CZU:371.279.7:81-2+373.

24
EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI COPIILOR
DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ: REPERE PRAXIOLOGICE
MÎSLIȚCHI Valentina,
dr., conf. univ., Catedra Psihopedagogie și Educație Preșcolară,
Universitatea de Stat din Tiraspol, Republica Moldova
FADEEV Liudmila,
cadru didactic, grad didactic întâi, Instituția de Educație Timpurie nr. 201, or.
Durlești, mun. Chişinău; master în Științe ale Educației, absolventă a programului de
studii Managementul educației preșcolare, Universitatea de Stat din Tiraspol,
Republica Moldova

Rezumat. Lucrarea scoate în evidență reperele relevante evaluării nivelului dezvoltării limbajului copiilor
de vârstă preșcolară. În articol sunt descrise diverse instrumente aplicate în vederea identificării nivelului
dezvoltării limbajului preșcolarilor, sunt prezentate rezultate cercetării întreprinse în vederea evaluării
nivelului limbajului la copiii de vârstă preșcolară mare.

170
Abstract. The paper highlights the relevant benchmarks for assessing the level of language development of
preschool aged children. The article describes various tools applied to identify the level of language
development of preschoolers, the results of research undertaken to assess the level of language in high
preschool aged children.
Cuvinte-cheie: limbaj, vârstă preşcolară, evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului.
Keywords: language, preschool age, assessment of the level of language development.

Potrivit Dicţionarului Enciclopedic Ilustrat, limbajul reprezintă sistemul de comunicare

alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceştia îşi exprimă gândurile,
sentimentele şi dorinţele [1, p.547].
Limbajul vizează sistemul de semne utilizat pentru comunicarea într-o societate; mai exact,
sistemul de semne vocale utilizat în comunicarea interumană. Limbajul implică existența unei
funcții simbolice corespunzătoare, centri nervoși genetic specializați și un sistem auditivo-fonator
de vocalizare a sistemelor [5, p.200].
Limbajul desemnează capacitatea cu care este înzestrată orice fiinţă umană normal
constituită, de a învăţa şi de a folosi unul sau mai multe sisteme de semne verbale pentru a
comunica cu semenii săi şi a-şi reprezenta lumea [2, p.460].
Dezvoltarea limbajul reprezintă condiţia primordială pentru asigurarea progresului
personalității, dezvoltarea globală, integrală a oricărui subiect şi conviețuirea lui în societate, dat
fiind faptul că omul este o ființă bio-psiho-socială.
Dezvoltarea limbajului copilului se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor verbale
cu cei din jur, în condiţiile manifestării de către copil a curiozităţii de cunoaştere a obiectelor, a
însușirilor acestora, pe de o parte, a atitudinii interogative referitoare la originea şi cauza unor
fenomene, pe de altă parte. În vederea asigurării progresului limbajului copiilor, apare mai întâi
necesitatea evaluării respectivului proces cognitiv superior la vârsta preșcolară.
Preocupați de soluționarea problemei dezvoltării limbajului la vârsta preșcolară, am realizat
un studiu axat pe evaluarea nivelului de dezvoltare a respectivului proces cognitiv la copiii de vârstă
preșcolară mare. În acest sens, în cadrul etapei de constatare a experimentului psihopedagogic ne-
am propus realizarea următoarelor obiective: identificarea și aplicarea metodelor și instrumentelor
relevante evaluării nivelului inițial de dezvoltare a limbajului preșcolarilor; selectarea eșantionului
experimental; prelucrarea și interpretarea datelor experimentale.
Acţiunile experimentale au fost întreprinse pe un lot de 57 de copii de vârstă preşcolară
mare, cuprinzând grupul experimental format din 29 de copii şi grupul de control alcătuit din 28 de
preşcolari.
Metodele aplicate: observaţia, conversaţia, testarea, analiza produselor activităţii copiilor,
prelucrarea matematică şi grafică a datelor experimentale.
171
 În vederea identificării nivelului de dezvoltare a limbajului preşcolarilor am selectat și
aplicat următoarele instrumente:
• Metodica „Cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului”, după A. Descoeudress;
• Proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului, adaptare după R. Zazzo;
• Proba „Completarea lacunelor” .
Metodica „Cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului” (după A. Descoeudress) a cuprins
mai multe probe:
Proba 1. Copilului i se prezintă 10 obiecte cu proprietăţi contradictorii (în starea reală sau
imaginea lor): imaginea unei ciuperci mari şi a unei ciuperci mici; o pernuţă nouă şi una veche; o
bucată de fier tare şi o bucată de cauciuc moale; imaginea unui bloc înalt şi a unei case scunde; o
bucată de hârtie netedă şi un glaspapir zgrunțuros; imaginea unui bătrân şi a unui tânăr; o bucată de
stofă călcată şi una mototolită; imaginea unui copil vesel şi a unui copil trist; desenul unei linii drepte şi
al uneia curbe; două cutii de aceeași mărime şi aceeași formă: una goală şi una plină cu cuie. Se așează
una pe o mână (de exemplu: cea grea pe mâna stângă).
Desfășurarea probei: Copilului i se prezintă obiectele în mod succesiv, cu următoarele
precizări verbale: „Această ciupercă este mare” - i se arată imaginea, „Iar aceasta este...” , copilul
trebuind să spună adjectivul contrariu. Alt calificativ nu este luat în consideraţie. Se procedează similar
în toate cele 10 situaţii. Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.
Proba 2: Completarea lacunelor dintr-un text comunicat oral:
a. S-a făcut frumos, cerul este ....................................................... (albastru).
b. Soarele este foarte .................................................................... (fierbinte).
c. Ioana şi Măria se plimbă pe câmp. Ele adună .................................(flori).
d. Ele sunt foarte mulţumite, auzind cântecele frumoase ale micilor (păsări).
e. Deodată cerul se întunecă, se acoperă de........................................ (nori).
f. Fetiţele se grăbesc să se întoarcă ................................................. (acasă).
g. Înainte de a ajunge acasă, a început o mare ................................(furtună).
h. Fetiţele se sperie de zgomotul ................................................ (tunetului).
i. Ele roagă să fie adăpostite într-o casă, deoarece plouă puternic şi nu au (umbrelă),
iar hainele lor erau complet ........................................................... (ude).
Desfășurarea probei: Copilul este anunţat că i se va spune o poveste şi, acolo unde se opreşte
examinatorul, el trebuie să propună cuvântul potrivit. Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.
Proba 3: Repetare de numere. Proba are următoarele serii de numere: Seria I: 2 - 4; Seria II:5-6-
3; Seria III: 4 - 7 - 3 - 2; Seria IV: 8-4-6-5-9; Seria V: 6 - 9 - 2 - 3 - 4 - 8 .
Instrucțiunea oferită copiilor: „Îţi voi spune niște numere. Tu trebuie să le repeţi”. În cazul în
care copilul nu a înţeles, sarcina se poate repeta chiar şi de trei ori, dar seria respectivă nu se mai ia în
172
considerație. Dacă nu poate reproduce decât prima serie, copilul primește coeficientul 2, pentru seria a
II-a – coeficientul 3, pentru a III-a – 4; pentru a IV-a – 5, pentru seria a V-a – coeficientul 6.
Se consemnează coeficientul ultimei serii reproduse corect.
Proba 4: Cunoaşterea a 6 materii.
Instructaj: Din ce sunt făcute: cheia, masa, linguriţa, fereastra, pantofii, casele (cel puţin trei
materii: cărămidă, lemn, ciment).
Se consemnează răspunsurile corecte.
Proba 5: Contrarii fără obiecte sau imagini.
Desfășurare: Dacă copilul nu înţelege termenul contrar, i se explică prin exemplificări
concrete. Se expun 8 termeni. Copilul va spune termenii contrarii: cald - frig sau rece; uscat - ud sau
umed; frumos - urât; neascultător - ascultător sau cuminte; curat - murdar; mare - mic; uşor - greu;
vesel - trist, bosumflat, nefericit.
Se notează de la 0 la 8, în dependență de răspunsurile exacte.
Proba 6: Denumirea a 10 culori. Se prezintă culorile: roșu, verde, negru, roz, alb, violet, gri,
galben, cafeniu, albastru. Copilului i se cere să le numească şi se notează răspunsurile de la 0 la 10,
după numărul exact al răspunsurilor copiilor.
Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor.
Proba include 2 serii de câte şase verbe.
Seria I: a tuși, a frecționa, a câștiga, a arunca, a spăla, a respira. Mimăm tusea şi cerem
copilului să spună ce facem atunci când mimăm acţiunea celorlalte 5 verbe.
Seria II: Copilului i se cere să imite prin acţiune sensul verbelor: a scrie, a se apleca, a se
balansa, a se ridica, a sări, a împinge (ceva). Mimăm scrierea, cerem copilului să facă la fel, apoi îi
cerem să spună ce face.
Se consemnează rezultatele, care se notează de la 0 la 12, conform numărului de răspunsuri corecte.
Interpretare: Având rezultatele fiecărui copil la cele 7 probe realizate, le scriem în ordinea
respectivă pe verticală, în dreptul lor scriem vârsta corespunzătoare a limbajului din Tabelul 1.
Adunăm cele 7 vârste ale limbajului, împărțim suma lor la 7 şi obținem vârsta psihologică a
limbajului copilului, care poate (sau nu) corespunde vârstei cronologice.
Tabelul 1. Calcularea vârstei psihologice a limbajului (după Metodica „Cunoaşterea
vârstei psihologice a limbajului” de Alice Descoeudress)
Coeficientul corespunzător vârstelor
Proba
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
1. Contrarii 4 5 6 8 12
2. Lacune 2 3 4 6 8

