasa Sh+. Pentru a putea sa paraseasca clasa pulsionala mai e nevoie de o alta
trebuinta pulsionala la fel de nesatisfacuta, mai tensionata, mai dinamica decat exigenta
ontogenetica a bisexualitatii. De cele mai multe ori, acesta trebuinta mai puternica nu e alta
decat aceea de a se acrosa. Iata de ce, cu Cm+, clasa Sh+ are cei mai multi reprezentanti
printre oamenii normali.
Diferentierea intre variantele normale si cele patologice ale clasei Sh+ se face cu ajutorul
formulelor pulsionale.
Formulele pulsionale urmatoare:
e s e d e d e d
; ; ;
h p h p h k m h
Sunt caracteristice indivizilor normali. In mod similar, distingem diferitele forme de nevroze
si de psihoze cu ajutorul formulelor lor pulsionale. Tabelul psihodiagnostic nr. VI Sh+, pag
319, serveste la stabilirea acestei deosebiri.

2.Clasa pulsionala Ss.

Clasa partenerilor de uniune duala, a masochistilor, a metatropistilor.
Reprezentantii acestei clase au ca factor-radacina, determinat al caracterului sau bolii,
trebuinta nesatisfacuta de a fi barbat, o exigenta interioara nesatisfacuta de agresivitate,

247
eventual de sado-masochism. Virilitatea, agresivitatea si sado-masochismul nesatisfacute
constitue pericolul pulsional.
Forma tipica de sexualitate a acestor indivizi este inter-sexualitatea (1). Femeile arata, ca
aspect corporal, semne de masculinitate. Altele au aspect infantil, dar examenul medical arata
oricum stigmate de inter-sexualitate sau chiar de hermafroditism (de exemlu penis-clitoris).
Barbatii acestei clase au de asemenea o structura corporala intersexuala, in sensul dat de P.
Mathes. Ei aspira, si unii si altii, sa formeze o uniune duala sado-masohica. In relatia cu
partenerul, sunt condusi de dorinta de a fi luati pe neasteptate/nepregatite, de a fi supusi, de a
se lasa violati (s = ). In caz contrar, il provoaca pe partener sa-i trateze cu sadism. Scopul
pulsional al sado-masochistilor este de a fi inlantuiti si legati de partener. Fara el, sunt
inapabili sa munceasca si sa traiasca. Nu pot sa lucreze decat cu el sau in vecinatatea lui.
Daca uniunea duala este distrusa, agresivitatea refulata poate iesi din starea de latenta.
Femeile devin amazoane avide de razbunare. (dau o reactie pozitiva a factorului s si trec in
clasa Ss+). Razbunarea este astfel satisfacuta sub forma de nimfomanie, iar la barbati sub
forma de relatii homosexuale. Ar fi eronat sa credem, ca in spatele nimfomaniei, se ascunde o
hipersexualitate. Nimfomania nu este, la femei, decat forma corespunzatoare reactiei
hipomaniacale. Dupa catastrofa care a pus sfarsit relatiei de uniune duala, ele isi traiesc
abandonul sub o forma morbida; se detaseaza de intreaga lume, cautand si umbland de colo-
colo fara un scop precis, la fel ca si hipomaniacalii. Ele dau astfel de multe ori, in acest
stadiu, reactii ale clasei Cm (vom vedea un exemplu in tabelul 31). Din punct de vedere
psihopulsional, clasele Ss si Cm sunt strans legate.
Indivizii apartinand clasei Ss tind in egala masura sa gaseasca o compensare la pierderea
partenerului de uniune duala, in exagerari ale actelor de a manca, de a bea, de a vorbi, de a
fuma; mergand pana la narcomanie. Ei isi traiesc nevoia de a se acrosa sub o forma sadic-
orala. Altii incearca sa scape de pericolul pulsional al uniunii duale prin practici anale (de
tipul onaniei anale, clisme facute intr-un mod ritualnic). In aceasta faza, intra deseori, dupa ce
au trecut prin clasele Ss si Cm , in clasa puristilor, indivizii spalandu-se de
pacate/murdarie, in clasa Pe+. Dar, daca isi gasesc partenerul de uniune duala adecvat, revin
imediat la clasa sado-masohica Ss, care este clasa lor fundamentala. Nu folosesc clasele Cm
si Pe + decat ca iesiri de siguranta in cazul insuccesului uniunii duale sado-masohice. In
spatele uniunii duale se ascunde deseori o dorinta incestuoasa sau homosexualitate latenta
care se releva sub forma unei relatii de prietenie cu un amic, un profesor, caruia i se supun in
totalitate. Oricum, ei nu-si inverseaza scopul pulsional decat rareori care-i conduc mereu in
directia masochismului (metatropism).
Profilele sexuale caracteristice ale acestei clase sunt: S 0 ; S ; mai rar S + ; S 0 si S +
0. Profilul S 0 este dat de cei care tind sa-si socializeze masochismul. La copii, reactia S 0
! Este un semn malign (pseudo-dedilitate, dementa precoce). Profilele S sau 0 sunt
caracteristice masochistilor ce utilizeaza mecanisme de constrangere.
Viata afectiva este caracterizata prin aspiratia la socializare si sublimare. Ei aspira la extrema
de a fi buni, drepti, caritabili, deseori piosi. Pot fi foarte pudici, inhibati. In faza hipomaniei,
ei sunt voluntarii exhibitionisti. Dar de cele mai multe ori lupta impotriva sentimentelor de

248
inferioritate. Ar vrea sa duca o viata etica, dar nu pot pana nu isi socializeaza complet
sexualitatea.
In stadiu hipomanical Cm devin un fel de demoni agresivi, deseori criminali sau neinfranati
sexual (e 0; d 0; k ).
Profilul afectelor este P + , adica Abel care se da in spectacol. Cei care se lasa prada
compulsiunilor dau P 0. Din contra, indivizii care socializeaza dau Abel pur : P + . La
indivizii cei mai bolnavi din punct de vedere psihopatologic, se obtine P sau P + +. La cei
razbunatori P .
Profilul Eului variaza in functie de capacitatea de socializare. Indivizii sanatosi ai acestei
clase sunt capabili sa-si rezolve problemele sexuale in Eu ( h , s ). Ei dau profilele de Eu D
= Sch + + sau Ep3 = Sch + si devin hiperrationalistii care discuta si interpreteaza aspiratiile
lor irationale si emotiile lor obsedante, ceea ce constituie deseori o teroare pentru anturajul
lor.
Cei care lupta cu mecanisme obsesionale si de constrangere dau deseori profilul Ek2 = Sch
0 sau B1 = Sch 0; profesiile narcisiste: Ek1 = Sch + 0. In faza hipomaniacala, vedem profile
ale Eului in inflatie: Ep1 = Sch 0 +, B2 = Sch +. Putem gasi in egala masura profilul Eului
in schimbare : F2 = Sch 0 0. In special la homosexualii latenti ai acestei clase; cei ai caror Eu
se afla in dezintegrare schizoforma dau profilul Eului autistic: A2 = Sch + .
Destinul lor de contact este conditionat de trebuinta de uniune duala. Indivizii capabili sa
socializeze acestea intr-o profesie raman normali. Dar sunt atasati de munca lor, de patronul
lor sau de seful lor ca o planta cataratoare de aracul pe care se urca. Isi aleg deseori sefi
agresivi, care merg inaintea lor, fata de care se lasa condusi, oprimati, blamati si necinstiti.
Profilul lor de contact este C +. Indivizii patologici cad in nefericire, pierd gustul munci si
al actiunii. Altii se abandoneaza dorintei nasatisfacute de a fi mereu in poala partenerului;
dau astfel C 0 0. Pentru hipomaniacali, este caracteristic profilul C 0 , iar pentru erotismul
anal gasim C 0 sau C + .
Profesiile caracteristice alese de indivizii clasei Ss sunt urmatoarele: educatoare, ingrijitoare
de copii, asistenta, asistenta sociala, pediatra, psiholog de copii, psihiatru de copii, terapeuta
etc. Ei tind sa restabileasca sub o forma socializata, in relatia cu copilul, uniunea duala de
care ei au fost privati. Ei se lasa chinuiti de copii cum au fost ei alta data de partenerul de
uniune duala infidel, sau ei insisi ii chinuie pe copii. Isi aleg de asemenea si profesii
exhibitioniste ca: dansatori, cantareti sau muzicieni.
Posibilitatile de destin patologic sunt: nevroza obsesionala, nevroza paranoida, predispozitie
la nimfomanie, hipomanie, frigiditate, impotenta, erotism anal. In cazurile cele mai grave:
schizofrenie paranoida, schizomanie; la copii: pseudodebilitate, dementa precoce.
Tabelul psihodiagnostisc nr. VII ne da formulele pulsionale ce ne permit diagnosticul
diferential.

249
3.Clasa pulsionala Pe+
Clasa puristilor si Moralistilor
Clasa indivizilor care se spala de pacate.

Printre clasele pulsionale, clasa Pe+, este cea mai unita, atat din punct de vedere al
reprezentantilor cat si din punct de vedere al simptomelor clinice si caracteriologice. In
zestrea acestora, gasim de cele mai multe ori indivizi cu caracter epileptoid, paranoid-
epileptoid, eventual cu epilepsie vera. Indivizii acestei clase nu sunt decat conductori de
epilepsie si paranoia.
Gasim radacinile caracterului sau ale maladiei pulsionale ale clasei Pe + in nesatisfacerea
trebuintei epileptiforme.
Aspectul exterior al membrilor acestei clase nu relava mare lucru asupra naturii lor de
conductori epileptiformi. Prezinta deseori trasaturi fine, lineare, atat la nivelul fetei cat si al
structurii corporale care este mai degraba de tip astenic, leptoson si mai rar picnic sau atletic.
Acest aspect corporal gratios, deseori feminin, aceasta frumusete, o datoreaza probabil, nu
structurii lor refulate epileptiforme, ci mai ales structurii k care este deseori manifesta la ei.
Vartejul lor pulsional este dat de miezul/nucleul/ filonul epileptiform.
Unii dintre ei incearca sa evadeze in profesiunii sacre: calugar, judecator, medic etc; altii,
din contra, cauta adesea mizeria si noroiul. Indivizii inalt-socializati devin moralisti,
purificatori si sunt posedati de dorinta de a spala totul. Purificatori ai limbii, ai artei, ai
literaturii, ai stilului si ai moralei, ei cauta astfel sa ameliorze oamenii si societatea. Aceasta
trebuinta de a purifica ii conduce pe indivizii nivelului inferior catre profesii de tipul :
maturatori, boiangii, spalatori de parbrize. Aceasta manie a curateniei provine probabil din
faptul ca supapa anala a factorului d este una din iesirile de siguranta cele mai uzuale pentru a
scapa de vartejul epileptiform. Experienta a aratat ca aceasta preocupare de a face curat
este cea mai buna forma de socializare a trebuintei anale.
Sub aspect exterior, sunt foarte dulci; sunt naturi abeliene de o mare puritate, care aspira sa
serveasca cu abnegatie umanitatea. Dar si asteapta mari recompense onorifice pentru
aspiratiile lor pure, de tipul unui bust sau placi comemorative in curtea casei in care s-au
nascut.
Anumiti membrii ai clasei Pe+ isi sexualizeaza agresivitatea provenita din radacina
epileptiforma nesatisfacuta, orientandu-si viata sexuala spre sadism anal, erotism anal. Astfel
traiesc, in domeniul sexualitatii, energiile remanente ale agresivitatii epileptiforme pe care nu
le pot satisface prin demersul social al purificarii. Preferinta marcanta pentru iesirea de
siguranta anala explica de ce femeile clasei Pe+ folosesc atat de des clismele. In tineretea
lor, au practicat deseori onania anala si nu de putine ori s-au pretat si la practici coprofilice de
tipul: coprofagie, encopresie etc. La scoala, acesti indivizi prezinta deseori un trac puternic.
In spatele acestui trac scolar trebuie sa cautam in egala masura caracterul anal (1).
Din caracterul anal al membrilor clasei Pe+ decurge meticulozitatea lor, stricta impartire a
timpului si a banilor, stilul de viata foarte sever. Dispretuiesc tot ce este obscen. Doar

