TEORIA LUI GORDON ALLPORT

In teoria lui G. Allport, conceptul de trstur joac un rol foarte important.

Teoria sa are un caracter electic, autorul considernd personalitatea ca fiind individul
unic caracterizat printr-o funcionalitate dinamic.
G. Allport nu este de acord cu Freud n urmtoarele privine:
Allport consider c rolul incontientului a fost mult exagerat;
- el nu crede ca forele de natur incontient joac un rol nsemnat n viaa unui adult
-

matur i normal;
afirm c subiecii sntoi funcioneaz mai ales la nivel contient si raional,

controlnd majoritatea forelor care le motiveaz comportamentul;

- funcionarea incontientului este semnificativ mai ales la nevrotici.
Allport nu consider c trecutul este cel care stpnete prezentul. Oamenii nu sunt prizonierii
conflictelor i experienelor clin c o p i l r i e , ei f i i n d influenai ntr-o msur mult mai

mare de situaiile prezente.

Cea mai nsemnat contribuie pe care a adus-o Allport la teoria personalitii const n
accentul deosebit pe care acest autor l pune pe ideea de u n i c i t a t e a fiin ei umane,
u n i c i t a t e definit n termenii trsturilor psihice.
G. A l l p o r t afirm deci c personalitatea nu este o noiune cu caracter general sau
universal, ci este particular, specific fiecrui individ. Personalitatea trebuie studiata din
perspectiva idiografica, preferand sa investigheze acele idiosincrozii care disting un individ
de altul.
Allport sustine ideea nevoii omului de o filosofie unificatoare care sa ofere scop vietii si sa
ofere raspunsuri la problemele existentiale ca suferinta si moartea. Bazandu-si ideile pe
filosofia lui Spranger , a afirmat ca exista sase tipuri importante de valori:
teoretice (dorinta intelectuala de a descoperii adevarul si de a organiza
cunoasterea)
economice (interes pentru util si practic)
estetice (accent pe bucuria care o ofera frumusetea)
sociale (inters pentru iubirea celorlalti)
politice (dorinta puterii)
religoase ( dorinta mistica )
G. Allport a s u b l i n i a t faptul c principiul autonomiei funcionale a motivelor nu
explic integral motivaia uman, totui acest principiu surprinde ceva mai bine motivaia

adultului.
G. Allport face distincia ntre:
autonomie funcional de tip perseverativ, care explic unele comportamente elementare,

cum ar fi: toxicomania sau modalitatea rutinier de a ndeplini sarcinile zilnice;

autonomie funcional a eului (sau a proprium-ului). Este direct legat de nucleul profund al
personalitii i se refer la interese, atitudini, valoare, intenii, ct i la imaginea de sine i la
stilul de via al subiectului.

STRUCTURA PERSONALITII
Allport definete trsturile de personalitate ca fiind nite predispoziii de a rspunde ntr-o
manier similar la anumite tipuri de stimuli.
Caracteristicile trsturilor sunt urmtoarele:
Trsturile de personalitate au o existent real. Ele nu reprezint doar constructe

teoretice menite s explice comportamentul, ci exist n interiorul fiecrui individ.

Existena trsturilor poate fi demonstrat n mod empiric, prin observarea
comportamentului s u b i e c t u l u i , comportament analizat n timp. Coerena i

constana comportamentului pun n eviden prezena unor trsturi.

Allport distinge trei categorii de trsturi:
a) Trsturi cardinale, au un caracter general i influeneaz puternic toate aspectele vieii
individului. Ele domin v i a a acestuia. Allport le denumete ca fiind un fel de pasiuni care
guverneaz existena individului.
b) Trsturi centrale: sunt trsturi pe care le posed fiecare individ n numr redus (ntre 5 i
10). Ele descriu comportamentul unui individ (sunt cele care se trec ntr-o caracterizare).
c) Trsturi secundare: sunt mai puin evidente (de regul, spune Allport, le cunosc doar
prietenii apropiai).
DEZVOLTAREA PERSONALITATII
Fiind adeptul autonomiei functionale, Allport a considerat ca nu e nevoie de studiul
dezvoltarii personalitatii : Primul an din viata e cel mai putin important an al personalitatii si
probleme serioaseale sanatatii mentale nu pot aparea.
Criterii ale maturitatii:
Allport a formulat criterii ale sanatatii mentale :

Adultii maturi poseda o filosofie unificatoare (un set de valori) care dau sens vietii

Sa acorde semnificatii de extensii ale sinelui unor aspecte importante : partenerul

de viata, profesia, prietenii, hobbyuri, etc.

Sa poata avea relatii empatice si de iubire, care sa fie libere de posesivitate si

gelozie.
Securitate emotionala si auto-acceptare
Orientare realista catre sine si ceilalti
Sa faca fata supravietuirii economice fara a deveni defensiv
Sa poata sa aiba un insight asupra calitatilor proprii dezirabile/ indezirabile

Contributiile teoretice ale lui Allport

constructul de trasatura a stimulat multe cercetari
aspecte legate de cresterea tensiunii, teleologie si motive innascute sanatoase au
corectat accentul excesiv a lui Freud, pe reducerea teniunii, instincte distructive,
cauzalitate
studiul valorilor - un inventar de personalitate respectat

si-a sustinut ideile prin cercetari si analize statistice.