EXEMPLU DE CERCETARE

METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. PREMISE

Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu lumea, înţeleg evenimentele
din jur şi învaţă din ele este, fără îndoială, jocul. Dezvoltarea vocabularului face parte
integrantă din acest proces. Jucându-se, copilul exersează înţelegerea prin comunicare, îşi
dezvoltă capacitatea de discriminare, de judecată, imaginează şi formulează verbal atât
realul cât şi imaginarul.
Totuşi, deşi specific copilului şi copilăriei, jocul nu îşi poate fructifica valenţele, dacă
este lipsit de modelul lumii adulte. Adultul este prezent în jocurile copiilor, fie ca personaj
evocat, fie ca participant activ. În cazul jocurilor care se desfăşoară în grădiniţă, el apare în
ambele ipostaze. Adultul este practic cel care valorifică întreaga bogăţie de informaţie,
precum şi calităţile formative ale jocului prin activitatea sa directă de sugerare, sfătuire,
stimulare a gândirii, oferind, de asemenea, modelul de limbaj adecvat situaţiei evocate de
joc. Oricine observă jocurile copiilor, constată că există un moment în care jocul se
împotmoleşte: copiii nu mai au idei şi nu mai sunt capabili să ducă jocul mai departe. O
persoană din afară, cu sugestii noi, poate înviora jocul. Educatoarea, cu tact şi talent
pedagogic, va şti când şi cum să intervină pentru a stârni din nou curiozitatea şi
entuziasmul copilului, pentru a stimula participarea intelectuală şi verbală.
Este important ca activităţile din grădiniţă să nu fie liniare. Ele nu trebuie să
urmărească exclusiv un obiectiv, iar copiii să fie împinşi spre îndeplinirea acestuia. Niciun
obiectiv nu poate fi atins într-o singură activitate. De asemenea, faptul că activitatea
respectivă este centrată pe un singur comportament nu facilitează şi nu garantează
obţinerea acestuia.
Activitatea trebuie să fie bogată, dar nu stufoasă, savuroasă şi ori de câte ori este
posibil, să integreze elemente din mai multe domenii.

4.2. SCOP, IPOTEZE ŞI OBIECTIVE ALE CERCETĂRII

 Scopul cercetării:

Cercetarea îşi propune să identifice rolul jocului didactic în îmbogăţirea

vocabularului preșcolarilor.

Ipotezele cercetării:

Ipoteza 1. Presupunem că utilizând jocuri didactice în predarea conţinuturilor de

educarea limbajului, atunci rezultatele şcolare ale copiilor vor creşte.
Ipoteza 2. Presupunem că utilizând jocuri didactice în predarea conţinuturilor de
educarea limbajului, atunci gradul de participare al copiilor la activitate va creşte.

Obiectivele cercetării:

O1: evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, capacităţilor, proceselor cognitive,

priceperilor, deprinderilor, abilităţilor de comunicare dobândite de preşcolari până la
debutul grupei mari;
O2: înregistrarea, compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele
iniţiale, formative şi sumative, urmărind evidenţierea progresului realizat de preşcolari;
O3: utilizarea la grupul experimental, în mod constant, a unor strategii variate,
atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvoltării capacităţilor de
comunicare la preşcolari, reflectate în progresul şi îmbunătăţirea performanţelor acestora;
O4: valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor
didactice ulterioare.

4.3. MODUL DE ORGANIZARE A CERCETĂRII

Perioada şi etapele cercetării

Cercetarea s-a desfăşurat în anul 2013, în timpul primului semestru al anului şcolar,
pe perioada Proiectului Tematic “Iarna”, la domeniul Limbă şi Comunicare, activitatea de
Educarea Limbajului. Cercetarea cuprinde trei etape:
 Etapa 1. Pretestul s-a realizat la începutul proiectului tematic “Iarna” în semestrul I
al anului şcolar 2013-2014 şi a urmărit colectarea datelor prin diferite metode, necesare
atingerii obiectivelor investigaţiei.
Etapa a II-a, experimentală, care s-a desfăşurat în primul semestru al anului 2013-
2014, în care s-a urmărit influenţarea subiecţilor, captarea interesului lor pentru activitatea
de educarea limbajului prin metoda de predare-învăţare, joc didactic.
Etapa a III-a. Posttest, desfăşurat la sfârşitul proiectului tematic “Iarna”, în care s-a
aplicat un test, s-a întocmit, de asemenea, histograma şi s-au comparat rezultatele celor
două etape.