250
conduita lor este solemna, dar psihologul gaeste ceva in neregula (fara indoiala cu relatia
psihopulsionala a factorilor e si d).
Exista de asemenea o corelatie stransa intre clasele Pe+ si Schk. Cele doua clase deseori isi
schimba locul una cu alta. Nu de putine ori apartinem simultam celor doua clase (clasele bi-
egale Pe+ si Schk). Anumite caracteristici ale membrilor clasei Pe, de exemplu atitudinea lor
bizara, compulsiunile lor, maniera stranie de a se exprima si o muzicalitate particulara a
vorbirii lor, trebuie sa fie atasate clasei Schk.
Stransa relatie biogenetica existenta intre epilepsie si paranoia explica de ce membrii clasei
Pe+ sunt deseori in egala masura conductori ai factorului p. Dar trebuinta de marire a Eului, a
egodiastolei se manifesta mai usor decat factorul epileptiform. Particularitatile de caracter ca
si dorinta de a deveni mare, de a face descoperiri noi, de a realiza o opera nemuritoare sunt
trasaturi paranoide. Deseori sunt de asemenea hipocondriaci (paranoiaci care se dilata in
timp).
Reactii vectoriale:
I.Profilele sexuale cele mai frecvente sunt: S 0, in special la barbati: S + , la femei; S
+ + in tracul scolar. Sunt, in stadiu latent, onanistii anali, eroticii anali, sadicii anali, mai rar
coprofilii. Din cauza erotismului lor anal nesatisfacut, sunt deseori impotenti sau frigide.
II.In vectorul etic, domina profilul Abel: P + ; ei vor sa fie buni, puri, drepti, piosi, deseori
aspira sa fie sfinti. Sunt sentimentali, traiesc deseori cu flux de afecte: P + +, + . Altii traiesc
in frica sau in panica: P , 0. Deseori, isi descarca afectele: P 0 0, sau dau o reactie
fobica: P + 0.
III.Eul utilizeaza deseori mecanisme de constrangere pentru a reprima trebuintele
epileptiforme si anale: B1 = Sch 0 sau B2 = Sch + sunt profilele cele mai frecvente.
Copiii care sufera de trac scolar dau C = Sch , sau A2C = Sch . Nu de putine ori
gasim si profilul Eului in schimbare: F2 = Sch 0 0.
IV.Contactul depinde de varsta si de gradul de socializare al subiectului. Copiii si adultii
fixati la stadiul incestuos dau de cele mai multe ori profilul contactului incestuos: C +. Sunt
adevarate naturi colante, incapabile sa paraseasca Obiectul pe care il poseda, fie ca acest
Obiect este o persoana (mama, tata, sot, sotie, prieten) sau un lucru. Prefera sa continue sa
posede mereu toate persoanele si toate obiectele de valoare de care s-au agatat intr-o zi si de
care raman atasati tot restul vietii. Aderenta la Obiect este o caracteristica principala a
indivizior ce apartin clasei Pe+, dar acasta este in relatie cu trebuinta d. In momentul
separarii, cand devin nefericiti, gasim profilul hipomaniacalului C 0 .
Tracul scolar si cleptomania se traduc in mod curent prin C + .
Posibilitatile de destin ale subiectilor clasei Pe+ sunt grupate in Tabelul psihodiagnostic nr.
VIII. Acestea sunt: 1.Moralistii puristi; 2.Indivizii cu nevroza de angoasa paranoida;
3.Indivizii cu trac scolar; 4.Hipocondriacii; 5.Indivizii cu isterie de conversie (clasa bi-
egala Pe+ si Schk); 6.Cleptomanii, dromomanii, deseori thanatomanii (echivalente
epileptice).

251
4.Clasa pulsionala Phy
Clasa homosexualilor si paranoiacilor latenti (1).

Indivizii acestei clase traiesc intr-un pericol pulsional pentru ca sunt incapabili sa-si satisfaca
in intregime dorinta de a se arata in rolul sexului opus. Acest factor hy nesatisfacut determina,
prin urmare, caracterul lor si forma reactiei lor patologice. Sunt deseori descendenti ai unor
isterici manifesti. Ei insisi pot, este adevarat, sa prezinte crize isterice sau histero-epileptice
intr-o maniera trecatoare. Dar trebuinta de a juca rolul sexului opus, dorinta de inversiune a
scopului pulsional este atat de puternica incat nu o pot satisface complet/in intregime.
Reprezentantii masculini ai acestei clase sunt metatropisti, masochisti inascuti. Eul care ia
pozitie aproba deseori inversiunea scopului sexual, si nu de putine ori sa-i vedem traind in
mod deschis trenuintele lor homosexuale sado-masohice. Dar acest lucru nu le e suficient: ei
vor sa fie fizicalmente si psihic femei si sa se prezinte pe scena vietii ca adevarate femei.
Cum acest lucru le este imposibil, Eul lor se transforma, si nu de putine ori devin nevrotici-
paranoizi, eventual schizofreni. La indivizii grav bolnavi, gasim, pe langa transformarile
paranoide ale Eului, simptome paroxismale delictuale, de tipul vagabondajului (dromomanie)
sau cleptomanie.
Reactii vectoriale:
In domeniul sexual, gasim cel mai frecvent profilul clasic al inversiunii scopului sexual, al
metatropismului : S + , S + la barbati; S 0 la adolescenti si S + la femei. Daca
partenerul respinge avansurile lor homosexuale, devin agresivi: S 0 +. Cele doua caracteristici
majore ale homosexualitatii lor, inversiunea scopului sexual si sadismul, sunt in egala masura
conservate in faza paranoida.
Profilul afectelor cele mai frecvente sunt: P 0 , adica profilul paranoid, si P , profilul
constrangerii. Acesta din urma, in ciuda prezentei profilului Abel (P + ) releva afecte brutale
(e ); in acelasi timp individul traieste in panica (P ).
Plecand de la profilul Eului putem diferentia cu usurinta cele doua posibilitati dominante ale
destinului:
Amandoua dau profilul Eului abandonat: Ep2 = Sch 0 . Dar paranoizii deseori regreseaza la
esalonul Eului A2 = + sau chiar A1 = 0 . Profilul Eului in schimbare Sch 0 0 se vede in
ambele cazuri. Deseori tind sa stapaneasca inflatia paranoida cu ajutorul mecanismelor de
constrangere: B2 = Sch + sau B1 = Sch 0. Eul preparanoid se dezvaluie oricum cu
aparitia profilelor Eului: Ep2, A2, A1, F2.
Profilul de contact al homosexualilor pasivi ai clasei Phy este C + + sau C + : legatura bi-
obiectala, bisexuala. Preparanoizii juvenili dau profilele: C , C sau C +.
Homosexualii sadici care, in decursul transformarii paranoide a Eului, se lupta impotriva
ideilor criminale, dau profilul de contact infidel C + .
Directia alegerii in profesie este data fie de factorul hy (actor, profesii sacre) fie de factorii
h si p (croitor, blanar, hair-stylist, manichiurist etc).

252
Posibilitatile de destin sunt reprezentate in tabelul psihodiagnostic nr. IX. Gasim urmatoarele
maladii: 1.Homosexualitate pasiva (la barbati); 2.Paranoia juvenila, schizofrenie heboida,
isterie si histero-epilepsie episodica.

5.Clasa pulsionala Schk

Formula pulsionala : p
k
Clasa visatorilor cu ochii deschisi si a depersonalizatilor.

Indivizii acestei clase sunt descendenti ai unor subiecti catatonoizi sau chiar schizofreni
catatonoizi. In familia lor, gasim deseori schizoizi egocentisti, egoisti, narcisisti, autisti,
nevrotici obsesionali asociali, hipocondriaci, excentrici manieristi, straini de viata, ireali,
adevarate fantome.
Subietii adulti ai clasei Schk pot fi ei insisi schizofreni (1) dar in special conductori de boli
schizoforme morbide. In copilarie si in adolescenta, nu de putine ori descoperim la ei tendinte
schizoide: vorbesc putin, sunt inchisi, nu vor sau nu pot raspunde la clasa, si traiesc in lumea
ireala a visului lor. Cu varsta, parasesc oarecum aceasta lume de fictiune si prezinta fie
simptome ale isteriei de conversie, fie de cele mai multe ori simptome in aparenta circulare,
maniaco-depresive. In fazele depresive, devin paranoizi, iar in fazele maniacale devin, din
contra, dau dovada unei aluri megalomanice.
Analiza profunda a acestor subiecti ne arata ca in realitate, aceeasi adultii, raman niste
visatori cu ochii deschisi. Ca si copiii timizi, starini de viata, isi cauta locul in existenta, fara
sa-l gaseasca. Se inchid in ei insisisi si stau cu saptamanile in camera lor, de cele mai multe
ori in acelasi pat si se complac intr-o lume de vise ireale, infantile. Ca si copiii, se agata doar
de cate ceva ce-i intereseaza doar pe ei. Clinicianul pune de cele mai multe ori diagnosticul
de depresie. Nu sunt asadar melancolici circulari; acesti pseudo-melancolici traiesc intr-o
lume de fantasme unde toate nevoile lor infantile isi gasesc satisfacere intr-o maniera autista,
lipsite de realizare efectiva in viata reala. Oricum, rareori se scufunda in schizofrenie sau
nevroza obsesionala manifeste. La un moment dat, parasesc patul si lumea de fictiune ireala,
revin in lumea reala, castiga din nou bani, fac aceleasi afaceri comerciale de anvergura, pana
in ziua cand recad in lumea visului, infantila, ireala.
Brusc, se desolidarizeaza de lumea reala in care actionasera pana atunci. Nu numai lumea,
dar si propriul corp, Eul lor anterior ii devin straine. Se repliaza intr-o lume diferita,
depersonalizata, si traiesc o viata autista straina, departe de freamatul vietii cotidiene.
Din exterior, dau realmente impresia unor subiecti circulari. Analiza profunda si analiza
experimentala a pulsiunilor scot in lumina natura lor autista, schizoforma, egositolica si
totodata puternica lor predispozitie la depersonalizare periodica. Alienarea totala a Eului
lor vechi este caracteristica reprezentantilor clasei Schk.

