Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială

Departamentul Psihologie

EVALUAREA FRICII FAȚĂ DE MOARTE LA STUDENȚI

Elaborat: Mutruc Aura

 INTRODUCERE
Actualitatea temei:
Problematica cercetării fricii față de moarte a fost o preocupare din cele mai vechi timpuri având
diferite interpretări ale semnificații morții. În contextul pandemiei în care rata mortalității a crescut
semnificativ și numărul de înbolnăviri de Covid-19, societatea a devenit mai anxioasă și s-au
accentuat unele trăsături hipohondrice fiind afectate toate vârstele această tematică a devenit una
actuală, în acest demers psihodiagnostic vom evalua frica față de moarte la studenți.

Ipoteze:
În contextul pandemiei nivelul de frică fața de moarte a crescut semnificativ în rândul studenților.

Obiective:
- Analiza fricii față de moarte la studenți
- Evaluarea fricii fața de moarte la studenți
- Interpretarea statistica la rezultatelor
 ASPECTE TEORETICE

Aspecte psihologie ale morții din concepția lui Sigmund Freud

Freud susține că ,, este într-adevăr imposibil să ne imaginăm propria moarte...”. Nimeni nu crede în
propria moarte, în inconștient fiecare dintre noi este convins de propria imortabilitate”. (Gânduri
pentru vremurile de război și moarte ”, 1915)
În ceea ce priveşte instinctele, Freud afirma că numărul acestora este egal cu numărul nevoilor, dar
că instinctele pot fi grupate în două mari categorii: instinctele vieţii şi instinctele morţii.
Instinctele morții- au la bază presupunerea că toate fiinţele vii manifestă dorinţa inconştientă de a
muri. Cel mai important dintre instinctele morţii este agresivitate.
Aspectele psihologice ale morții din concepția lui Otto Rank
- Omul primitiv nu este preocupat în primul rând de a-și asigura urmași, dar este ghidat de obsesia
importalității proprii și de proiectele pentru a atinge imortalitate.

Becker (1973) afirmă că negarea proprii morți este esențială pentru starea de bine psihologic și
pentru buna funcționare a oamenilor în activitățile zilnice.
Eduard Wechssler (Reimann și Kleespies, 2007) identifică patru tipuri de atitudine față de
moarte

- Atitudinea cosmic -organică - moartea ca ,,intrarea în univers, ca un sfârșit care se

îmbină din nou cu începutul și acceptarea morții cu calm și conștiința restituirii a ceea ce
i-a fost încredințat”
- Atitudine etic-eroică- moartea ,, ca victorie și împlinire, ca salvare din nevoie- moartea
ca misiune trăită ,, cu siguranță bucuroasă a victoriei și fidelității față de sinele său
superior”
- Atitudinea științifică- moartea ,, ca necesitate mecanică, potrivit legii naturii acceptarea
morții cu resemnare în fața necesității, fără teamă și fără tristețe.
- Atitudinea rațional-matematică- moartea nu înseamnă nimic pentru spirit, după moarte
nu urmează nimic și moarte însăși e un nimic.
 CONCLUZII CAPITOLUL I

În urma sintezei literaturii de specialitate privind problematica cercetării am constat că frica față de moarte are o
multitudine de perspective de abordari, percepția fricii față de moarte a fost influențată de cultură, religie, norme
sociale, cercetările realizate fiind vaste și foarte diferite.
- Abordările filosofice , religioase, mitologice şi ficţiune, viaţa de după moarte (menţionată şi ca viaţa de
Apoi) este conceptul unui domeniu, sau domeniul în sine în care o parte esenţială a identităţii sau conştiinţei unui
individ continuă să existe şi după moartea corpului.

-Din perspectiva lui S. Freud, oamenii își fac griji pentru propria moarte, aceste griji exprimându-se în anxietate sau
prin intermediul viselor. Moartea nu este sursa principală a problemelor iar thanatofobia (frica față de moarte) este
expresia simbolică a unor conflicte nerezolvate, aflate în straturile adânci ale psihicului uman.

-Ernest Becker susține că ideea morții - frica față de ea - bântuie „animalul uman” ca nimic altceva. Ea este principala
cauză a activității umane, destinată evitării fatalității morții și depășirii ei prin negarea sa ca destin final al omului. De
asemenea, dintre toate lucrurile care îl direcționează pe om, unul dintre cele mai importante este propria sa teroare în
fața morții.
 ASPECTELE PRACTICE

Pentru realizarea demersului psihodiagnostic am aplicat chestionarul de evaluare a fricii

faţă de moarte a fost elaborat de Templer în 1970.

Administrare
Chestionarul conţine 15 itemi. Respondenţii apreciază dacă fiecare item este mai curînd
„adevărat” sau mai curînd „fals” în ceea ce-i priveşte.

- Grupul supus examinării a fost constituit din 20 de studenţi cu vârsta cuprinsă între
18-23 ani, studenți ai Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și
Asistență Socială
 Fig 1.1 Rezultatele obținute în urma evaluării fricii față de moarte
Nr. Genul Rezultatele Norme
1 M 3 Scor scăzut
2 F 5 Scor mediu
3 M 4 Scor scăzut
4 F 7 Scor mediu
5 F 10 Scor mediu
6 F 2 Scor scăzut
7 F 9 Scor mediu
8 F 4 Scor scăzut
9 M 5 Scor mediu
10 F 2 Scor scăzut
11 M 2 Scor scăzut
12 F 3 Scor scăzut
13 F 8 Scor mediu
14 F 5 Scor ridicat
15 F 7 Scor mediu
16 F 9 Scor mediu
17 M 12 Scor ridicat
18 F 13 Scor ridicat
19 F 8 Scor mediu
20 M 5 Scor mediu
Fig 1.2 Repartizarea grupului experimental după criteriu de gen

30%
Fete
Băeți
70%
Fig 1.3 Frecvența procentuală a nivelului fricii fața de moarte

15%
35% Scor scăzut
scor mediu
scor ridicat
50%
Fig 1.4 Media evaluării fricii față de moarte la fete și băeți

B 5.1

6.57

0 1 2 3 4 5 6 7
 CONCLUZII CAPITOLUL II

În urma realizării demersului experimental am constat următoarele, din numărul total de studenți chestionați 50
% ceea ce constituie 10 studenți ai Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială
manifestă un scor mediu, 35% manifestă scor scăzut corespunde cu 7 studenți și doar 3 studenți=15 % manifestă scor
ridicat.
Din cele expuse putem concluziona că din numărul total de studenți chestionați avem predominat manifestarea medie
a fricii față de moarte în rîndul studenților.
Pandemia de COVID-19 nu a accenuat semnificativ frica față de moarte având scor ridicat doar la 3 studenți din tot
grupul experimental supus chestionării.
 Valoarea teoretică a cercetării. Investigația realizată complectează cercetările privind

atitudinea față de moarte, valorificând strategiile de depășire a fricii față de moarte.

 Valoarea practică a cercetării. În cadrul demersului experimental, am elaborat un set de

recomandări direcționate studenților pentru diminuarea fricii față de moarte.

 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Analizând literatura de specilaitate cu privire la abordările teoretice ale fricii față de moarte și a
problematicii morții punem concluziona că