173
3. Cifre 3 3 4 5 5
4. Materii 3 4 5 6 6
5. Contrarii (fără obiecte
4 5 6 7 8
și imagini)
6. Culori 2 3 4 6 8
7. Verbe 4 6 8 9 11

Scopul „Probei pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului” (adaptare după R.

Zazzo) a vizat înţelegerea de către copil a unor cuvinte familiare. În acest sens, instructajul oferit
preșcolarilor a fost: „Îți voi pune câteva întrebări. Încearcă să răspunzi cât mai bine”.
Întrebările adresate copiilor: Ce este un scaun?; Ce este o păpuşă?; Ce este un cal?; Ce este
găina?; Ce este furculiţa?; Ce este mărul?; Ce este o masă?; Ce este ploaia?; Ce este mama?; Ce este
şoferul?.
Precizări tehnice: întrebările se adresează în ordinea indicată. Se insistă asupra obținerii
răspunsului atunci când copilul repetă cuvântul.
Interpretare: Se vor înregistra fidel toate definiţiile date de copil, indicându-se în final
numărul de definiţii corecte. Fiecare răspuns corect se cotează cu 1 punct. Numărul total de puncte
ce puteau fi acumulate de copil a fost de 10.
În continuarea derulării experimentului psihopedagogic am aplicat cu preşcolarii Proba
„Completarea lacunelor”. Scopul respectivei probe a vizat verificarea folosirii adecvate a
cuvintelor în propoziţii, precum şi a capacităţii de înţelegere a unui context şi bogăția vocabularului.
Tehnica aplicării: Se completează propoziţii date prin cuvinte potrivite ca sens.
Instructaj: „Ascultă cu atenţie ce spun şi adaugă ce mai trebuie”.
Enunțurile prezentate copiilor: Primăvara este …. . Copiii se joacă …. . Păsărelele se întorc
din …. . Razele soarelui sunt …. . Ziua este …. . Se aude …. . Copiii pleacă veseli la …. . Mama
pregăteşte …. . Ţara noastră este …. . Copiii aşteaptă …. .
Interpretarea datelor experimentale s-a realizat după cum urmează: se acordă câte un punct
pentru fiecare răspuns corect (când propoziţia completată are sens şi are acord gramatical).
Punctajul total acumulat a constituit 10 puncte.
Prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale a avut scopul de a reda o imagine clară a
nivelului limbajului copiilor de vârstă preşcolară mare. Astfel, pentru a identifica nivelul de
dezvoltare a limbajului preșcolarilor am însumat punctajul obţinut la toate instrumentele aplicate:
Metodica „Cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului” (după Alice Descoeudress) – 56 de puncte;
„Proba pentru determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului” (adaptare după R. Zazzo) – 10
puncte; Proba „Completarea lacunelor” – 10 puncte.
174
 Punctajul total pentru întreaga metodică de evaluare a nivelului limbajului preşcolarilor a
constituit 76 de puncte.
Repartiţia copiilor pe niveluri de dezvoltare a limbajului s-a realizat după cum urmează:
• Nivel înalt de dezvoltare a limbajului – copilul a acumulat între 76-66 puncte;
• Nivel mediu de dezvoltare a limbajului – copilul a acumulat între 65-34 puncte;
• Nivel scăzut de dezvoltare a limbajului – copilul a acumulat între 33-0 puncte.