253
Elementul principal, la ei este, incapacitatea de a percepe lumea exterioara, realitatea sa,
incapacitatea de a lua in posesie valorile obiectale (disparitia functiunii k+ este foarte
semnificativa). In clipa in care parasesc starea de depersonalizare, ei dau un Eu Ek1 = + 0, si
astfel cuceresc lumea.
Sexualitatea acestor indivizi este grav perturbata, raman deseori fixati la esalonul pulsional
incestuos, infantil, primitiv. Altii sunt predispusi la inversarea scopului pulsional sexual, dar
fara a deveni, la modul general, homosexuali manifesti caci ei proiecteaza de cele mai multe
ori exigentele homosexuale, taxand prea usor pe altii de homosexualitate. Barbatilor acestei
clase le place sa joace rolul mamei grijulii. Femeile, din contra, intretin de multe ori tineri
amanti. Trasatura comuna este curiozitatea infantila cu care spioneaza relatiile intime ale
anturajului lor. Aceasta atitudine de privitor in domeniul sexual ii satisface din plin. Ei dau
deseori profilul pulsioal S +! +! In corelatie cu Eul gelos, invidios Ep4 = Sch .
Tinerele femei ale acestei clase de cele mai multe ori se casatoresc cu barbati in varsta, bogati
dar, in acelasi timp ii intretin si pe tineri barbati pe care ele ii iubesc. Barbatii se leaga in mod
voluntar de prostituate sau traiesc in mod ilegitim cu femei maritate, formand un menage a
trois asigurand tot confortul femeii iubite.
Profilele afectelor depinde de gradul de socializare. Indivizii cultivati traiesc deseori intr-o
stare de flux a afectelor: P + +; din punct de vedere clinic, nu de putine ori intalnim crize de
lacrimi isteriforme, autoagresivitate, idei de autoacuze cu caracter masohic, tentative de
suicid. Unii tind sa traiasca in pietate. (2).
Variantele putin evoluate (S + +) traiesc in frica si panica P sau P 0 . Acest din urma
profil releva inversiunea scopului sexual de tip paranoid-homosexuala, pe care il arata destul
de rar in profilul lor sexual. Fatarnicii fervent dau asemenea profile P + ; P + sau P .
Ca regula generala, putem constata ca reprezentantii clasei Schk folosesc supapa P ca iesire
de siguranta cea mai frecventa.
Starea Eului este determinata de inversiunea identificarii. Fetele nu se identifica cu mamele,
ci cu tatal care duce o viata de curvar. Fii nu-si introiecteaza tatal ca model, ci mama, care e
de cele mai multe ori narcisica, egoista si care duce de cele mai multe ori o viata de baby-
soxer(sub papucul mamei). Se intampla de asemenea ca ei sa se identifice cu cei doi parinti;
astfel resimt, in Eul lor, conflictul care a marcat viata parintilor asa cum l-au vazut prin ochii
lor de copii. Este aceasta lupta intre cele doua idealuri de Eu care aduce aceasta oscilare
continua intre Eul M si Eul F. La marginea/periferia vietii pulsionale, nu gasim decat rar
dileme, dar lupta din interiorul Eului este cu atat mai puternica. Sunt cu siguranta aceste
dileme ale Eului, aceste lupte intre cele doua Ego-uri (M si F) care deseori ii fac inapti in
viata reala pe acesti indivizi, de unde si retragerea lor intr-o lume de vise. Realitatea vietii le
este straina, in mod periodic sau in permanenta. Ei joaca in viata, ca niste actori slabi, care
copiaza pe cei din jur cum sa se comporte, sa se bucure, sa iubeasca. Sunt adevarate fantome,
actori de joasa spita, prost deghizati pe scena vieti. Isi dau seama ei insisi de acest lucru, se
descurajeaza si se izoleaza in camera lor si in patul lor, pentru a trai o viata ireala, departe de
tot ce inseamna viata de zi cu zi. Daca sunt obligati sa apara in societate, cuvintele si gesturile
lor li se par straine. In aceasta faza de depersonalizare, sunt bantuiti de frica de a nu deveni
nebuni. Eul lor este Eul ascuns k care se baricadeaza impotriva realitatii, si este in mod

254
clar/precis acest Eu care nu se poate realiza cu adevarat. Iata de ce, de fiecare data cand
poate, se refugiaza in umbra acestui Eu ascuns, pentru a evita acest Eu strain care il
impinge pe scena vietii, se lupta, castiga bani, iubeste si uraste. Ei nu pot sa se identifice cu
acest Eu. In faza depersonalizarii, ei dau cateodata, destul de rar, profilul Eului care refuleaza
B1 = 0 (1).
Profilele lor de contact corespund esalonului primitiv la care au ramas fixati. Profilul C 0 0
releva dorinta lor de a ramane la sanul mamei; C + + indica predispozitia la bisexualitate.
Faptul ca nu dau aproape niciodata profilul contactului adult C 0 + confirma tot ce am
afirmat in mod repetat de legatura lor ireala, autistica cu lumea exterioara. Acest lucru se
releva cel mai bine in profilul C . Indivizii cultivati dau profilul contactului nefericit C 0
; disociatii dau profilul legaturii hipomaniacale C 0 . Paranoizi depresivi dau C + sau C +
.
Alegerea profesiei poarta amprenta factorilor hy, k sau k, h. Le place sa se faca actori,
profesori, soldati, directori de casa de sanantate sau de hotel. Isi aleg profesii de genul
drogerist sau cosmetician. Apropae toate profesiile alese le dau posibilitatea sa-si satisfaca
dorinta narcisica.
Posibilitatile de destin din Tabelul psihodiagnostic nr. X sunt: 1.Hipocondrie cu incapacitatea
aproape totala de a munci; 2.Isterie de conversie; 3.Pseudo-manii (nimfomanie) in general cu
aspect antisocial (pseudologia fantastica, cleptomanie etc); 4.Depresie paranoida; 5.Criminal
cu sange rece sau pasional; 6.Suicid isteriform; 7.Nevroza de angoasa paranoida.

6.Clasa pulsionala Schp+

Clasa geneiilor ratete si a urei fata de de parinti.

Reprezentantii acestei clase sunt conductori de paranoia. Incapabili sa-si satisfaca trebuinta
egodiastolica extrem de mare, incapabili sa o socializeze intr-o profesie sau intr-o maniera
nativa, sub forma patologica, ei tind sa scape din pericolul pulsional p prin alte cai:
1.Comportamente histeriforme bizare, cu alterari periodice ale constiintei; 2.Idei de a ucide
pe care le combat prin mecanisme de constrangere; in cea mai mare parte a timpului este tatal
sau mama sau reprezentantii lor pe care vor sa-i omoare; 3.Crize histero-epileptice furibunde;
4.Autoagresivitate isteriforma: tentative de suicid in cursul carora isi dau foc hainelor, se
otravesc, mai ales in public etc.; 5.Narcomanie; Cleptomanie; se duc spre cei care ii
persecuta, in general parintii sau reprezentantii acestora din urma.
Paranoia poate sa devina manifesta, dar rareori dureaza; in timp ce supapele pulsionale
descrise mai sus nu sunt folosite decat temporar. Dar filonul paranoid latent al structurii lor
psihice este inactiv decat in aparenta; actioneaza intr-o maniera disimultata, din tinerete pana
la moarte, ii fac nefericiti pe apartinatori cat si anturajul. Conductorii factorului p sunt
aproape toti antifamiliali, deseori chiar antisociali. Sunt total incapabili sa se adapteze in

255
cadrul unei familii sau unei societati. Se gaseste mai mereu in familie un membru care sa-i
suspecteze cu buna stiinta si sa le impidice dezvoltarea geniului interior pe care-l mostenesc,
si din cauza asta, pot merge pana la crima. Sunt naturi cainite la care dorinta de razbunare
provine din sentimentul morbid de gelozie, din narcisismul ranit, din raceala afectiva, deseori
din ideea deliranta ca noi incercam in mod perfid sa ne punem in calea carierei lor.
Conflictul lor interior este condus de motive ale trenuintelor e si p cat si s si d.
Unii traiesc la modul manifest trebuinta e refuland exigentele paranoide. Aceste variante ale
clasei Schp se fac de multe ori sub forma de scene histero-epileptice ..... iar uneori sub forma
de stari crepusculare. Formula lor pulsionala este e/p. Altii, din contra, refuleaza la fel de bine
atat trenuinta e si p si resping exigentele paranoid-epileptiforme cu ajutorul mecanismelor de
constrangere. Formula lor pulsionala este k/ep. Este dificil de caracterizat starea lor printr-un
diagnostic psihiatric obisnuit. Gandirea lor urmeaza in general o logica ascutita si dau deseori
impresia ca sunt geniali. Este remarcabil faptul ca insisi anormalii acestei clase, aproape
debili mentali, pot avea pseudo-talente in cate un domeniu (calcul, muzica, desen). Dar, de la
o perioada la alta, prezinta accese de ura, manie, dorinta de razbunare sau de a ucide, care ii
fac periculosi si astfel necesita internare; se poate pune diagnosticul de preparanoia,
psihopatie isterico-epileptica, pseudo-imbecilitate paranoida. Dar niciuna din aceste etichete
nu ne satisfac, caci in spatele comportamentului histero-epileptic, pseudo-debil, se ascunde in
profunzime trebuinta nesatisfacuta egodiastolica de extindere a Eului. Din aceasta cauza
structura lor epileptiforma nu se poate aproape niciodata manifesta sub forma unei epilepsi
autentice.
Viata sexuala este in general perturbata: sunt indivizi maturizati tardiv din punct de vedere
sexual, eventual hipotrofica, sadici anali sau onanisti excesivi. Femeile releva
homosexualitatea latenta prin profilele vectoriale S ; 0 ; +. Obsesionalii dau reactiile S
0; sau 0 . Sadici dau S 0 +. Ura fata de unul din parinti ne indica legatura lor
incestuoasa. Mentionam ca delicventii sexuali apartin de cele mai multe ori clasei Sch p.
Viata afectiva este dominata de exigenta Cain. Fiii vor sa-si omoare tatal, iar ficele mama.
Profilele P +; ; 0 releva aceste exigente. Ei traiesc de cele mai multe ori in panica si
frica: P ; 0 . Rareori ii gasim in stadiul abelian: P + ; . Atunci cand ar dori sa fie
piosi ca Abel si pot fi, in afara familiei, indivizi afectosi, tandri si buni, sunt din contra,
creaturi dibolice in sanul familiei. O fata histero-epileptica, pseudo-debila, de ani de zile
cauta un mod de a-si otravi mama. Un tanar matematician, intr-adevar dotat, vrea sa-si
omoare tatal. O artista lirica o obsedeaza ideea ca vrea sa-si omoare mama si pentru acest
lucru, nu indrazneste sa ramana niciodata nici macar un minut singura cu ea. Indivizii care
reusesc sa scape de posibilitatile de destin cele mai grave cum ar fi : sinuciderea, crima,
paranoia, revin de cele mai multe ori, dupa ce au trecut de varsta de 30-40 de ani, cu o
tandrete si o dragoste nemasurate, spre partenerul (tata, mama, sora, etc) pe care vroiau sa-l
omoare in tinerete.
Eul acestor indivizi este caracterizat, experimental de profilul Ep1 = Sch 0 +. Ei sunt
posedati si traiesc intr-o stare permanenta de inflatie psihica, sub tensiune. Obiectul
inflatiei este in general grandoarea propriului Eu. Un alt profil de Eu caracteristic acestei
clase care apare uneori este Eul D = Sch + +, adica Eul hipertrofic. Aceste doua profile se

256
inlocuiesc reciproc din cand in cand. La cei care adopta mecanisme de constrangere, gasim:
B2 = Sch +, inlocuind Ep1.
Profilele de contact C +; releva legatura incestuoasa care se ascunde in spatele
trebuintei de razbunare Cain; ei sunt atasati de mama sau de tata cu o fidelitate de
nezdruncinat, incestuoasa. In cazurile grave, gasim profilul de contact ireal: C sau
profilul legaturii infantile: C 0 0. Profilele legaturii nefericite sau nesigure: C 0 ; 0 sunt
intalnite mai ales in nevroza obsesionala sau la pre-paranoiaci.
Tabelul psihodiagnostic nr. XI prezinta o vedere de ansamblu a posibilitatilor de destin ale
clasei Schp +.

7.Clasa pulsionala Cd+

Clasa eternilor cautatori, a depresivilor.

