TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ

Tulburarea afectivă bipolară este cunoscută în terminologia psihiatrică şi ca

psihoză maniaco-depresivă (fiind separată de celelalte psihoze de Emil Kraepelin şi
prezentată de acesta în ediţia a şasea a Tratatului de psihiatrie, în anul 1899).
Tulburarea afectivă bipolară se caracterizează prin existenţa, de-a lungul vieţii,
la acelaşi pacient a episoadelor maniacale (sau hipomaniacale) şi a celor depresive.
Uneori apar şi episoade mixte în care există atât elementele depresive, cât şi expansive.
Episoadele afective ( expansive, hipomaniacale, depresive sau mixte ) sunt separate de
perioade normale. Durata în timp a unui episod variază de la o persoană la alta.

Episodul expansiv (maniacal) se caracterizează prin:

 Stare afectivă pozitivă de intensitate crescută, veselie, euforie sau iritabilitate
(prezentă în cea mai mare parte a zilei, pe parcursul a cel puţin 7 zile).
 Labilitate emoţională care reprezintă variaţii afective între polul pozitiv şi negativ,
o alternanţă a dispoziţiei între veselie şi tristeţe.
 Viraj afectiv care reprezintă trecerea bruscă de la o stare de bună dispoziţie, la
iritabilitate şi furie, însoţite uneori de manifestări heteroagresive.
 Stare de bine general, de sănătate şi putere,
 Fugă de idei (asociaţii după rimă şi asonanţă), logoree (ritm al vorbirii accelerat,
presiunea de a vorbi continuu, discurs greu de interrupt).
 Lipsa puterii de concentrare, atenţia este uşor de distras de către stimuli irelevanţi.
 Glume contagioase,
 Tendinţa de supraapreciere, de autovalorizare; încredere crescută în propriile
forţe.
 Familiaritate excesivă.
 Exacerbarea tendinţelor sau trebuinţelor (în special sexuale)
 Mimică expansivă, bogată, gesturi largi
 Vestimentaţie viu colorată cu accesorii mari.
 Polipragmazie ( activitate multiplă, dezordonată)
 Implicare în activităţi riscante sau care pot avea consecinţe nedorite datorită
superficializării judecăţii (afaceri riscante, călătorii inexpectate, cheltuieli şi
cadouri exagerate).
 Agitaţie psihomotorie
 Dezinhibiţie pulsională manifestată în plan sexual şi alimentar.
 Necesitate redusă de somn (doarme 2-3 ore/noapte şi nu se simte obosit) ,
insomnii.
În episoadele expansive cu manifestări psihotice există: idei delirante concordante cu
dispoziţia, de tip expansiv şi halucinaţii. Uneori sunt prezente şi urmatoarele: idei
delirante incongruente cu dispoziţia (de persecuţie, urmărire şi prejudiciu), manifestări
catatonice, derealizare şi depersonalizare. Durata acestor manifestări psihotice trebuie să
fie sub două săptămâni în absenţa tulburărilor afective predominante.
Idei delirante expansive:
 Idei delirante de mărire (grandoare) şi bogaţie care se referă la convingerea
pacientului că are calităţi deosebite sau o avere considerabilă.
  Idei delirante de invenţie care se referă la convingerea neconformă cu realitatea
a pacientului că a elaborat planuri, proiecte sau aparate de interes major pentru
omenire.
 Idei delirante de reformă se referă la planuri filantropice, pace universală şi
veşnică.
 Idei delirante de filiatie care constau în convingerea bolnavului că este
descendent din familii renumite.
 Idei delirante erotomane care reprezintă convingerea bolnavului că este iubit de
o persoană superioară.
 Idei delirante mistice: pacientul consideră că este purtătorul unei misiuni
religioase.

Perturbarea de dispoziţie şi simptomele asociate sunt suficient de severe

pentru a determina o deteriorare semnificativă în activitatea profesională, în
relaţiile sociale sau cu membrii familiei ori să necesite internarea în spital a
persoanei.
Toate simptomele menţionate anterior nu se datorează vreunui medicament,
consumului de alcool, droguri sau de substanţe toxice şi nici vreunei condiţii
medicale generale (de ex. hipertiroidia).