Locul desfăşurării cercetării

Cercetarea s-a desfăşurat la Grădiniţa cu Program Prelungit “Albă ca Zăpada”,

Piteşti, judeţul Argeş, la grupa mare.

Eşantionul de cercetare

Experimentul s-a desfăşurat cu două grupe de copii, Grupa A (grupa experimentală) şi

Grupa B (grupa de control) având acelaşi nivel de vârstă (5-6 ani) de la Grădiniţa cu Program
Prelungit “Albă ca Zăpada”, Pitești.
Lotul de subiecţi a fost format din :
• Grupa A (grupa experimentală), 20 copii (10 fete şi 10 băieţi);
• Grupa B (grupa de control), 24 copii (13 fete şi 7 băieţi).
Majoritatea dintre subiecţi s-au născut şi au crescut în condiţii specifice mediului
urban si frecventează grădinița.

Tabel nr. 1
Variabi Nr. subiecţi Nr. % clasa %
la sex clasa subie experiment clasa
experiment cţi ală mart
ală clasa or
marto
r
Fete 10 13 50% 65%
 Băieţi 10 7 50% 35%

Experimentul s-a desfăşurat în semestrul I al anului școlar 2013-2014, în cadrul

Proiectului tematic “Iarna”. Nivelul de pregătire al colectivelor de copii este omogen din punct
de vedere al personalităţilor intelectuale, copiii provin din familii care le oferă condiţii
necesare desfăşurării actului învăţării.

Desfăşurarea cercetării

Experimentul urmăreşte rezultatele obţinute de copiii ambelor grupe şi se apreciază

rolul jocurilor didactice în activităţile de educarea limbajului.
Etapele desfăşurării acestui experiment sunt următoarele:
• etapa de pretest;
• etapa experimentală;
• etapa de posttest.

Etapa de pretest

Testul constituie un instrument de verificare standardizată, oferă posibilitatea

măsurării mai exacte a performanţelor elevilor, posedă însuşiri de investigare experimentală.
Proba de pretest se realizează la începutul unei perioade de instruire (semestru, an
şcolar, la începutul unui program de instruire) cu scopul de a stabili nivelul de pregătire a
copiilor.
Rezultatele testelor iniţiale conturează activitatea cadrului didactic pe două planuri:
• modalitatea de abordare a noului conţinut;
• aprecierea necesităţii unor programe compensatorii de recuperare sau îmbogăţire.
Nivelul de cunoştinţe s-a stabilit în urma aplicării testului iniţial.
 TEST INITIAL

1. Denumeşte imaginile de mai jos şi formează perechi între cuvintele cu sens opus.
2. Alintă cuvintele!

3. Formulează propoziţii cu următoarele cuvinte:

Descriptori de performanţă
 ITEMI Foarte bine Bine Suficient
Denumeşte Denumeşte Denumește
imaginile şi imaginile si imaginile şi
1. formează formează formează
perechi între perechi între 3 perechi între
toate imaginile imagini cu 1-2 imagini cu
cu sens contrar sens contrar sens contrar
Găseşte Găseşte Găseşte
2. cuvântul cuvântul cuvântul
potrivit pentru potrivit pentru potrivit pentru
toate imaginile 3-4 imagini 1-2 imagini
Alcătuieşte Alcătuieşte Alcătuieşte
corect corect propoziţii cu
3. propoziţii cu propoziţii cu 1-2 imagini
toate imaginile 3-4 din
date imaginile date

Acest test s-a folosit pentru evaluarea ambelor grupe în acelaşi timp. În urma acestui
test s-au obţinut următoarele rezultate, calificative:
Grupa pregătitoare A (experimentală):
Foarte bine (FB): 5 copii - 25%
Bine (B): 10 copii - 50%
Suficient (S): 4 copii - 20%
Insuficient (I): 1 copil - 5%

50
45

40
35

30

% 25
20 Grupa preg. A
15
10

5
0
FB B S I

Calificativ

Grupa pregătitoare B (de control):

 Foarte bine (FB): 6 copii - 30%
Bine (B): 9 copii - 45%
Suficient (S): 3 copii - 15%
Insuficient (I): 2 copii - 10%