Pericolul pulsional al membrilor acestei clase este dat de trebuinta de cautare care nu poate
fi niciodata satisfacuta. Analiza profunda a acestor indivizi arata ca aceasta cautare eterna
este datorata unei cresteri excesive a imagoului, a cresterii patologice a functiei idealizant
posesive k. Individul nu se poate opri din aceasta cheta de Obiecte dorite, caci aceasta este
condusa dupa un model ce nu-l poate regasi. Ar putea gasi Obiecte care sa se apropie, in linii
mari, dar el este fixat la un ideal atat de specific, de particular ca Obiectele lumii exterioare
nu-i pot fi niciodata identice cu acesta. Incapabil de orice compromis, aceasta cheta fara
sfarsit este mereu in zadar.
Din punct de vedere psihopulsional, gasim astfel, in spatele acestui pericol pulsional, nu doar
trebuinta de a cauta (d), dar si o crestere a functiei idealizant posesive (k). Cautarea eterna
se manifesta la indivizi relativ sanatosi ai acestei clase printr-o dorinta de competitie fara
oprire. Ei au ramas fixati la stadiul rivalitatii cu Obiectul primar (tata, mama, sora) si prin
transfer, de-a lungul intregii vieti, rivalizeaza cu persoana care reuseste. Rivalizeaza pentru
ca au pierdut Obiectul primar in timpul primei lor lupte si au incorporat acest obiect pierdut
ca Imago in Eu. De atunci, lupta continua, condusa de imaginea ideala pe care tind sa si-o
apropie prin succese in alte domenii. Isi irosesc talentele, bunurile spirituale si uneori si cele
materiale, dar nu renunta la lupta, pana cand cad in depresie in cursul careia se intorc
impotriva lor si se tortureaza. Dar acasta depresie nu este decat o reactie la cautarea lor
eterna.
Caracteristicile experimentale ale clasei Cd+ sunt urmatoarele:
In sexualitate domina profilele; S + ; , adica profilele de scindare, de autoagresivitate (s
). Ei sunt proprii lor calai, pasivi, masochisti, sfarsesc adesea sinucigandu-se. Freud admite
ca autoagresivitatea are drept cauza rigoarea Supraeului. De cele mai multe ori, dau profilul
infantil al sexualitatii: S 0 0.

257
In domeniul afectelor, prezinta reactii pe care ar trebui sa le interpretam ca descarcare a
afectelor (P 0 0). Adesea, traiesc in panica (P ) sau in frica ( P 0 ); profilul
lamentatiilor (P 0 ) este in egala masura tipic acestor indivizi, ca si Cain (P ) pe care-l
intorc impotriva lor.
Eul lor este Eul primitiv A2 = Sch + ; Ek4 = Sch , care releva predispozitia lor la
autism. Numai intr-o faza mai indepartata, in hipomanie ei dau profilul Eului (k, p).
Profilele de contact predominante sunt C + sau + sau chiar + 0.
In alegerea profesiei, sunt condusi de factorul d si aleg de preferinta profesii de
colectionari, magazioneri, vanzatori de timbre, anticariati, licitatori, critici (ultimele doua
profesii sunt exemple de socializare ale nevoii de competitie).
Tabelul psihodiagnostic nr XII releva posibiitatile de destin ale clasei cd+: 1.Megalomanie
paranoida sau sentimentul de inferioritate, cu rivalitate eterna, deseori asociat cu o
hiperdezvoltare sexuala; 2.Mania jocului (de carti, la bursa, pe teren) la indivizii bisexuali,
sau homosexuali latenti; 3.Nevroza obsesionala cu depresie paranoida; 4.Melancolie
paranoida la indivizii cu schizomanie; 5.Cleptomanie paranoida; 6.In cazurile cele mai grave:
psihoza melancolica.

8.Clasa pulsionala Cm
Clasa eternilor abandonati, a hipomaniacalilor.

Caracterul si patologia membrilor acestei clase Cm sunt determinate de trebuinta de a se

acrosa. Aceasta trebuinta filogenetica, arhaica, de a se acrosa actioneaza ca un factor latent
in viata lor pulsionala. Aceasta trebuinta ii impinge sa compenseze intr-un fel oarecare
singuratatea infricosetoare si suferintele insuportabile ce le produce detasarea de lumea
exterioara.
Printre ei, gasim copii cu trac scolar, subiecti cu nevroza de angoasa, balbaiti, adolescenti
dificile, neatenti, agitati si neastamparati, adulti hipomaniacali sau maniacali, travestiti,
dromomani, cleptomani, hoti, excroci, criminali pasionali. Iesirile de siguranta prin care
incearca sa iasa din pericolul pulsional al separarii, apar ca foarte disparate. Dar, in spatele
acestor manifestari clinice diferite, se ascunde mereu acelasi pericol pulsional provenind din
imposibilitatea de a se atasa de cineva.
Semnul clinic si experimental caracteristic al incapacitatii de a se atasa este reactia
hipomaniacala: C 0 . Ceea ce intelegem prin reactie hipomaniacala nu coicide cu tabloul
clinic din psihiatrie al hipomaniei sau maniei. In spatele hipomaniei, cu certitudine, se
ascunde acest aspect din psihologia profunda pe care il numim reactie hipomaniacala; dar
aceasta din urma nu apartine doar tabloului clinic al hipomaniei. Din contra, o gasim in toate
stadiile vietii, de la varsta de 3-4 ani pana in a doua parte a vietii (40-60 ani). Examinand din
punct de vedere al psihologiei profunde reactia hipomaniacala se observa: 1.Fie atunci cand

258
individul este detasat de Obiect (m = negativ); 2.Fie atunci cand individul se agita fara rost
pentru a gasi valorilor obiectale (d = 0); 3.In consecinta, devin incapabili sa se concentreze,
inconstanti, instabili, agitati; 4.Si cum stie ca a piedut pentru totdeauna Obiectul de care s-ar
putea atasa, devin agresivi si isi intorc tot sadismul impotriva lumii inconjuratoare.
In capitolul sindroamelor patologice, am aratat sindromul reactiei hipomaniacale:
m = : a fi detasat de obiect
d = 0: cautare dispersata, neastampar, agitatie nemasurata, incontinenta trebuintei de a
achizitiona
k = : pierderea capacitatii de formare a idealului. Absenta idealului obiectal si in consecinta
ignoranta dorintei de a poseda
s = +: agresivitate indreptata impotriva lumii inconjuratoare.
Acest sindrom poate aparea la orice varsta; din punct de vedere clinic, va fi interpretat in
maniere diverse la copii sau la cei aflati in a doua parte a vietii, dar semnificatia si
interpretarea din punct de vedere psihopulsional raman mereu aceleasi.

*
**

Caracteristicile experimentale ale psihozei maniacale sunt urmatoarele:

1.Individul apartine clasei Cm, adica faptul ca nesatisfacerea trebuintei de a se atasa domina
in ordinea latentei factorilor (la melancolici, se stie ca domina latenta d; Cd+);
2.In formula pulsionala, printre factorii simptomatici e si d, figureaza eventual si factorul hy;
3.Tensiunea din factorul s este extrem de mare, evetual si cea din factorul h. Individul este
incapabil sa descarce atat nevoia de agresivitate cat si cea de tandrete.
4.Domeniul conflictual cu lumea inconjuratoare se gaseste in contact. Gasim aici variatii
inverse in reactii (de exemplu: C 0 apoi C 0);
5.Profilul de contact C 0 este cel mai frecvent.
6.Afectele sunt descarcate deseori si cu usurinta: P 0 0.
7.Destinul Eului este caracterizat prin proportiile C : A = 6 : 1 (vezi capitolul XXIV).

*
* *

259
Bazandu-ne pe aceste date experimentale, ne putem reprezenta psihologia maniei in felul
urmator:
Mania este intr-adevar o reactie la depresie. Dar, in arier-plan, evenimentele psihice profunde
par sa se deruleze intr-o cu totul alta maniera pe care nu o admite psihologia clasica si in
parte chiar psihanaliza (Freud).
In faza depresiei, individul este obligat de a cauta etern, caci exagerarea in mod patologic a
functiei idealizante il obliga sa caute un ideal obiectal bine definit. Incapacitatea de a ajunge
la un compromis intre Ideal si Obiect il constrange sa continue la nesfarsit cheta sa. Astfel se
tortureaza si ajunge la depresie.
Dar daca, mai tarziu, individul oboseste si devine constient de faptul ca nu va putea nicodata
sa gaseasca acest Obiect atat de special, isi pierde in totalitate capacitatea de a continua
cautarea plecand de la un ideal obiectal specific.
In psihologia formarii maniei, insistam in mod particular pe faptul ca individul realizeaza
inutilitatea perseverentei sale in aceasta cheta de Obiect dupa un ideal anume. Prin urmare,
Imagoul se prabuseste. Dupa aceasta dezimaginare spontana, exagerarea functiei
idealizante caracteristica fazei depresive este inlocuita de insusi neputinta acestei functii.
Acest eveniment se releva experimental prin:
1.Negativismul brusc al reactiei k, aproape constant in depresie.
2.In timp ce reactia s din negativa devine pozitiva.
Astfel debuteaza faza maniacala. Totusi, aceasta transformare a factorului s, trecand de la
masochism la sadism, nu indica triumful Supraeului tiranic, ci agresivitatea, furia disperata si
dorinta de razbunare a individului impotriva lumii de care s-a detasat pentru totdeauna (1).
Individul realizand faptul ca nu va putea gasi niciodata in aceasta lume ceea ce cauta isi va
bate joc efectiv de tot. Isi poate permite sa evalueze valorile obiectale ale acestei lumi ca
indivizii care sunt pe moarte. De ce sa se intoarca impotriva sa cand e deja detasat de aceasta
lume? Dimpotriva, acumuleaza in el agresivitate, pentru a o descarca pe semenii sai, cu
exceptia prietenilor. Tragedia rezida din faptul ca el este atat de detasat de lumea exterioara
incat este incapabil sa gaseasca un Obiect pe care sa-si descarce agresivitatea. Intr-adevar,
putini indivizi din clasa Cm devin criminali. Cea mai mare parte dintre ei sunt atat de
nestapaniti, agitati si instabili incat au devenit incapabili sa urasca destul de mult timp un
Obiect incat sa fie in stare a-l omori.
Evenimentele psihice care definesc si caracterizeaza reactia hipomaniacala sunt:
1.Realizarea brusca a inutilitatii cautarii;
2.Neputinta functiei formatoare a idealului;
3.Incetarea brusca a cautarii unui Obiect si a inlocuirii sale cu o cursa nebuna, o neintemeiata
trebuinta de a trece dintr-una in alta. Aceasta nu inseamna deloc triumful hedonismului.
Indivizii maniacali se simt atat de aproape de moarte incat nu mai stiu sa aprecieze placerile
acestei lumi. Ei cauta sa puna mana pe un Obiect sau altul, dar, nefiind condusi de niciun
ideal sau model, il abandoneaza imediat, caci fiecare Obiect si-a pierdut pentru ei orice

260
valoarea. Veselia lor nu este autentica. Ei sunt fiintele cele mai triste din lume. Cel care a
privit vreodata profund in ochii unui maniacal ne da dreptate, cand spunem ca acesti indivizi
sunt mai inruditi cu moartea decat de viata.

*
* *

Noutatea conceptiei noastre este afirmatia ca psihoza circulara are la origini, nu o schimbare
a dispozitiei, ci o grava perturbare a functionarii Eului, mai precis a functiei idealizante.
Melancolicii, ca si maniacalii, sunt indivizi cu un Eul bolnav. Perturbarea functiei Eului este
in menacolie data de exagerarea formarii Idealului (perturbare a functiei k) prin sentimentul
de inferioritate, micromanie (perturbarea functiei p). In manie, functionarea idealizanta este
blocata, aproape in totalitate paralizata (perturbarea functiei k). Dupa parerea noastra, este
complet eronat sa consideram maladiile circulare ca simple perturbari ale umorii. Sunt
maladii ale Eului, la fel cum sunt schizofrenia catatonoida sau paranoida. Diferenta rezida in
faptul ca, credem noi, in timp ce schizofrenii utilizeaza ca factori simptomatici (adica ca
supape pulsionale) factorii k sau p, circularii folosesc factorii d sau m. Acest aspect apare
experimental, cu claritate, in formulele pulsionale ale subiectilor acestor maladii: formula
pulsionala a schizofreniei este, la modul general, p/k sau k/p sau e/p in timp ce la circulari
este m 0/ d + in depresie si d0/m in manie.
Am putea face urmatoarea obiectie: cum am putea impaca teoria latentei cu faptul ca, in
formula pulsionala a depresiei, factorul d figureaza ca factor radacina si nu ca factor
simptomatic ca de altfel si factorul m in manie? in timp ce din punct de vedere clinic, in
depresie, tocmai depresia este manifesta, ca si mania in manie; formula pulsionala din
contra, reflecta o situatie exact opusa. Aceasta contradictie aparenta se explica astfel: nu
exista trebuinta depresiva, nici trebuina maniacala. Sistemul pulsional admite o trebuinta
d care conditioneaza necesitatea de a pleca in cautare, si o trebuinta m care sta la baza
dorintei de a se atasa. Ori, s-a constatat ca in faza depresiva, este tocmai trebuinta de a
cauta si in faza maniacala cea de a se atasa care sunt nesatisfacute. Aceasta stare de lucru este
relevata clar in formulele pulsionale ale bolii circulare: pentru depresie m/d si pentru manie
d/m (1).
Tabelul nr. 35 ne prezinta o vedere a diferentelor care exista, din punct de vedere
psihopulsional, intre cele doua forme ale psihozei maniaco-depresive.
Posibilitatile de destin ale clasei Cm sunt reunite in tabelul psihodiagnostic nr. XIII:
1.In clasa Cm nu gasim asa cum am mai zis indivizi avand formula h/m, probabil pentru ca
dupa ce s-a pierdut capacitatea de a se atasa, fiinta umana a devenit incapabila sa dea sau sa
ofere tandrete. Iata de ce maniacalii nu dau aproape niciodata reactiile h 0 sau h .
2.Formula s/m caracterizeaza nevroticii sau psihoticii circulari paranoizi.
3.Formula e/m caracterizeaza in special variantele normale ale clasei Cm .