Episodul hipomaniacal se caracterizează prin: dispoziţie euforică, expansivă sau

iritabilă (care durează cel puţin 4 zile), stimă de sine exagerată sau grandoare, scăderea
nevoii de somn, distractibilitatea atenţiei, presiunea de a vorbi, implicare excesivă în
activităţi care presupun riscuri, nelinişte, modificare în funcţionarea persoanei.
Perturbarea dispoziţiei si modificarea în funcţionare sunt observabile de către alţii.
Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare semnificativă în
funcţionarea socială sau profesională, ori pentru a necesita spitalizare şi nu există
elemente psihotice
Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex,
un drog de abuz, un medicament, sau alt tratament) ori unei condiţii medicale generale
(de ex , hipertiroidismul)
 Instrumente de evaluare a simptomelor episodului expansiv

1.Chestionarul tulburarilor dispozitiei (Mood Disorders Questionnaire)

Este un instrument de autoevaluare a dispoziţiei, dezvoltat de Hirschfeld
si colab. (2000).
Se indică a fi folosit ca test de screening pentru simptomele maniacale sau la
pacienţii cu episoade hipomaniacale, expansive uşoare şi medii ca instrument de evaluare
a severităţii şi a răspunsului la tratament, fiind administrat de un medic, psiholog sau
asistent medical.
Chestionarul conţine 13 itemi la care subiectul trebuie să răspundă cu DA sau NU
. Mai sunt doi itemi prin care subiectul evaluează severitatea simptomelor pe care le are şi
gradul de afectare a funcţionării sale în plan profesional, familial şi social.
Pentru cei 13 itemi raspunsul DA se cotează cu 1 şi scorul maxim poate fi 13.
Putem vorbi de existenţa unui episod maniacal dacă sunt îndeplinite următoarele 3
criterii:
1. un scor mai mare sau egal cu 7 la cei 13 itemi din prima parte a chestionarului.
2. răspunsul Da la întrebarea 2.
3. “Probleme moderate” sau “probleme serioase” la întrebarea 3.
CHESTIONARUL TULBURARILOR DISPOZITIEI
(Mood Disorders Questionnaire- MDQ)
1.A existat o perioadă de timp când nu ai fost ca de obicei şi...
...te-ai simţit aşa de bine sau super că alţi oameni au crezut că nu eşti DA NU
tu acela sau că o să ai necazuri?
...ai fost aşa de iritat că ai strigat la oameni sau te-ai certat sau DA NU
bătut?
...te-ai simţit mult mai încrezător decât de obicei? DA NU
...ai avut nevoie de mai puţin somn şi nu te-ai simţit obosit ? DA NU
...ai fost mai vorbăreţ şi ai vorbit mai repede ca de obicei? DA NU
...gândurile au mers mai repede şi nu ai putut să le încetineşti? DA NU
...atenţia ţi-a fost usor de distras de lucrurile din jur şi ai avut probleme DA NU
să te concentrezi?
...ai avut mult mai multă energie ca de obicei? DA NU
...ai fost mult mai activ şi ai făcut mult mai multe lucruri ca de obicei? DA NU
...ai fost mult mai sociabil şi mai prietenos decât de obicei, de ex. ai DA NU
telefont unui prieten în timpul nopţii?
...ai fost mult mai interesat de sex ca de obicei? DA NU
...ai făcut lucruri care de obicei pentru tine sau pentru alţii par a fi DA NU
excesive, nebuneşti sau riscante?
...ai cheltuit mulţi bani şi ai avut probleme din cauza asta? DA NU
2. Dacă ai raspuns cu DA la mai mult de o întrebare, s-au întâmplat DA NU
aceste lucruri împreună în aceeaşi perioadă de timp?
3. Cât de mult au constituit o problemă pentru tine urmatoarele lucruri: să nu mergi la
serviciu, să ai probleme familiale, financiare sau legale, să te cerţi sua să te baţi?
Nicio Problemă Problemă Problemă
problemă minoră moderată serioasă
2. SCALA YOUNG DE EVALUARE A MANIEI – YMRS

Este cea mai utilizată scală de evaluare a simptomelor maniacale. Ea a fost

publicată în 1978 deYoung şi colab. cu intenţia de a oferi o scală de observaţie pentru
pacienţii expansivi.
Scala este construită pentru a evalua severitatea simptomelor maniacale şi
eficacitatea tratamentului psihiatric.
Scala cuprinde 11 itemi, şapte dintre ei sunt cotaţi de la 0 la 4 în funcţie de
severitate şi patru itemi (iritabilitatea, presiunea vorbirii, conţinutul vorbirii şi
comportamentul destructurat-agresiv) sunt cotaţi de la 0 la 8 în funcţie de descrierea
fiecarei trepte de evaluare. Scorul poate varia de la 0 la 60.
Se recomandă ca YMRS să fie completată de medici, psihologi clinicieni sau
asistente medicale de psihiatrie cu experienţă clinică adecvată.
Fiind o scala de observaţie, cotarea se face în funcţie de starea în timp real a
pacientului şi nu după cum el s-a prezentat într-un alt cadru de timp.
Scala prezintă calităţi psihometrice foarte bune atât pentru validitate (Spearman
r= 0,67-0,95, p<0,001) cât şi pentru confidenţă determinată prin corelaţia cu alte scale de
manie.