45

40

35

30

25
%
20
Grupa preg. B
15

10

0
FB B S I

Calificativ

Rezultate comparative în urma testării iniţiale:

50

45

40

35

30

% 25
Grupa preg. A
20
Grupa preg. B
15

10

0
FB B S I

Calificativ

Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma evaluării iniţiale,

la clasa experimentală
N Subie Ite Ite Ite Califica
r. cţi m m m tiv final
cr 1 2 3
t.
1 I.R. FB B B B
2 C.M. FB B B B
3 L.C. FB B B B
4 D.R. FB FB FB FB
5 D.D. B B B B
6 F.A. FB B B B
7 I.S. FB FB FB FB
8 G.D. S B S S
9 R.R. FB FB FB FB
1 I.C. FB FB B FB
0
1 A.M. B B B B
1
1 M.I. FB B B B
2
1 S.V. S S B S
3
1 A.A. B B B B
4
1 C.D. B B B B
5
1 L.M. B B B B
6
1 V.T. I I S I
7
1 B.O. S B S S
8
1 D.R. B S S
9 S
2 T.P. FB FB FB FB
0
 Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma evaluării iniţiale,
la clasa de control
N
r. Pro Pro Pro Calific
Subie
c ba ba ba ativ
cţi
r 1 2 3 final
t.
1 A.G. FB FB FB FB
2 B.L. FB B B B
3 B.A. FB B B B
4 C.A. FB B B B
5 D.S. S I I I
6 D.A. B FB B B
7 D.L. FB B B B
8 I.A. B S S S
9 I.V. FB FB FB FB
1 I.R.. FB B B B
0
1 M.R. FB FB B FB
1
1 N.T. FB FB FB FB
2
1 N.G. FB B B B
3
1 M.I. FB B FB FB
4
1 P.A. FB FB FB FB
5 M.
1 P.M.. FB B B B
6
1 S.B. S I I I
7
1 T.G. FB B B B
 8
1 T.R. S S S S
9
2 T.X. B S S S
0

Rezultatele acestei probe evidențiază cunoştinţele de vocabular ale elevilor din

ambele grupe. Se mai observă că ambele grupe au obţinut rezultate aproximativ identice, deci
se pleacă de la acelaşi nivel cu ambele grupe.

Etapa experimentală

Aceasta etapă presupune introducerea unor noi modalităţi de lucru la grupul

experimental de copii (grupa pregătitoare A), în timp ce la grupa de control (grupa
pregătitoare B) se vor folosi metode obişnuite în procesul instructiv-educativ.
Jocul este activitatea de bază a copilului prin care acesta îşi exprimă interesele,
dorinţele, posibilităţile, trăsăturile specifice şi particularităţile individuale.
Jocurile didactice, prin sarcinile pe care le pun copiilor, contribuie la formarea unei
gândiri ordonate, a unui stil de a observa şi a gândi ordonat.
La grupa experimentală se introduc diferite jocuri didactice. Iată câteva exemple de
jocuri aplicate la grupa experimentală:

1. Joc didactic:”Hai să împerechem!” (grupa mare)

Scop: Folosirea corectă a antonimelor (cuvinte care denumesc însuşiri opuse);

Consolidarea deprinderii de a utiliza cuvinte în contexte variate.
Obiective operaţionale: Să găsească antonimele potrivite unor cuvinte;
Să formuleze propoziţii simple şi dezvoltate cu antonimele găsite.
Sarcina didactică: Găsirea antonimelor potrivite unor cuvinte date şi utilizarea lor în
propoziţii.
Regulile jocului: Copilul care va răspunde este desemnat de educatoare prin aruncarea în
dreptul lui a unei jucării de pluş sau a unei mingi de burete. Răspunsurile corecte vor fi
aplaudate.
Material didactic: Jetoane care ilustrează cuvinte cu însuşiri opuse.
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt aşezaţi în semicerc. În prima parte, educatoarea va
desfăşura jocul cu ajutorul jetoanelor. Copilul care urmează să dea răspunsul este desemnat
de educatoare prin plasarea în dreptul lui a unei jucării de pluş sau prin aruncarea unei
mingi de burete. Copilul prinde jucăria şi dă răspunsul, aşezând alături jetoanele care se pot
împerechea, deci reprezintă cuvinte opuse:
- o fetiţă cu rochiţa curată – alta cu rochiţa murdară;
- o păpuşă mare – una mică;
- o fetiţă aşază jucăriile pe raftul de sus al etajerei – cealaltă pe raftul de jos.
Jocul se poate desfăşura şi fără material didactic. Povestea educatoarei poate
începe astfel: „Am cunoscut două fetiţe, care, deşi erau surori, aveau însuşiri opuse: Una
era bună, cealaltă era..............; una era harnică, cealaltă era..............”. Povestea continuă în
funcţie de imaginaţia fiecărei educatoare.
Varianta:
Educatoarea împarte jetoanele unor copii, iar la un semnal, în funcţie de desenul de
pe jeton, aceştia trebuie să-şi caute fiecare perechea reprezentată de cuvântul cu sens
opus.
Ex: Unii copii vor avea jucării mari, alţii jucării mici: ursuleţ mare-mic; căţel mare-mic; minge
mare-mică.