261
4.Atat formula hy/m si hy k/m se observa la normali in special intre 7 si 8 ani.
5.Formula k/m sub forma k d/m h este tipica dromomaniei.
6.In hipocondrie, nevroza de angoasa si hipomanie cu reactii periculoase, gasim formula p/m;
in simptomatologie, intalnim o cantitate de idei paranoide.
7.Formula clasica d/m este evident cea mai des intalnita si caracteristica lipsei de sustinere, a
maniei, a escrocheriei. Copiii in a doua faza a pubertatii dau in egala masura aceasta formula.
8.In clasa Cm +, intalnim cu formula d e/m h indivizi normali intre 13 si 18 ani si intre 30 si
40 de ani.
9.O parte din nevroticii obsesionali sau cu nevroza de angoasa dau formula d/p m h si se
includ in clasa Cm +.

Tabel 35
Tabelul comparativ pentru Diagnosticul diferential intre Melancolie si Manie.

Elementele
carateristice ale
Cd + Cm dignosticului
Factorul experimental al
(Depresie) (Manie)
pulsiunilor
Cd + Cm
m
Crescuta, adesea cu alura m =
Tr. de a se atasa spasmodica Nesatisfacuta. m = !
sau
este:
d Cautare imprastiata,
fara sustinere si
Tr. De a cauta Indreptata spre un Obiect
retinere; fara o cautare
este: anume si imposibil de d = +! d=0
veritabila a unui Obiect
satisfacut.
determinat de un ideal
obiectal.
p Introproiectie: Proiectie: acuze la p = p=
Tr. de autominimizare, adresa altora. Impresia
(s = ) (s = +!)
egodiastola este: micromanie, autoacuze. ca detine o putere.

k Patologic mare: Neputinta functiei k = +!

Tr egosistolica, Idealizare crescuta a idealizante k=
()
functia Obiectului pierdut. dezimaginare

262
idealizatoare Hiperimaginare
obiectala este:
e, hy P=+
Exigenta Cain, de furie, Impresia ca este Abel. P =
Domeniul de ura, dorinta de Panica, frica, P=
afectelor si al razbunare. descarcare de afecte. P=00
vietii etice: P=00

s Heteroagresivitat:
Autoagresivitate;
Domeniul sadism, dar imposibil s = ! s = +!!
masochism.
agresivitatii: de satisfacut.

h
Foarte mare, imposibila Foarte intensa, dar
Tr de tandrete de satisfacut. h=+ h = +!
imposibil de satisfacut.
este:

Formula m s k d e
pulsionala. d h msk

*
* *

Descrierea celor opt clase pulsionale tri-egale si cvadri-egale se gaseste in tabelele

psihodiagnostice nr. XIV si XV. Simptomele fiecarei clase sunt studiate separat.

CAPITOLUL XXVIII
EXERCITII DE CARATERIZARE A UNUI INDIVID
DUPA SISTEMUL LINNEAN EMPIRIC AL PULSIUNILOR.

Exercitiul 13. Exemplul al clasei Ss

263
Cazul unui profesor de liceu, 30 ani.
Tabelul T.d.t nr 36 a fost construit cu ajutorul a 15 profile pulsionale.
A)Determinarea clasei pulsionale.
Ordinea gradelor de latenta:
....
Pacientul apartine deci clasei Ss . Caracteristicile generale ale acestei clase sunt:
1.Nesatisfacerea trebuintei de virilitate (s ) agresivitate latenta, masochism;
2.Dorinta de a forma cu partenerul o uniune duala indisolubila;
3.Dorinta de a juca in aceasta uniune rolul masochistului. Raporturile intre cei doi parteneri
imbraca mereu un caracter sado-masohic. Ei sunt legati unul de altul prin acest sado-
masochism;
4.Obiectul alegerii profesionale priveste adesea copilul, deci pedagogia;
5.Forma patologice: nevroza obsesionala, nevroza paranoida. La barbati: impotenta, erotism
anal. In cazuri grave: schizofrenie paranoida.

Tabelul 36
Tabelul tensiunii de tendinte de la exercitiul 13.

264
Examene S P Sch C Gradul de T.d.t. pe
zile

Nr. Data h s e hy k p d m 0 0 si
1940
I + + 0 0 2 1 3
3/9
II 11/9 0 + + 1 2 3

III 16/9 0 +! 0 0 3 1 4

IV 16/9 0 + 0 + 2 2 4

V 18/9 + 0 + 0 + 2 2 4

VI 18/9 + + 0 0 2 2 4

VII 20/9 + 0 0 + ! + 2 0 2

VIII 20/9 + + 0 0 2 2 4

IX 23/9 0 + 0 0 0 4 2 6

X 23/9 + + 0 0 2 1 3

XI 25/9 + + 0 0 0 2 1 3

XII 25/9 + 0 + 0 0 + 2 1 3

XIII 27/9 0 + + 1 3 4

XIV 27/9 0 + 0 + 2 3 5

XV 30/9 + + 0 1 2 3

0 5 1 3 7 0 7 0 7 30

2 1 4 3 8 0 6 1 25

G.T.d.t 7 2 7 10 8 7 6 8 55

30
Coeficientul tensiunii de tendinte = = 1,2
25

265
B) Determinarea formulei pulsionale.
Formula pulsionala prescurtata Formula pulsionala completa
hy hy10 m8 k8
s
p7 h7 e7 d6
s2
Dupa tabelul Psihodiagnostic nr. VII, rubrica III, variantele hy/s ale clasei Ss sunt
urmatoarele: 1.Isterie; 2.Homosexualitate latenta; 3.Tulburari ale sexualitatii cum ar fi
impotenta si frigiditate; 4.Epilepsie latenta; 5.Analitate; 6.Inhibitie, incapacitatea de a munci.
Profesii: invatamant, muzica, matematica, filosofie, opere de arta.
Cu privire la formula pulsionala completa, trebuie sa ne orientam diagnosticul asupra isteriei,
homosexualitatii latente si tulburarilor de sexualitate (1).

C) Coeficientul T.d.t este:

0 30
= = 1,2 normal
25

Acesta elimina isteria si se potriveste, din contra, cu tulburarile de sexualitate (in isterie,
Q.T.d.t este mai mare de 3).

Istoricul bolii.
Acest profesor de matematica, in varsta de 30 ani, vine si ne cauta pentru tulburari sexuale,
nu manifesta nici o atragere libidinala, niciun orgasm, nu poate sa se apropie de nici o femeie.
El se subestimeaza profesional. Il admira pe fratele sau pe care il considera un geniu si pe
care il adora.
Terapia analitica (2) releva: tatal subiectului nostru a murit in timpul Razboiului Mondial, pe
cand el avea 3-4 ani. Cei doi frati s-au sprijinit unul pe altul formand o uniune duala foarte
stransa in care pacientul nostru a jucat rolul pasiv, feminin, s-a lasat dominat de fratele sau
mai mic caruia s-a daruit cu abnegatie. Acest frate mai mic era un scriitor dotat, foarte activ,
care-l oprima pe acesta mai in toate domeniile vietii. Pacientul nostru a vrut si el sa devina
scriitor, dar succesul fratelui sau l-a descurajat si de aceea s-a facut matematician. Suporta cu
umilinta dominarea si opresiunea fratelui dar se simtea pe deplin fericit in aceasta situatie
masochista. Il iubea pe fratele sau. Problema a aparut cand fratele cel mic l-a parasit brusc
pentru a se casatori, lasandu-l singur cu mama lor. Imediat s-a format o noua uniune duala
intre mama si fiu, de asemenea sub semnul sadomasochismului, cu diferenta ca acum
pacientul nostru joaca rolul sadic dupa despartirea de fratele mai mic. Mama si fiul se
torturau de moarte. Adesea a incercat sa puna capat acestei relatii de uniune duala nefericita
parasindu-si mama, dar in zadar. Ea il facea sa plateasca aceste plecari prin scene isterice
impresionante. Chiar pacientul nostru a avut la un moment dat un puseu/acces histero-

266
epileptic. Au ramas impreuna, incapabili sa rupa aceasta legatura sadomasochista. Daca fiul,
in varsta de 30 de ani, indraznea sa faca curte vreunei fete, mama ii spulbera iluziile prin
insulte.
Tratamentul l-a facut sa devina constient de tulburarea survenita in dezvoltarea Eului sau, mai
ales de falsa formare a unui ideal. Neputand sa se identifice cu tatal, disparut pe cand el era
foarte mic, s-a identificat astfel cu mama si isi iubea fratele mai mic de o maniera erotica. In
aceasta uniune duala, isi satisfacea nevoile homosexuale latente intr-o maniera masochista.
Dupa ruperea uniuni duale de partenerul de acelasi sex, se identifica cu fratele sau si incepe
sa-i aplice mamei acelasi tratament sadic pe care l-a suportat el din partea fratelui. Mama,
care era ea insasi o bisexuala masculina, intrerupe din gelozie orice relatie heterosexuala pe
care ar fi putut s-o aibe fiul ei. De aici si incapacitatea sa de iubire amoroasa si impotenta.
Dupa un an de terapie, pacientul reuseste sa se separe de mama si sa se casatoreasca.

Profilele au fost facute in perioda in care pacientul inca traia cu fratele mai mic intr-o uniune
sadomasochista. De aici si apartenenta la clasa Ss .

Exercitiul 14.
Un exemplu de clasa tri-egala (baiat de 13 ani).
Este vorba de un baiat de 13 ani pentru care trebuie sa stabilim un diagnostic experimental
dupa 10 profile, insa fara sa fi vazut subiectul.
Tabloul tensiunii de tendinte nr 37 ne-a fost trimis de medicul curant.

Examene S P Sch C Gradul de T.d.t. pe

zile

Nr. Data h s e hy k p d m 0 0 si
1942
I + 0 + 1 2 3
25/6
II 25/6 + + 0 +! ! 1 0 1

III 27/6 + + + 0 1 1

IV 27/6 + + 0 + ! 1 0 1

V 29/6 + + 0 +! 1 0 1

VI 29/6 +! + 0 + ! 1 0 1

VII 30/6 0 + +! 1 0 1

267
 VIII 30/6 + + 0 +! 1 0 1

IX 2/7 + + 0 0 + ! 2 0 2

X 2/7 + + 0 0 + 2 0 2

0 1 1 6 3 0 0 0 0 11

0 0 1 0 1 1 0 0 3

G.T.d.t 1 1 7 3 1 1 0 0 14

Coeficientul tensiunii de tendinte = 11 = 3,6

3

Ordinea gradelor de latenta:

Phy S Sch C
4 0 0 0

Pacientul apartine deci clasei principale tri-egale, clasa Phy .