INTERPRETARE SCOR
manie minima - scor 13 -19
manie usoara - scor 20 -25
manie moderata - scor 26 -37
manie severa - scor 38 -60.
SCALA YOUNG DE EVALUARE A MANIEI
(Young Mania Rating Scale-YMRS)
Ghid pentru evaluarea itemilor:
Scopul fiecarui item este sa evalueze severitatea simptomelor pacientului. Pentru fiecare item
sunt furnizate mai multe grade de severitate si este necesar sa fie ales un anume grad pentru ca
itemul respectiv sa fie evaluat. Astfel, alegeti un grad de severitate în acord cu perceptia fata de
starea pacientului. Fiecarui grad de severitate ii corespunde un scor, pentru unii itemi puteti alege
si un scor intre treptele de severitate furnizate.

1. Dispozitie crescuta
0 Absenta
1 Posibila sau usoara crestere a dispozitiei cand este intrebat
2 Crestere subiectiva bine definita: optimist, confident, bucuros, conform cu
contextul
3 Dispozitie crescuta: veselie neconforma cu contextul
4 Euforic; ras nepotrivit; canta

2. Cresterea energiei – activitatii motorii

0 Absenta
1 Crestere afirmata
2 Animat, gesticulatie
3 Energie excesiva; perioade de hiperactivitate; se misca continuu (poate fi calmat)
4 Excitatie motorie; hiperactivitate continua (nu poate fi calmat)

3. Interesul sexual
0 Normal; nu este crescut deloc
1 Posibil usor crescut
2 Afirmativ crescut
3 Continut sexual spontan; discuta subiecte sexuale; raporteaza hipersexualism
4 Actiuni sexuale deschise (fata de personal, alti pacienti, etc.)

4. Somn
0 Nu raporteaza descresterea nevoii de somn
1 Doarme mai putin decat normal pana la o ora
2 Doarme mai putin decat normal (mai mult decat o ora)
3 Raporteaza descresterea nevoii de somn
4 Neaga nevoia de somn

5. Iritabilitate
0 Absenta
2 Afirmativ crescuta
4 Iritabil in timpul interviului; recente episoade de mânie sau cearta in spital
6 Frecvent iritabil in timpul interviului; comportament necivilizat, vulgar
8 Ostil, necooperant; interviul este imposibil

6. Vorbire (frecventa si cantitate)

0 Necrescuta
2 Crede ca este vorbaret
4 Perioade de crestere a frecventei si a cantitatii; vorbaret in timpul interviului
6 Crestere evidenta a frecventei si cantitatii vorbirii, nu poate fi oprit
8 Nu poate fi intrerupt, vorbeste incontinuu

7. Tulburarea gandirii – limbajului

0 Absenta
1 Circumstantial, usoara distractibilitate, gandire rapida
2 Distractibil, pierde firul gandirii, schimba subiectul des, gandurile zboara,
3 Fuga de idei, tangentialitate, dificil de urmarit, echolalie
4 Incoerent, comunicatie imposibila

8. Continut
0 Normal
2 Planuri vagi, noi interese
4 Proiecte speciale; foarte religios
6 Grandios sau paranoid; idei de referinta
8 Delirant; halucinatii

9. Comportament destructurat – agresiv

0 Absent; cooperant
2 Sarcastic, circumspect
4 Solicitant, amenintator
6 Ameninta intervievatorul, imbranceste, interviu dificil
8 Agresiv, distructiv, interviu imposibil

10. Aparenta
0 Imbracaminte si aparenta corespunzatoare
1 Usoara dezordine in imbracaminte si aparenta
2 Moderata dezordine, murdarie, imbracaminte neadecvata
3 Dezmatat; partial imbracat; impopotonat, machiat neportivit
4 Complet murdar si dezmatat, imbracat bizar, machiat strident; poata decoratii si
insigne

11. Insight (constiinta bolii)

0 Prezent; admite existenta bolii; de acord cu tratamentul
1 Admite ca posibila boala
2 Admite modificarile comportamentale dar neaga existenta bolii
3 Admite unele modificari comportamentale dar neaga existenta bolii
4 Neaga orice schimbare comportamentala

Surse bibliografice
Hirschfeld RM, Williams JB, Spitzer RL et al (2000): Development and validation of a
screening instrument for Bipolar Spectrum Disorder: The Mood Questionnaire. American
Journal of Psychiatry, 157:1873-1875.
Vrasti R., Masurarea Sanatatii Mentale, 2008.(postată pe web)
Young RC, Biggs JT, Ziegler VE, Meyer DA (1978): A rating scale for mania: reliability,
validity and sensitivity. British Hournal of psychiatry, 133:429-435.