2. Joc didactic: "Eu spun una, tu spui multe" (grupa mare)

Scop: Formarea deprinderii de a alcătui propoziţii şi fraze scurte utilizând corect numărul
singular şi plural al substantivelor.
Sarcina didactică: Folosirea corectă a singularului şi pluralului în vorbirea curentă.
Regulile jocului: Copiii aleg un jeton de pe măsuţă, denumesc imaginea şi cer colegilor
să spună opusul acesteia, singularul sau pluralul. Copiii alcătuiesc propoziţii folosind
corect substantivele la numărul singular şi plural. Răspunsurile corecte sunt
evidenţiate.
Elemente de joc: Surpriza, întrecerea, aplauzele, închiderea şi deschiderea
ochilor.
Material didactic: Jetoane cu diferite imagini reprezentând un obiect sau mai multe
obiecte, panou cu buzunăraşe, minitablouri, fişe, instrumente de scris.
Desfăşurarea jocului: Vor fi aşezate jetoane pe două măsuţe. Pe una, pentru
singularul substantivelor, pe cealaltă pentru pluralul substantivelor. Un copil va alege un
jeton de pe prima măsuţă, denumeşte imaginea şi numeşte un coleg care să vină să
găsească pluralul imaginii (mai multe) de pe măsuţa a doua. Sunt solicitaţi copiii să
alcătuiască propoziţii cu prima imagine la singular şi cu a doua imagine la plural.

Variante de joc:
A) Se va împărţi grupa în două echipe. Se folosesc plicuri cu jetoane. Un copil din
prima grupă alege un jeton, denumeşte imaginea şi cere unui coleg din echipa a doua
să alcătuiască o propoziţie despre obiectul din imagine (obiectele) folosind
singularul sau pluralul. Răspunsurile corecte sunt aplaudate. Educatoarea ajută ambele
echipe, în prima parte a jocului, apoi se va acorda independenţă celor două echipe.
B) Un copil din prima echipă alege un jeton, îl denumeşte. Exemplu:
"Pe jetonul meu este un ursuleţ". Echipa cealaltă alcătuieşte propoziţii folosind
substantivul la numărul plural. Exemplu: "Ursuleţii mănâncă mure".
C) La panou se aşează imagini perechi pentru singular şi plural. Copiii pun
mâinile la ochi, iar educatoarea ascunde una din imagini. Copiii sunt solicitaţi să
alcătuiască propoziţii cu substantivul din imaginea care lipseşte (singular sau plural).