Formula pulsionala prescurtata: Formula pulsonala completa:

e e e7
;
d m
hy3 h1 s1 p1 k1
d0 m0
Putem incadra subiectul:
1)Fie in clasa Tri-egala Phy .
2)Fie in clasa Inegala Phy .

In tabelul linnean corespunzator clasei tri-egale (cat si clasei cvadri-egale) gasim pe

orizontala denumirile claselor: Sh Ss Pe Phy Schk Schp Cd Cm (de vazut Tabelul
Psihodiagnostic Nr XIV).
Trebuie sa cautam rubrica Phy si sa citim diagnosticul corespunzator formulei pulsionale
prescurtate. O gasim la nr 2: homosexualitate juvenila, predispozitie la paranoia juvenila sau
la schizofrenie paranoida.
Caracteristicile clinice generale ale clasei tri-egale Phy sunt scrise in susul rubricii:

268
1)Intersexualitate, bisexualitate; 2) Lupta impotriva exigentelor homosexuale;
3)Laudarosenie; 4)Pseudologia phantastica; 5)Nevoia de exhibitionism; 6)Inversiunea
identificarii.

Profesii superioare ale acestei clase: actor, arhitect, profesori de limbi straine, diplomat.
Acestia sunt conductori de isterie si au predispozitie la homosexualitate pasiva, la paranoia
juvenila, la schizofrenie paranoida.
Anamneza, pe care medicul ne-a trimis-o dupa diagnostic, ne da urmatoarele informatii:
In primul rand, ceea ce a atras atentia asupra acestui baiat: in special faptul ca era un
mincinos notoriu. Prin minciunile sale, dupa spusele lui, vrea sa se razbune pe tatal sau pe
care il detesta. Pretinde ca tatal sau nu este dragut cu el. Tatal este un barbat hotarat, foarte
ocupat, care-si educa fiul intr-o maniera severa, apoape militareste. Copilul ii detesta
severitatea si autoritarismul. El vrea sa fie ca mama lui. El este hipersensibil, foarte
susceptibil, usor de ranit si reactioneaza agresiv la orice ofensa. Se izoleaza total, nu are nici
un prieten, este extrem de lenes. Este pasionat de poeme si compune chiar el versuri, invata
foarte usor limbi straine. Dar este si inconstant in pasiunile lui. Se cearta des cu fratele mai
mic. Acesta din urma este solid si disciplinat, si vorbeste foarte urat de pacientul nostru vrea
sa faca din el un sclav. Totusi pacientul nostru nu este capabil sa se supere mai mult de cinci
minute pe fratele sau, il ia in brate si totul revine la normal. Din contra, detesta bona fratelui.
Marea sa dorinta este sa devina actor, sa traiasca pe scena.
Vrea sa joace rolul principal al lui Coriolan din Shakespeare. A compus deja o mica peisa de
teatru. Este indragostit de actori si colectioneaza autografele lor. Pentru a le obtine, nu ezita
sa mearga chiar la domiciliul acestora. Merge chiar la acelasi coafor (prin asta isi imita
mama). Ii place mult sa joace roluri de femei, de exemplu cel de regina sau de infirmiera.
Pe cat posibil, joaca aceste roluri imbracat in femeie. Este foarte banuitor, temator. In timpul
testarilor a trebuit sa inchida usa cu cheia, sa traga perdelele la fereastra de frica ca bona
fratelui sa nu faca tot felul de remarci la adresa lui. Se inchide deseori si nu se simte singur
decat intr-o camera incuiata. Fetele nu-l intereseaza. Ii place mult muzica. Isi doreste sa
lucreze intr-un laborator de chimie. A creat o noua limba. Dupa declaratiile bonei, are crize
de ras si de plans. Este deseori cuprins de idei criminale impotriva tatalui in cursul carora
vrea sa-i strapunga inima cu un cutit. Vederea unor scene violente il agita. Bona l-a gasit
deseori extrem de agitat in camera lui in timp ce se uita la imagini reprezentand scene ale
Inchizitiei. Medicul curent ne semnaleaza faptul ca adesea incearca sa-l imbratiseze si sa-l
sarute in timpul consultatiei. Dupa parerea sa, este un homosexual si are predispozitie la
schizofrenie paranoida.
Diagnosticul experimental al pulsiunilor concorda deplin cu diagnosticul medicului curant.

269
Exercitiul 15. Exemplu de clasa cvadri-egala (fata 18 ani).
Nu am putut obtine decat 6 profile de la aceasta fata deoarece a trebuit internata.

Tabelul 38
Tabelul tensiunii de tendinte la exercitiul 15

Examene S P Sch C Gradul de T.d.t.

pe zile

Nr. Data h s e hy k p d m 0 0 si

1938
I + + 0 0 2 1
1/4
II 23/4 + !! + + 0 0 + 2 1

III 10/6 + + ! 0 1 4
1940
IV + !!! + 0 0 0 + 3 1
17/1

270
 V 19/5 0 + 0 2 1

VI 20/5 + 0 + 0 2 0

0 0 0 2 1 3 2 3 1 12

1 0 0 1 2 2 0 2 8

G.T.d.t 1 0 2 2 5 4 3 3 20

Ordinea gradelor de latenta:

Ss Schp P C
1 1 0 0

Formula pulsionala prescurtata: Formula pulsonala completa:

k k p k5 p4
; ;
s h s
m3 d3 hy2 e2
h1 s0

Pacienta va fi deci caracterizata in interiorul clasei cvadri-egale Ss sau Schp (Tabelul

psihodiagnostic nr XV, Ss nr. 2 sau Schp nr. 2. Diagnosticul : Predispozitie la schizofrenie
paranoida, Homosexualitate latenta).
Istoricul bolii releva un exemplu clasic al destinului partenerului dual, dupa ruperea uniunii
duale. Bolnava este fata unui bogat comerciant ungur. Mama este cardiaca, tinuta la pat,
astfel ca pacienta noastra a fost crescuta de sora ei. Spune ca de abia isi aminteste de tatal ei
ca si cum n-ar fi avut. Vrea mai mereu sa stea in preajma sorei sale si nu o lasa niciodata sa
iasa. A devenit un copil egoist, rasfatat si dificil. La varsta de 9 ani s-a apucat sa citeasca
povesti cu zane si sa se piarda intr-o lume fictiva. Nu mai arata nici un interes pentru scoala,
nici pentru colegi pe care ii dispretuieste si ii considera infideli si falsi. Mai tarziu, va face
pasiune pentru o invatatoare care era evalvioasa, si de una din colegele ei de clasa care
dispretuia restul de copii ca si ea. Cand a ajuns la 15 ani, tatal a suferit un dezastru financiar,
ii moare mama, iar familia a trebuit sa plece din capitala pentru a-si castiga painea cea de
toate zilele. Atunci se produce catastrofa. Sora ei cu care a trait intr-o uniune duala foarte
stransa si careia i se consacrase a trebuit sa o paraseasca pentru a-si castiga existenta.
Pacienta s-a simtit atunci total dezorientata, atat acasa cat si oriunde. Nu putea sa se adapteze
acestei noi situatii, care o obliga sa-si petreaca zilele fara sora ei. Incepe sa citeasca mult,
indiferent ce, sa compuna versuri si sa duca o viata ireala, izolata. Considera barbatii goi si
gelosi, are oroare de ei si fuge de ei. Devine tematoare, crede sa se vorbeste de rau de ea, ca
este considerata tarfa si cauta probe pentru a arata ca nu numai ea aude aceste injurii.

271
Pierde orice relatie cu familia, nu vrea sa mai faca nimic, nu se mai gandeste decat la
frumoasele ei tinute, vorbeste mereu de talentele ei extraordinare, actioneaza intr-o maniera
incomprehensibila si da actelor sale semnificatii singulare. Astfel, de exemplu, isi baga
degetul in gura si pretinde ca e un semn al superioritatii inteligentei sale fata de ceilalti. Cand
face urticarerie, pretinde ca sora sa vrea sa o otraveasca. Povesteste tot timpul ca soara ei ii
face semne impotriva ei, ca vrea sa o omoare, si ca atzatza pe toata lumea impotriva ei. Un
medic ii sfatuieste sa o trimita la o matusa cu speranta ca se va calma. Dar la ideile sale
delirante acest lucru nu face decat sa agraveze situatia. Pretinde ca unchiul sau vrea sa o
alunge, ca verisoara ei povesteste ca e homosexuala, ca toti barbatii o persecuta si ca se
inteleg intre ei pentru a o complota. Ne povesteste ca, cu cateva zile in urma a avut brusc
impresia ca a devenit dementa, ca a avut o criza cu ameteli, ca nu mai putea gandi, si ca-i era
frica de ea insasi. Pana in aceasta faza am putut aplica testul. Dupa al treilea a devenit atat de
agitata ca a trebuit internata. La spital s-a calmat, a incetat sa mai vorbeasca de persecutii si i
s-a dat drumul acasa dupa doua luni.
Nu am revazut pacienta decat dupa sase luni. Redevenind agresiva, vorbea mereu de
persecutii, fugea noaptea din apartament. Prezenta o stare confuzionala care facea necesara o
noua internare. In aceasta perioada a dat profilul nr IV cu sindromul aparitie dementei (s !!!;
Sch 0 0).
De atunci am revazut pacienta de doua ori. La ultima priza de test (VI) da profilul dementei
schizofrenice. Cu aceasta ocazie, ne spune: Am curent in gura. Toata iarna mi-a trecut prin
fund curent electric, o curva si amantul ei mi-au facut asta (se gandeste la sora ei). I-am dat
10.000 pengo, Doctore, pot sa va dovedesc ca sunt inca virgina ... sunt dintr-o familie buna,
toata vila apartine bunicului meu, posed in egala masura 6 case ... Va rog, nu-i dati crezare
sorei mele. Va inseala ... toti barbatii sunt slabi de inger, nu mai inteleg deloc lumea!
Desi nu am putut sa luam decat 6 prize de test pacientei, intreaga tragedie a acestei fete de 18
ani este evidenta. Chiar si fara a ne folosi de metoda linneana, putem sa ne dam seama fara
greseala de acest destin cu ajutorul simplei analize libere a celor 6 profile.
Primele doua profile ne dau, intr-adevar, ceea ce urmeaza: subiect paranoid homosexual, care
a trait intr-o uniune duala (S + , Sch II = Ep2 = 0 ) a fost abandonat de partener, vrea acum
sa fuga (Sch I = A2C = ) pentru ca este persecutata ( p ).
Profilul III. Presimte deja catastrofa (Sch = F1 = !) incearca din toate puterile sa mentina
fraiele constiintei; este nefericita (C 0 ).
Profilul IV. Este in faza aparitiei dementei s !!!, Sch 0 0. Trebuia internata.
Profilul V. A fost doua luni spitalizata. Disimuleaza (Sch + 0) dar reactia (P 0 ) arata frica
sa paranoida. Ea incearca sa iasa din boala prin mecanismul introiectiei (k +). Rezulta o
depresie paranoida s , k +, d +.
Profilul VI. Este tristul tablou al stadiului demential.
Sch 0 : regresiunea Eului = marasm demential (A1);
C : baraj de contact: este fixata la un Obiect de care s-a detasat de mult. Diagnostic:
dementa paranoida.

