12. Specificul psihologic al imaginaiei. Relaiile imaginaiei cu alte funcii i procese psihice.

Formele, funciile i procedeele imaginaiei Specific: Cei mai multi autori considera ca imaginatia este capacitatea omului de a produce imagini. Jeanne Bernis 1958 : Imaginatia este def ca find facultatea pe care o are spiritul de a produce imagini ceea ce inseamna fie simpla reproducere a senzatilor in absenta obiectului care le-au provocat , fie creatiile libere ale fanteziei noastre. Aceasta def surprinde existent a 2 forme ale imag, una legata direct de perceptive, alta eliberata de lumea sensibila, ea introduce o anumita ambiguitate in intelegerea specif fct imaginative, Imagianatia este vaz ca o copie a senzatiei. Bachelard : imag este nui doar capacitatea de a forma imagini, ci si capac de a deforma imaginile furnizate de perceptii. Imaginiatia pt un psiholog complet este un tip de mobilitate spirituala, tipul de mobilitate spiritual cel mai inalt, cel mai viu, cel mai dinamic. Interpretarea imaginatiei ca un tip de mobilitate spiritual sau ca o forma de experimentare mintala, centrata pe previziune, a grabit intelegerea moderna a imaginatiei ca o combinatorica motrica. Imag este experimentarea mental, spiritul orientat spre previziunera aproprierilor sau excluziunilor pe care puterea de a le prezenta inainte de a le justifica. Relatiile imaginatiei a.perceptie, memorie, imaginative. Prin imag abandonam cursul ordinar al lucrurilor. (Bachelard) A percepe si a imagina sunt la fel de antietice ca prezenta sau absenta. A imagina inseamna a te lansa spre o viata noua. Imag nu se confrunta cu amintirea concreta intrucat nu rezulta dintr-o perceptive ci este reconstructive.Amintirile sunt sunt retrospective. Satre conserva termenul de imagine, dar ii da un sens : raportul constiintei cu un ob imaginar, neintalnit in perceptie. Constiintea imaginative, este reprezentativa, in sensul ca isi cauta obiectul in terenul perceptiei. Ea este spontana si creatoare. b. imaginatiei si gandire. Alain declara ca imag este un joc interior, o gandire cu ea insasi, un joc liber si fara un ob real sau mai direct a imagina inseamna a gandi un obiect si a reprezenta act sa posib asupra organ noastre de simt.. Spaier integreaza imag in gandirea concreta ca forma a simbolismului intellectual.Meyerson credea ca imag este o gand cu aj imaginilor. Pieron def imag ca un produs al gandirii. Dif intelegerii raportului dfintre gandire si imag provie din cele 2 procese constituie un continuum, granitele dintre ele neputand fi trase cu precizie. P.Popescu Neveanu : cuv = vehiculator al imaginii. c. imaginatia si procesele afectiv-motivationale. Ribot : imag = proprietatea pe care o au imaginile de a se reuni in combinatii noi, preciza si mecanismul prin intermediul caruia se produc combinatiile dintre imagini. Freud raporteaza imaginatia exclusiv la afectivitate, ea nefiind altceva decat protectia libidoului, a conflictelor inconstiente in sfera cunoasterii. Intre imag si planul afectiv exista un izomorfism aproape complet. Starile afective declanseaza, faciliteaza si inhiba imaginatia. Imag participa la aparitia starilor affective, la transf lor. Imag declanseaza si intretine emotia mai ales in arta. d.imag si personalitate. Osborn arata ca teama paralizeaza imag, inhiba, blocheaza productia de idei creative ale oamenilor. Alti autori au subliniat imp increderii in sune si in altii in procesul imaginativ. Autoritarismul caracterizat prin atitudini rigide si intolerante inhiba imag. Nonconformismul epistemic, asumarea riscului, curiozitatea, cautarea noului, pot potenta pozitiv imag.

e.locul imag in sist psihic uman. Prin combinatorica transformativa, prin compensarea a ceea ce este absent sau ne lipseste, prin depasirea necunoscut si a lim posibilului, ca si prin construirea anticipativa a viitorului, prin largirea granitelor posibilului si acreditarea unor valori spirituale. Formele imaginatiei : dupa prez sau absenta intentiei si a efortului voluntar : imag voluntara (caract prin prez atat a scopului cat si a efort voluntar), imag invlountara (fara scop si efort). Prima este sup celeilalte prin focalizare si conducerea constienta, in schimb ea este mai saracacioasa, mai putin libera. Dupa starea de activism al sub, exista forme pasive de imaginatie, cum ar fi visul din timpul somnului si reveria, si forme active de imaginatie in care putem incadra imag reproductiva, creatoare si visul de perspectiva. Osborn : absurde (halucinatia, vise), usor constructive (imag voluntara), foarte constructive (imag voluntara si creatoare prin excelenta). Dupa tipul de activ in care se incadreaza : imag artistica, literara, tehnico-stiintifica, muzicala, etc. Dupaa tipul de reprezentari dominatoare vorbim de imag plastic vizuala, auditiv-motrica, etc. Imaginaia ndeplinete funcii de ordin: 1.Transformativ (creeaz noul pe plan mintal); 2.Proiectiv (vizeaz viitorul) 3.Compensatoriu (satisface n plan fantastic dorinele, aspiraiile nesatisfcute n plan real); 4.Substitutiv (scopurile i aciunile indezirabile n plan real sunt substituite, deci nlocuite cu scopuri i aciuni posibile n plan imaginar); 5.Autoreglator (dirijeaz comportamentul uman, l adapteaz la solicitrile mediului).