3. Joc didactic: „Spun la fel, dă-i altceva!” (grupa mijlocie)

Scop: Activizarea vocabularului cu omonime (cuvinte care se pronunţă la fel dar au sens
diferit);
Consolidarea deprinderii de a utiliza cuvintele cunoscute în contexte variate.
Obiective operaţionale:
Să aleagă imaginea corespunzătoare sensului corect al unui cuvânt utilizat într-o
propoziţie;
Să precizeze celelalte sensuri ale aceluiaşi cuvânt (omonime);
Să formuleze propoziţii logice în care se explică sensurile cuvintelor omonime.
Sarcina didactică: Să completeze propoziţiile date, alegând semnificaţia corectă a
cuvântului (în funcţie de contextul dat).
Regulile jocului: Pentru fiecare propoziţie se prezintă jetoane cu desene corespunzătoare
semnificaţiilor pe care le poate avea cuvântul dat. Păpuşa aplaudă şi dă ecusoane celor care
răspund corect.
Material didactic:
Jetoane cu desene corespunzătoare pentru fiecare semnificaţie a cuvintelor date.
Ex: broască-animal, broască de la uşă;
capră-animal, suport pentru tăiat lemne, aparat de gimnastică.
Ecusoane reprezentând rechizite şcolare.
Desfăşurarea jocului: O păpuşă vine în faţa copiilor şi le cere ajutorul în rezolvarea unui
exerciţiu care i-a fost trimis de copiii clasei I. Ea alege un plic, afişează jetoanele din
interiorul acestuia şi „citeşte” propoziţia aflată acolo. Ex: „Fata moşului curăţă cu multă grijă
părul de omizi”. Copiii au de ales între jetoane reprezentând: păr (pom) sau păr (podoabă
capilară). „Tata a vopsit uşa şi tocul”. Copiii aleg între toc instrument de scris, toc de la
pantof, toc de la uşă. În continuare se formulează propoziţii pentru celelalte sensuri ale
cuvântului ales. Pentru fiecare răspuns corect păpuşa îl recompensează pe copil cu
ecusoane.
Varianta:
Copiii primesc jetoane care reprezintă obiecte a căror denumire este aceeaşi, dar înţelesul
este diferit. Educatoarea afişează în faţa copiilor un panou pe care este scrisă o propoziţie
incompletă. Se citeşte propoziţia, urmând ca fiecare copil să ridice jetonul potrivit
cuvântului care lipseşte.

4. Joc didactic: "Ce este şi unde-l aşezi?" (grupa mică)

Scop: cunoaşterea obiectelor de mobilier din sala de grupă sub aspectul denumirii, al
destinaţiei şi al locului pe care-1 ocupă în sala de grupă: pronunţarea corectă a acestor
denumiri; formularea de propoziţii simple.
Sarcina didactică: denumirea obiectelor, a destinaţiei, a locului pe care-1 ocupă. Elemente
de joc: surpriză, aranjarea interiorului cu jucăriile respective; întrecere; aplauze.
Regulile jocului: la întrebările păpuşilor, copiii răspund verbal şi prin acţiune; cine a
greşit în denumirea sau în amplasarea obiectelor de mobilier este corectat de către
copilul care a sesizat primul greşeala; câştigarea întrecerii dă dreptul la conducerea
jocului.
Material didactic: trei seturi (garnituri) cu obiecte de mobilier - jucării asemănătoare
cu cele din sala de grupă; în fiecare set obiectele , deşi sunt aceleaşi, pot să difere
sub aspectul culorii, al desenelor cu care sunt ornate, al mărimii; se pot folosi obiecte
de mobilier din garniturile din comerţ sau se pot confecţiona în miniatelierele din cadrul
grupei mari. Copiii se împart trei subgrupe, fiecare aranjând un interior pentru păpuşa
ei.
Desfăşurarea jocului - variante:
A) Păpuşile se plâng copiilor că nu au o sală de grupă ca a lor: cu măsuţe,
scăunele, dulapuri, vitrină, tablă, ladă, cuburi, colţ cu jucării, covor ş.a. (se învaţă deci
denumirile corect).
B) Educatoarea propune copiilor să le ajute în aranjarea a câte unei săli pentru
fiecare. La întrebările păpuşilor adresate copiilor, pe rând: "Ce punem pe jos?", "Pe
ce ne aşezăm când ascultăm poveşti?", "Unde ne aşezăm jocurile, plastilina, când suntem
în activitate?" ş.a., aceştia răspund denumind mobilierul respectiv, aşezându-1 la locul
potrivit, precizând totodată la ce foloseşte; acţionează deodată toate trei subgrupele;
fiecare subgrupă continuă să aranjeze cât mai corect şi cât mai repede, corectând pe cei
care greşesc.
C) Păpuşile se vizitează între ele pentru ca să admire sălile lor de
grupă; se declară mulţumite şi-i aplaudă pe copii; din greşeală răstoarnă
anumite obiecte şi fac dezordine; se scuză şi-i roagă pe copii să restabilească ordinea;
copiii acţionează în grup repetând denumirile acelor obiecte de mobilier care au fost
răsturnate.