272
*
* *

Inainte de a incheia, mai notam:

1)Nu trebuie sa credem ca toate cazurile sunt atat de simple si repede de elucidat ca cele pe
care le-am citat ca exemple. Acestea din urma sunt paradigme. Exista totusi cazuri in care
trebuie serios sa ne batem capul pentru a putea gasi un diagnostic, servindu-ne de cele 3
metode: al analizei libere, al analizei Eului si cea linneana. (1).
2)Sa nu uitam niciodata ca, in analiza fiecarui destin individual, cea mai mare parte din
profile pot fi interpretate pe mai multe planuri. Viata pulsionala este organizata de asa
maniera incat se poate rezolva una si aceeasi problema pe planuri complet diferite. Toate
varietatile destinului individului sunt tot atatea cai care participa la acelasi destin, desi foarte
diferite. Trebuie multa experienta pentru a descoperi, prin analiza profilelor, care sunt
planurile in care individul incearca sa-si rezolve destinul pulsional. Bazandu-ne pe o
experienta de mai mult de 9 ani, putem totusi afirma ca s-a reusit sa se gaseasca , in mod
precis, planul destinului prin care se poate interpreta profilul. Aceasta sarcina nu este usoara,
ea necesita nu numai stiinta si experienta, ci si intuitie.

CAPITOLUL XXIX
DOMENIUL DE APLICARE AL
DIAGNOSTICULUI EXPERIMENTAL AL PULSIUNILOR.

273
I.Patologia pulsionala si, in primul rand, psihiatria sunt domeniile in care diagnosticul
experimental al pulsiunilor este chemat sa umple deficientele din cunostintele noastre. Rolul
lui consta in a scoate la lumina elementele din patologia pulsionala pana acum necunoscute si
mute din punct de vedere clinic si care se disimuleaza in spatele diverselor psihoze. Putem
spera ca diagnosticul experimental al pulsiunilor va elucida intr-o zi problema psihologiei
psihozelor asa cum psihanaliza a reusit sa elucideze psihologia nevrozelor. Acesta este si
ramane unul din principalele roluri ale diagnosticului experimental al pulsiunilor.
Volumul de fata este o prima tentativa pentru a pune metoda noastra in serviciul
psihopatologiei si al psihiatriei, cat si pentru psihodiagnostic si terapie.
II.Controlul terapeutic, oricare ar fi, in psihiatrie, constituie al doilea domeniu de aplicare.
Credem ca psihiatria este patologia pulsiunilor si ca psihoza, cat si nevroza, nu este o boala
mentala ci una pulsionala. Un procedeu terapeutic nu este deci in acest domeniu decat daca
permite intr-adevar sa deturneze pericolul pulsional ce determina boala printr-o orientare
sociala astfel incat bolnavul s-o combata, inainte de tratament, cu ajutorul unor mecanisme
de aparare inadecvate, morbide, asociale.

Sa luam cateva exemple:

Exemplul I: Matematicianul paranoid a fost tratat printr-o cura de somn prin injectarea de
somnifere. Am recoltat profile inainte, in timpul si dupa cura (profilele din timpul curei au
fost facute in momentul in care bolnavul se trezea la un moment dat). Figura 50a, profilul IV,
ilustreaza situatia pulsionala inainte de tratament; acest profil ilustreaza atat de bine pericolul
egodiastolic paranoid de dilatare a Eului: p +!!. Profilul din figura 50b indica actiunea curei
de somn: perocolul egodiastolic a disparut, in locul reactiei p pozitiv incarcata vedem o
reactie p negativa, sub forma de adaptare: Sch = C = . Bolnavul este deja in stadiul de
dresaj. Si-a pirdut in totalitate Eul patologic dilatat, posedat, paranoid. Medicatia a actionat
indepartand pericolul, ducand la disaritia trebuintei pulsionale amenintatoare: exigenta p.
Valoarea unei terapii depinde totusi de durata actiunii sale. Ori, in cel de-al treilea profil
(figura 50c) stabilit la o saptamana dupa tratament, ne pune in garda si impotriva unei
judecati optimiste. Acesta ne indica cu precizie ca pericolul egodiastolic a reaparut dupa
tratament (sub forma de pericol in Eu Sch = D = + +). In consecinta cura de somn n-a
actionat decat in perioada bolnavul a facut injectiile cu Somnifene.

Inainte In timpul Dupa

Cura de somn injectabila cu Somnifene

274
 IV V VI

Fig. 50. Actiunea unei cure de somn

Diagnosticul experimental al pulsiunilor isi gaseste aplicare in tratamentele de soc, cu

insulina, cu cardiazol si electric.

Exemplul II. Un pictor, 49 ani ne-a dat doua profile pulsionale de care am vorbit deja (figura
8-9, exercitiile 3 si 4). Pacientul a venit dintr-o clinica privata pentru incapacitate de munca,
stare de angoasa si depresie. In primul profil (figura 8) s-a descoperit ca pericolul pulsional
rezida in masochism (s !!). Dupa un tratament cu electro-soc, va da profilul 17 care arata net
ca electrosocul a facut sa dispara masochismul. Pacientul a redevenit activ si a inceput sa
lucreze.

Exemplul III ne prezinta o demonstratie a unei incredibile schimbari de personalitate, a doua

Euri, la un schizofren, inainte si dupa tratamentul cu electrosoc.
Este vorba de o femeie de 24 ani, profesoara de limbi straine, care, putin dupa ce s-a
casatorit, face o schizofrenie acuta, cu negativism total. Nu mai raspundea la intrebari de un
an si jumatate, ramanea de cateva ori pe zi intr-un colt, cam 15 20 de minute, fara sa se
miste si in stare catatonica, are halucinatii, isi povesteste siesi cu voce inceata fraze
incomprehensibile etc.
Examenele au fost facute astfel: am stabilit unele profile cu putin inainte de electrosoc si la
aproximativ 30 minute dupa somnul ce urmeaza crizei convulsive (figura 51).

275
Acest examen ne spune ca in domeniul vectorului S, 25-30 de minute dupa un electrosoc se
produce o schimbare in sens contrar. Bolnavul a dat inainte de electrosoc un profil sexual cu
aspect patologic de sadism: S + +!!! (conform profil 1); iar la 25 de minute dupa criza
convulsiva, da deja profilul sexual umanizat/spiritualizat, care corespunde nivelului sau de
cultura. Reactia patologica s +!!! Devine dupa 25 de minute de la criza convulsiva s !. La fel
si reactia h variaza in sensul culturii, dar la un grad mai scazut decat reactia s.
In domeniul contacului gasim modificari importante. Inaintea diverselor socuri, pacienta a dat
de 4 ori profilul de contact ireal C . La o jumatate de ora dupa criza convulsiva ea da in
trei reprize (profilele II, IV si VIII) profilul cautarii unui Obiect nou (d + sau ).
Dar cea mai frapanta modificare are loc in domeniul Eului. Inainte, pacienta dadea profilul
Eului catatonoid B1 = Sch 0, reactie care ne indica cu precizie faptul ca pacienta in faza
catatonica, se straduieste sa evacueze trebuintele paranoide in afara constiintei cu ajutorul
refularii. De aici si reactia de negativism catatonic: B1. Dupa acces, ea prezinta profilul
contrar: Ek1 = Sch + 0, adica profilul de Eu al educatorului (1). Modificari in acest sens au
aparut dupa 4 electrosocuri. Al V-lea nu a mai dat acelasi rezultat (conform profile IX si X).
Testul functioneaza deci ca o proba experimentala a supozitiei ca vechiul Eu sanatos ramane
absolut intact, intr-o schizofrenie recenta: el pandeste in culise ocazia de a reveni pe prima
scena, de unde a fost alungat de celalalt Eu, adica de Eul schizofrenic. In timp ce acesta din
urma se desfasoara la modul catastrofic, Eul sanatos nu este distrus; el nu se descarca, ci
ramane din contra absolut intact si nemodificat, in plan secund, de unde asteapta ocazia sa
revina. Am putut verifica aceasta afirmatie in numeroasele experiente efectuate in maniera
asemanatoare.
Dupa criza fie ca a fost provocata prin electrosoc sau soc insulinic apare mereu Eul
corespunzator nivelului cultural si al profesiunii subiectului. Aceasta pacienta si-a recuperat,
dupa cum am vazut, Eul profesional (Ek1). O alta bolnava de exemplu care era religioasa
inaintea puseului de schizofrenie, isi recupereaza Eul sau posedat, profetic de calugarita
(Ep1).
Examenele pulsionale confirma astfel urmatoarea conceptie:
La debutul procesului morbid, schizofrenia nu determina aparent decat o deteriorare
functionala a Eului, si nu o deteriorare organica. Aceasta conceptie nu exclude posibilitatea
unor repercursiuni organice asupra encefalului, survenite dupa ani si ani, ca in epilepsie
(Spielmeyer) si cauzate de angiospasme sau printr-un mecanism inca necunoscut. Dar la
inceputul bolii personalitatea anterioara ramane intacta; poate fi chiar atrasa, temporar, in
prim plan, printr-un tratament de soc.
Ne lipseste inca metoda adecvata pentru a constrange Eul sanatos sa ramana in permanenta in
prim plan si sa nu cedeze niciodata locul Eului patologic schizofren care poate ramane ascuns
in inconstient zeci de ani. In acest domeniu de cercetare, prevedem pentru explorarea
plsionala experimentala un rol important in viitor.

276
III.Criminologia sau psihologia criminala constituie al treilea domeniu in care diagnosticul
experimental se dovedeste de folos. Mai intai, pentru ca ne releva pericolul latent care se
disimuleaza in spatele actului criminal, localizand astfel, topografic, punctul din psihism de
unde se naste pericolul individual si social. Apoi, examenul pulsional ne furnizeaza indicatii
asupra mijloacelor ce trebuie utilizate pentru a preintampina, la timp, aceste pericole
pulsionale.
In investigatia psihologica din interogatoriu, diagnosticul experimental poate fi foarte util.
Metodele de reeducare din diferitele institutii, cat si evolutia criminalilor incarcerati, ar trebui
in egala masura sa fie verificata/controlata prin teste.

IV.Diagnosticul experimental joaca un rol foarte important in orientarea profesionala, dupa

cum apare in cercetarile pe grupe ereditare si profesionale (Schicksalsanalyse, capitolele IV
IX, paginile 185-276). Folosirea testului in orientarea profesionala, examenul aptitudinal si
psihologia muncii deschide un orizont complet nou (1).

V.In sociologie, aplicarea metodei da raspunsuri la numeroase intrebari (fara a le rezolva

neaparat) cum ar fi: Reprezentantii diferitelor clase sociale poseda structuri pulsionale diferite
sau identice? Deosebirea de structura pulsionala, daca ea exista, este datorata de factori
genetici, interni sau de factori externi? In ce fel un grup ajunge sa formeze o clasa sociala, sa
se modifice si sa dispara? Educatia, o igiena mentala si reformele sociale pot ele sa grabeasa
umanizarea pulsiunilor, crescand numarul indivizilor umanizati, si sa contribuie la instaurarea
pacii mondiale?

VI.Investigarea experimentala a genealogiei a fost, la origini, domeniul pentru care testul

pulsiunilor a fost creat. Cadrul restrans al acestei lucrari nu ne permite sa-l abordam (1).