70% 62% 57%

60%

50%

40%
25%
30%
17% 21% 18%
20%

10%

0%
GRUP GRUP DE
EXPERIMNETAL CONTROL
Nivel înalt Nivel mediu Nivel scăzut

Figura 1. Rezultatele atestate de preșcolarii din grupul experimental şi de control (%)

privind nivelul de dezvoltare a limbajului
În urma prelucrării datelor experimentale am stabilit că în grupul experimental cu nivel înalt
al limbajului au fost desemnaţi 5 copii (17%), cu nivel mediu de dezvoltare a respectivului proces
cognitiv superior au fost identificați 18 copii (62%), posedă nivel scăzut de dezvoltare a limbajului
6 copii (21%) .
În cadrul grupului de control s-au înregistrat cu nivel înalt de dezvoltare a limbajului 7 copii
(25%), nivel mediu - 16 copii (57%), iar cu nivel scăzut de dezvoltare a respectivului proces
cognitiv superior au fost diagnosticaţi 5 copii (18%).
Rezultatele obţinute ne-au permis a realiza compararea rezultatelor atestate de preșcolarii
grupului experimental şi de control privind nivelul de dezvoltare a limbajului.
Tabelul 2. Rezultatele atestate de preșcolarii din grupul experimental şi de control
(%, nr.) privind nivelul de dezvoltare a limbajului
Nivel înalt Nivel mediu Nivel scăzut
Niveluri
Nr. Nr. Nr.
Grupuri % % %
de copii de copii de copii
Grupul 5 18 6
17 % 62% 21 %
experimental copii copii copii

175
 (29 copii)
Grupul
7 16 5
de control 25 % 57 % 18 %
copii copii copii
(28 copii)
Compararea rezultatelor privind nivelul de dezvoltare a limbajului la copiii de vârstă
preşcolară permite constatarea faptului că au fost identificaţi cu nivel înalt de dezvoltare a
limbajului 5 copii (17 %) din grupul experimental şi 7 copii (25 %) din grupul de control.
Posedă nivel mediu de dezvoltare a limbajului 18 copii (62 %) din grupul experimental şi 16
copii (57 %) din grupul de control.
Cu nivel scăzut de dezvoltare a limbajului au fost desemnaţi 6 copii (21 %) din grupul
experimental şi 5 copii (18 %) din grupul de control.
Compararea rezultatelor obţinute în cadrul grupurilor de preșcolari implicate în experiment
permite constatarea faptului că la preșcolarii din grupul experimental se atestă un nivel mai scăzut
de dezvoltare a limbajului decât la cei din grupul de control.
Totodată, datele experimentale au permis a constata că majoritatea copiilor atestă nivel
scăzut şi mediu de dezvoltare a limbajului, fapt ce ne-a condus ulterior, la etapa de formare a
experimentului psihopedagogic, spre identificarea și valorificarea celor mai relevante tehnologii
didactice menite să asigure progresul respectivului proces cognitiv superior la copiii de vârstă
preşcolară mare.

Bibliografie
1. Dicţionar Enciclopedic Ilustrat. Chişinău: Cartier, 1999. 1808 p. ISBN 9975-949-64-9.
2. DORON, R., PAROT, F. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Humanitas, 2007. 888 p. ISBN
978-973-50-1537-4.
3. GOLOVEI, L., GOREA, S. Evaluare psihologică: Procese cognitive și stil de muncă. Vol. 1.
Chișinău: Sofard Studio, 2018. 180 p. ISBN 978-9975-3230-0-0.
4. OLĂRESCU, V. Logopedia: perspectiva diagnosticului logopedic. Chişinău: Elena-V.I.
SRL, 2008. 251 p. ISBN 978-9975-9743-6-3.
5. PIÉRON, H. Vocabularul psihologiei. București: Univers Enciclopedic, 2001. 468 p. ISBN
973-8240-00-X.

176