5. Joc didactic: "Cu ce începe?" (grupa mare)

Scop: deprinderea copiilor cu analiza fonetică, antrenându-i într-o formă simplă, să

desprindă din cuvinte primul sunet cu care acestea încep: pronunţarea corectă a sunetului
separat şi în cuvânt; exprimarea în propoziţii construite corect; dezvoltarea capacităţii de
analiză, a atenţiei şi a spiritului critic.
Sarcina didactică: recunoaşterea obiectului şi denumirea lui, separarea primului sunet
(vocala) şi pronunţarea lui corectă (în cadrul acestui joc se vor alege cuvinte care încep
numai cu vocale şi care formează la începutul cuvântului silabă separată).
Regulile jocului: copiii privesc cu atenţie jetonul prezentat de educatoare, denumesc
obiectul şi la întrebarea educatoarei "Cu ce începe acest cuvânt?" copiii vor răspunde
pronunţând sunetul respectiv; toţi copiii care au acelaşi jeton la fel cu al educatoarei îl
arată şi pronunţă cuvântul în întregime, apoi sunetul iniţial.
Elemente de joc: întrecere, aplauze, ghicire, căutare.
Material didactic: jetoane mari pentru educatoare şi mici pentru copii. Obiectele care vor fi
ilustrate: avion, apă, alune, arici, elefant, elev, echipă, inele, ie, iţari, oiţe, ochelari, ouă, uşă ş.a.
Desfăşurarea jocului - variante:
Educatoarea (apoi un copil care este conducătorul jocului) arată pe rând câte un
jeton, copiii îl privesc cu atenţie şi denumesc obiectul respectiv, şi întreabă: "Cu ce începe
acest cuvânt?". În răspunsul lor copiii trebuie să precizeze sunetul cu care începe
cuvântul respectiv; toţi copiii care au jetoane identice cu modelul educatoarei le
prezintă grupei şi formulează verbal răspunsul.
Se amestecă toate jetoanele pe masă. Se cere mai multor copii să aleagă jetoanele
pe care sunt obiecte a căror denumire începe cu a sau i, se repetă de mai multe ori.
Se cere copiilor să găsească ei cuvinte care încep cu vocalele exersate anterior
(pentru a-i orienta pe copii se poate cere să se gândească la: nume de copii, denumiri
de animale, obiecte de îmbrăcăminte, mijloace de transport, meserii ş.a.)

Etapa de posttest
Această etapă constă în aplicarea unor probe de evaluare la sfârşitul
experimentului. Aceste probe, teste finale identice, se aplică pentru cele două grupe de
copii. Prin această etapă se urmăreşte: modul de evoluţie a celor două grupe în timpul
experimentului; se compară rezultatele finale cu cele iniţiale, de start, pentru ambele grupe
de copii.

TEST FINAL

FIŞA DE LUCRU

1. Arată obiectul pe care l-am numit! Eu spun unul, tu spui mai multe!
2. Citeşte imaginea şi spune: ce face? ce fac?

3. Spune mai departe!

a) Este anotimpul ............ a) Petrică stă pe ..........

b) Ninge cu ........... mari. b) Sania alunecă pe .........
c) ................ este albă şi rece. c) Petrică are pe cap ........

Descriptori de performanţă
ITEMI Foarte bine Bine Suficient
Numeşte Numeşte Numeşte
corect corect corect
1. obiectele din obiectele din obiectele din
imagini, imagini, imagini,
asociind asociind asociind
 cuvântul cuvântul cuvântul
adecvat formei adecvat formei adecvat formei
de de de
singular/plural, singular/plural; singular/plural;
construind comite o comite două
corect forma greşeală în greşeli în
cerută construirea construirea
formei cerute formei cerute

Formulează Decodifică Construieşte

propoziţii care conţinutul propoziţii care
redau imaginilor, se redau
conţinutul exprimă cu conţinutul
imaginilor, mici ezitări în imaginilor,
foloseşte propoziţii, frecvent face
2. intuitiv acordul foloseşte dezacorduri
între părţile intuitiv acordul (foloseşte
principale şi între părţile aceeaşi formă
secundare de principale şi a verbului în
propoziţie secundare de ambele
propoziţie propoziţii)

Completează Completează Completează

corect 5-6 corect 3-4 corect 1-2
3.
propoziţii propoziţii propoziţii

În urma aplicării acestui test am obţinut următoarele calificative:

Grupa pregătitoare A:
Foarte bine (FB): 10 copii - 50%
Bine (B): 7 copii - 35%
Suficient (S): 2copii - 10%
Insuficient (I): 1 copil - 5%
 50
45

40
35

30
% 25
20 Grupa preg. A
15
10

5
0
FB B S I

Calificativ

Grupa pregătitoare B:
Foarte bine (FB): 7 copii - 35%
Bine (B): 10 copii - 50%
Suficient (S): 3 copii - 15%
Insuficient (I): 0 copii - 0%

50
45

40
35
30

% 25
20 Grupa preg. B
15

10
5
0
FB B S I

Calificativ

Rezultatele comparative ale celor două grupe la testul final:

 50

45

40

35

30

% 25
Grupa preg. A
20
Grupa preg. B
15

10

0
FB B S I

Calificativ

Se constată că la grupa experimentală (grupa pregătitoare A) numărul copiilor care au

obţinut calificativul FB la testul final este dublu faţă de numărul celor care au obţinut acest
calificativ la testul iniţial şi a scăzut numărul celor care au obţinut calificativul S.
La grupa de control (grupa pregătitoare B) se observă mici creşteri ale calificativelor
faţă de testul iniţial.
Nu s-a mai obţinut calificativul I la grupa de control B.
Deci, la grupa experimentală s-au obţinut rezultate mai bune.
Rezultatele obţinute de cele două grupe la testul inițial (în etapa de pretest) și la testul
final (în etapa de posttest) pot fi reprezentate în următorul tabel:

Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma evaluării finale,

la grupa experimentală
N
Ite Ite Ite
r. Subie Califica
m m m
cr cţi tiv final
1 2 3
t.
1 I.R. FB FB FB FB
2 C.M. FB B B B
3 FB FB B FB
L.C.
4 D.R. FB FB FB FB
5 D.D. B B B B
6 F.A. FB FB B FB
7 I.S. FB FB FB FB
8 G.D. S B S S
9 R.R. FB FB FB FB
1 I.C. FB FB B FB
0
1 A.M. B B B B
1
1 M.I. FB B B B
2
1 S.V. S B B B
3
1 A.A. B FB FB FB
4
1 C.D. B B B B
5
1 L.M. FB FB B FB
6
1 V.T. I I S I
7
1 B.O. S B S S
8
1 D.R. B S B
9 B
2 T.P. FB FB FB FB
0

Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma evaluării finale,

la grupa de control
N
Pro Pro Pro Calific
r. Subie
ba ba ba ativ
c cţi
1 2 3 final
r
t.
1 A.G. FB FB FB FB
2 B.L. FB B B B
3 B..A FB B B B
4 C.A. FB B B B
5 D.S B S S S
6 D.A. B FB B B
7 FB B B B
D.L.
8 I.A. B S S S
9 I.V. FB FB FB FB
1 FB B B B
0 I.R.
1 M.R. FB FB B FB
1
1 N.T. FB FB FB FB
2
1 N.G. FB FB B FB
3
1 M.I. FB B FB FB
4
1 P.A. FB FB FB FB
5 M.
1 P.M. FB B B B
6
1 S.B. S S I S
7
1 FB B B B
8 T.G.
1 T.R. S B B B
9
2 T.X. B B B B
0
 Prezentarea rezultatelor cercetării