VII.Alaturi de psihiatrie, in educatie si pedagogie testul isi poate gasi domeniul de aplicare
cel mai fructuos. Rezultatele obtinute pana acum la Institutul de psihopedeutica din
Budapesta cat si in consultatiile cu copii dificili, in Ungaria si America, au depasit toate
asteptarile. Instanta psihica care face obiectul unei educatii are intotdeauna un caracter
pulsional. A educa este a aspira la transformarea modului de manifestare a trebuintelor
pulsionale transformandu-le in folos propriu sau colectiv. Nu mai intra in discutie, astazi, sa
eliminam trebuintele pulsionale periculoase, caci stim prea bine ca forta pulsiunilor este
intotdeauna mai puternica decat aceea a societatii.
Scopul educatiei este deci de a modifica manifestarile exigentelor pulsionale amenintatoare,
de a le denatura in asa fel incat individul, in ciuda acestei denaturari sa poata sa le
satisfaca intr-un fel sau altul, fara ca societatea sa fie afectata. Datoria educatorului este
tocmai de a socializa trebuintele periculoase ale copilului, canalizandu-le in activitati, in
sport, in jocuri, hobby-uri adecvate ca si in alegerea oportuna a prietenilor si mai ales a

277
profesiei. Educatorul este un fel de moasa care scoate la lumina, sub forma socializata,
trebuintele pulsionale care produc vartejul pulsional din psihicul copilului.
O metoda care releva aceste trebuinte educatorului ii usureaza misiunea sa, ii permite sa
localizeze cu exactitate locul unde se afla pericolul pulsional, caruia trebuie sa-i caute si sa-i
gaseasca o cale de socializare. Astfel, fiecare pulsiune trebuie sa fie socializata intr-un mod
particular corespunzator naturii sale genuine. Nu se poate, de exemplu, sa satisfacem la
nesfarsit trebuinte m latente prin supape pulsionale ale factorului e.
Diagnosticul experimental va ajuta educatorul in alegerea adecvata a propriilor elevi. Ca
urmare a cercetarilor noastre, credem ca esecul sau succesul muncii educatorului depinde in
egala masura de inrudirea genetica sau de lipsa ei intre educator si copil. Aceasta este o
chestiune ca va trebui analizata mai indeaproape.
In sfarsit, noi am stabilit o metoda zisa de proiectie care permite interpretarea
experimentala a viselor. Aceasta la randul ei, ne-a permis sa ajungem la o psihanaliza
experimentala, la terapia Analizei Destinului.
Daca vreun etnolog ar aplica diagnosticul nostru vietii pulsionale a primitivilor, el ne-ar
obliga fara indoiala sa revizuim anumite cunostinte si credinte din domeniul etnopsihologiei.
Vom descoperi, poate cu mirare, ca pretinsii salbatici nu sunt deloc salbatici, din punct de
vedere pulsional, fata de asa-zisii civilizati.
ANEXA

DEFINITII TERMINOLOGICE.

Schizofrenie.
Dupa Szondi tabloul clinic al schizofreniei prezinta trei grupe de simptome:
I.Complexul simptomelor paranoide.
II.Complexul simptomlor catatonoide.
III.Complexul simptomelor hebefrenice.

I.Din punct de vedere clinic, Szondi aseaza sub termenul de Schizofrenie paranoida boala
pe care Kraepelin a numit-o Paranoia, si pe care Bleuler l-a definit prin termenul de
Paranoid.
Sindromul schizofreniei paranoide prezinta clinic urmatoarele:
1)Idei delirante in care domina:
a)Delirul de persecutie, de acuzare, de relatie, cverulenta etc. Forma paranoida proiectiva: in
test Clasa Schp ;

278
b)Megalomanie, delir mistic, delir cu dubla orientare, etc. Forma paranoida inflativa: in test
Clasa Schp +. Se adauga urmatoarele simptome:
2)Sindromul de actiune exterioara si delirul retragerii ideilor;
3)Tulburari psiho-senzoriale (pseudo-halucinatii auditive etc).
4)Deseori o buna orientare, abordare usoara, si reflectie.

Cele doua forme (proiectiva si inflativa) corespund impreuna Schizofreniei-paranoide si de

asemenea conceptiei mai vechi de paranoia care a fost inglobata astazi in notiunea de
schizofrenie paranoida. Paranoiacul este deci un schizofren-paranoid.
Kraepelin a caracterizat prin termenul de paranoia dezvoltarea unui sistem delirant durabil si
imperturbabil, datorat unor cauze interioare, in care are loc o conservare perfecta si clara a
gandirii, a vointei si actiunii. Astazi, paranoia face parte din ceea ce Bleuler a numit
paranoid care este identic cu schizofrenia-paranoida.
Pranoidul = Dementia paranoides = Schizofrenie paranoida, este o boala in care ideile
delirante si halucinatiile se gasesc in prim-plan. Dupa Bleuler, paranoidul poate sa apara fie
dupa o declansare initial melancoliaca, maniacala, catatonic-deliranta, fie direct (Eugen
Bleuler, Lerhbuch der Psychiatrie, p.319, 1943).
Paranoidul ca substantiv inseamna schizofrenie si paranoia in care ideile delirante si
halucinatiile se gasesc in prim-plan.
Cand paranoid este folosit ca adjectiv, pentru a cataloga, de exemplu, o psihopatie, o
anormalitate caracteriala, sau o infractiune, indica ca aceasta manifestare este insotita de
trasaturi caracteristice delirului. In acest caz, termenul nu are semnificatie totusi de
schizofrenie.

II.Termenul catatonie trebuie luat, in general, in sensul terminologiei frantuzesti. El

corespunde, in test, Clasei Schk cu formula p0/k! Si sindromul C cu s!!, etc.

III.Sindromul hebefrenic include (dupa Kahlbaum si Hecker):

1)Stare dementiala precoce (nu neaparat precoce, dupa Bleuler)
2)Teatralism, patetism: pozitii, declamatii, extazuri, extravagante;
3)Faze maniacale si depresive;
4)Halucinatii cenestezice: idei delirante hipocondriace (psihoze organice: dupa Meng);
5)Ganduri incoerente, abordand de preferinta probleme elevate;
6)Deseori homosexualitate latenta si
6)bis Dupa Szondi exhibitionism latent;

279
7)Pseudologia phantastica, furtisaguri, fugi, asocialitate in tinerete, impulsiuni agresive
(mergand pana la omor).

In test apar in Clasa Phy , de cele mai multe ori in combinatie cu clasele Cm sau Cd + sau
Schp , sau Schk .

Adjectivele catatonoid si heboid sunt folosite cu aceeasi nuanta atenuanta ca si adjectivul

paranoid.

2)Parafrenie.
Aceste termen este folosit in sensul dat de Freud. Parafrenicul se distinge prin doua
caracteristici importante:
a)Megalomanie (consecinta a acumlarii de libido in Eu)
b)Rasfrangerea intereselor din lumea exterioara (narcisim).

3)Schizomanie.
a)Se apropie de terminologia lui Claude.
b)Semnifica o forma mixta de schizofrenie si de caracteristici circulare.

4)Mecanisme de constrangere.
Am tradus cuvantul zwang prin termenul de constrangere de fiecare data cand se raporta
la un mecanism de aparare sau la o tehnica.
Szondi distingeprin zwangtrei aspecte:
1)Zwang ca simptom clinic;
2)Zwang ca formatiune de simptome;
3)Zwang ca mecanism de aparare.

1)Zwang ca manifestare clinica: este un proces psihic impotriva caruia persoana se apara,
si al carui continut ii apare fara ratiune si fara sens si ii pare incomprehensibil sau relativ
incomprehensibil (Jaspers). Din punct de vedere clinic, in procesul obsesional, partile
opozante ale luptei sunt pe de o parte continuturile de constiinta jenante, fara sens, straine iar
pe de alta parte Eul care se apara impotriva lor. Aceasta functiune de aparare a Eului este
inconstienta. In Zwang , intalnim elemente psihice constiente si inconstiente.

280
2)Zwang ca formatiune de simptome: simptomele nevrozei obsesionale trebuie impartite in
doua grupe (dupa Freud):
a)grupa simptomelor negative, mai vechi din punct de vedere cronologic, care contin
interdictii, precautii, pedepse etc. In test, refularea Sch 0 corespunde acestor simptome.
b)grupa simptomelor pozitive, care se dezvolta mai tarziu, si care cuprind satisfactiie
substitutive, de cele mai multe ori deghizate simbolic, care pe masura evolutiei bolii, cresc
pozitiv in intensitate. Freud le numeste formatiuni reactionale. Szondi a observat ca aceste
simptome reactionale se instituie gratie introiectiei. In test, se releva in partea superioara a
mecanismului de zwang (Sch 0) deci in partea Sch + 0 = introiectia totala.

Exemplu de profil de Eu obsesional, Sch 0:

Sch 0:
s = 0 sau
Sadismul anal este refulat
d = 0 sau

Sch + 0, si contrariul sau este incorporat in Eu, adica tendintele sadic-anale sunt inlocuite de
un simptom sau de o trasatura de caracter opusa si satisfacut astfel (exemplu: ritualuri de
curatenie, pietate fortata etc).

3)Zwang ca mecanism de aparare. Szondi a putut stabili ca procesul de Zwang nu

conduce doar la simptome constiente si relevante ale Eului, dar si faptul ca este un mecanism
de aparare inconstient specific, de care Eul se foloseste impotriva tendintelor pulsionale
periculoase.

Cele doua functiuni ale Eului astfel intricate sunt refularea si introiectia. Exista mai multe
variante de Zwang.
1)Sch 0. Dorintele au fost evacuate din constiinta cu ajutorul Zwang-ului.
2)Sch +. Inflatia este combatuta cu ajutorul Zwang-ului.
3)Sch . Proiectiile sunt infranate cu ajutorul Zwang-ului.
4)Sch . Inflatia si proiectia sunt infranate cu ajutorul Zwang-ului.

Tablourile clinice in raport cu aceste 4 variatii vor fi foarte diferite.

De-a lungul acestor pagini vorbim de obsesie de fiecare data cand consideram simptomele
clinic diagnosticabile ale Zwang-uli: idei, ceremonialuri obsesionale, compulsiuni etc.

281
Din contra, cand este vorba de o notiune functionala, de un mecanism de aparare, am introdus
termenul de constrangere si vorbim de o tehnica sau de un mecanism de constrangere.
Se intampla, de asemenea, ca tehnica de constrangere sa nu se observe decat intr-unul dintre
vectori, altele decat in Eu, sub forma unei reactii ambivalente. Atunci poate fi vorba de o
constrangere aproape constienta, rezultand dintr-o atitudine pe care subiectul o ia sau a luat-o
fata de o dorinta pulsionala anume.
Pe de alta parte, Eul B1 0 sau B2 + poate fi insotit de simptome clinice ce amintesc de
obsesie. Aceste simptome pot data dintr-o perioada cand Eul a folosit mecanisme de
constrangere. In perioada de fata aceste simptome pot sa persiste, dar mecanismul introiectiei
nu mai este activ. Individul se supune unor reguli anume stabilite prin constrangere, dar este
mai putin clar in obsesie decat cel care il furnizeaza Eul : Sch 0.

5)Lipsa de sustinere si retinere (Haltlos)

Pseudomanie.

Haltlos are la Szondi un dublu sens bazat pe explorarea psihopulsionala a elementelor care
se ascund in spatele comportamentului pe care il putem in parte categorisi in franceza ca
instabil, dezechilibrat etc. (n.t nefondat)
1)Subiectului caruia ii lipseste sustinerea si retinerea, si-a pierdut suportul interior, fie din
cauza pierderii franei conceptiilor etice sau morale, fie din cauza pierderii idealurilor sau pur
si simplu din faptul ca a pierdut indivizii susceptibili sa joace pentru el un rol de sustinere.
2)Individul isi pierde atunci retinerea sau franele, mai ales in cautarea placerilor; va deveni
inconstient si se va lasa prada freneziilor cum ar fi diversele toxicomanii, nimfomaniei,
alcoolismului, sau bulimiei. Expresia Lipsa de sustinere si de retinere acopera deci situatia
psihologica profunda ca si tabloul clinic. Cand placerea cautata este de ordin sexual , folosim
atunci expresia lipsa de frana sexuala. Ea se raporteaza oricum la aceeasi situatie
psihologica: cautarea frenetica a placerii numita Sucht in germana. Am tradus acest
termen prin Pseudomanie.

Cleptomania sau dipsomania arata deseori un caracter de pseudomanie paroxismala.

Cercetarile au aratat ca satisfacerea oricarei trebuinte pulsionale poate capata un caracter
pseudomaniacal.
In urmatoarea sa lucrare Patologia Pulsionala, Szondi va demonstra experimental ca in
spatele acestor boli de cautare frenetica a satisfactiei (pseudomanie) se ascunde mereu o
trebuinta de uniune duala nesatisfacuta si deceptia profunda care rezulta din acest aspect.

---------

282