Activizarea vocabularului preşcolarilor în grădiniţa de copii este unul dintre

obiectivele majore care se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor verbale cu cei
din jur, în condiţiile manifestării de către copil a curiozităţii de cunoaştere a obiectelor, pe
de o parte, a atitudinii interogative referitoare la originea şi cauza unor fenomene, pe de
altă parte. J. Guehenno spunea că: ”să ştii să vorbeşti înseamnă să te porţi cuviincios cu
vorbele, care sunt o altă formă a lucrurilor, alt trup al adevărului”.
În urma cercetării desfăşurate am constatat că folosirea jocului didactic în cadrul
activităţilor de educare a limbajului duce la însuşirea corectă a noţiunilor de vocabular şi la
dezvoltarea gândirii logice a preşcolarilor.
Obiectivele cercetării au fost realizate. Ipoteza conform căreia dacă jocul didactic
este integrat şi utilizat preponderent în toate tipurile de activităţi de educare a limbajului,
capacităţile de comunicare ale preşcolarilor se dezvoltă într-un ritm mai rapid, cu o
motivaţie sporită, asigurând îmbunătăţirea rezultatelor preşcolarilor, a fost pe deplin
confirmată.
Experimentul a demonstrat viabilitatea eficienţei jocului didactic în cadrul
activităţilor de educare a limbajului.
De asemenea, în urma folosirii jocurilor didactice descrise în lucrare am constatat:
a) Jocurile didactice sunt modalităţi eficiente de dezvoltare a unor sarcini didactice în
scopul dezvoltării vocabularului copiilor. Eficienţa jocurilor a depins în mare măsură de modul în care
am ştiut să le selecţionez în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care am condus-o, să
formulăm corect sarcinile bazându-ne pe buna cunoaştere a copiilor sub raportul nivelului atins în
educarea limbajului şi sub aspectul defectelor de vorbire, să manifestăm exigenţă sporită în
formularea cuvintelor. Pe cât de frumoase şi de uşoare par jocurile, pe atât de bine ele trebuie să fie
gândite şi pregătite de noi. Jocurile nu pot fi lăsate pe seama improvizaţiei de moment. Folosite cu
respectarea condiţiilor menţionate, au constituit auxiliare preţioase în munca noastră.
b) Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a vorbirii
directe şi cele de transformare în vorbire indirectă, prin exerciţiile de dramatizare "Ridichea uriaşă",
"Mănuşa", "Cei trei purceluşi" ,”Căsuţa din oală”, cât şi a jocurilor de creaţie de tipul "De-a familia",
"De-a doctorul". Ele au contribuit la însuşirea de către copii a unor modele de exprimare directă.
Aceste jocuri plac copiilor preşcolari în mod deosebit, transpunându-se în pielea unor personaje
foarte uşor, acţionează şi vorbesc ca ele.
 c) Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular, jocuri care au
cerut copiilor să găsească ce mai înseamnă cuvântul sau cuvinte care seamănă între ele. Jocurile
concurs care cer găsirea unui număr cât mai mare de cuvinte care încep sau se termină cu o anumită
literă, contribuie la dezvoltarea fluidităţii gândirii şi a limbajului copiilor.
d) În urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale, copiii preşcolari au înregistrat
progrese remarcabile în perfecţionarea laturii gramaticale a limbajului lor. În reproducerea unor
povestiri, copiii au utilizat propoziţii dezvoltate în care au construit corect formule de genitiv-dativ
ale substantivelor, majoritatea realizează corect acordul predicatului cu subiectul, a adjectivului cu
substantivul determinant.
e) Jocurile menite să exerseze operaţiile gândirii logice au contribuit şi ele la educarea
limbajului preşcolarilor. Prin solicitarea efortului de formulare a răspunsurilor la întrebări, într-un
mod cât mai corect, mai concis, mai exact, a fost disciplinată gândirea copiilor, ea a dobândit supleţe
şi mobilitate. Copiii au putut rapid să se adapteze la situaţii noi. Exprimarea copiilor a dobândit
claritate, precizie, concentrare.
f) Concursurile de ghicitori, povestiri sunt foarte gustate de copiii de vârstă preşcolară,
aceasta rezultând din strădania de a da răspunsuri corecte (în cazul ghicitorilor) sau de a povesti cât
mai bine. La primele concursuri răspunsurile au fost greoaie, exprimarea copiilor în cadrul
concursurilor de povestiri a fost de asemenea dificilă, dar după repetarea acestor concursuri de
câteva ori, copiii au dobândit uşurinţă în exprimare, rapiditate în a ghici corect. Copiii spectatori
vădesc nerăbdare în aşteptarea răspunsurilor reprezentanţilor. Ei îşi exprimă satisfacţia pentru
răspunsuri sau povestiri bune, frumoase, prin aplauze şi exclamaţii spontane, prin zâmbete care le
luminează chipurile sau nemulţumirea, insatisfacţia pentru răspunsurile eronate, prin gesturi
specifice. Aceste manifestări dovedesc, din partea colegilor spectatori, o participare afectivă intensă
la concurs.
g) Jocul didactic a constituit şi o cale de depistare, corectare şi prevenire a unor greşeli
de exprimare, o modalitate de verificare, îmbogăţire, fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi
deprinderilor intelectuale ale preşcolarilor; o metodă de verificare şi formare a unor deprinderi de
comportare civilizată, a unor trăsături de voinţă şi caracter.