Jocuri didactice

și jocuri-exercițiu
pentru dezvoltarea
gândirii
la preșcolari
Toate drepturile rezervate © paunaramona83.blogspot.com 2022
GHICEŞTE CE ANIMAL LIPSEŞTE!

Joc didactic pentru dezvoltarea capacităţii copiilor de a efectua analize.

Obiective:
• dezvoltarea capacității copiilor de a efectua analize, prin cercetarea cu atenţie a imaginilor de
pe tablou.
• perfecţionarea capacităţii copiilor de a opera cu cunoştinţele însuşite despre animale;
• dezvoltarea memoriei şi a spiritului de observaţie.

Recomandări metodice
Copii trebuie să memoreze toate personajele invitate, deoarece, jetoanele pe care sunt reprezentate
vor fi luate din fața lor.

Regulile jocului
Copiii vor privi cu atenție animalele de pe jetoane şi de vor memora. Atunci când educatoarea
prezintă planşa cu animalele dintr-o anumită scenă, ei trebuie să sesizeze ce animal lipseşte din
scena respectivă.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, aplauze.

Material didactic
- jetoane reprezentând imaginea câte unui singur animal sălbatic sau domestic;
- planşe reprezentând scene cu animale sălbatice într-o poiană, păsări domestice în curte, anímale
domestice;
- tablă magnetică/panou.

Desfăşurarea jocului
În fața copiilor, aşezaţi la mese, se află materialul didactic. În introducerea jocului se va face
clasificarea jetoanelor de la masa educatoarei: animale sălbatice, păsări domestice, animale
domestice. Educatoarea aşază pe panou o categorie de animale (de exemplu, pe cele sălbatice), iar
1-2 copii denumesc aceste animale (pentru a le memora) deoarece jetoanele pe care sunt
reprezentate vor fi luate din fața lor. Apoi, se va prezenta o planşă mai mare reprezentând animale
sălbatice jucându-se într-o poiană. Din scenă va lipsi unul din animale. Copiii trebuie să analizeze
planşa şi să sesizeze ce animal lipseşte. (Din scenă va lipsi de fiecare dată alt animal). Se va avea
grijă ca scena să nu fie prea încărcată cu elemente de decor inutile, care ar îngreuna mult prea
mult sarcina ce revine copilului. Dacă sunt prea multe personaje şi copilul nu le poate memora de
la început, jetoanele pe care sunt desenate vor rămâne un timp în fața lor. Jocul continuă prin
prezentarea animalelor şi păsărilor domestice, procedându-se în acelaşi mod. Jocul se pretează la
gradarea efortului, variind numărul de animale (sarcina va fi cu atât mai grea, cu cât vor fi mai
multe personaje), prin modul de reprezentare al acestora în scenă (toate sunt uşor vizibile, unul
este mai greu de observat), sau prin numărul personajelor ce lipsesc din scenă (maximum două),
sau prin combinarea acestor procedee.

Evaluare
Educatoarea prezintă trei machete: una cu copaci într-o pădure, o curte îngrădită, un deal cu
păşune. Copiii, pe rând, vor alege câte un animal şi-l vor aşeza pe machetă la locul potrivit.
@PaunaRamona83
CÂTE IMAGINI SUNT?

Joc-exercițiu pentru dezvoltarea capacității de analiză vizuală a copiilor.

Obiective:
• sesizarea numărului de obiecte sau fiinţe suprapuse într-un desen;
- dezvoltarea atenţiei şi a spiritului de observație;
• dezvoltarea capacității de analiză vizuală;

Material didactic
- fişe cu imagini suprapuse parțial: figuri geometrice, mingi, fructe, legume,
jucării etc.

Desfăşurarea jocului
Jocul se desfăşoară cu grupuri mici de copii sau individual. Copii vor fi aşezaţi la
mese. Ei vor primi planşe pe care sunt desenate contururi suprapuse de obiecte
sau ființe. Copilul trebuie să recunoască şi să spună câte imagini sunt şi ce
reprezintă ele. Imaginile sunt prezentate numai prin contur, acel contur care este
mai sugestiv pentru recunoaşterea obiectului sau a fiintei respective. Liniile
tuturor imaginilor trebuie să aibă aceeaşi grosime. Imaginile trebuie să reprezinte
obiecte şi ființe foarte bine cunoscute de copilul căruia i se dă fişa.
În cadrul acestui joc, se poate asigura o gradare a sarcinilor potrivit vârstei şi
gradului de dezvoltare a capacității de analiză a copiilor.
Când jocul se realizează pentru prima oară, este indicat să se povestească şi să
se pornească de la cele mai uşoare forme (de exemplu, două imagini identice
suprapuse partial). Cu timpul suprapunerea poate cuprinde portiuni tot mai mari
din imagini, iar imaginile pot deveni ceva mai complexe. Când se trece la
suprapunerea a trei imagini, se poate începe cu contururi simple, parțial
suprapuse, trecându-se apoi la imagini mai complexe şi apoi la suprapuneri ale
unor porțiuni tot mai mari.
Dacă preşcolarul ştie să numere, el va spune câte imagini sunt suprapuse şi va
denumi obiectul (ființa) respectivă, arătând conturul cu un betişor. În general, nu
se pot da mai mult de trei până la cinci imagini suprapuse.
Jocul poate fi desfăşurat şi cu întreaga grupă, dacă se foloseşte proiecția cu
videoproiectorul. În acest caz fiecare imagine, va fi denumită de un alt copil
(când ele sunt diferite) şi conturul ei va fi urmărit cu o baghetă, la început de
către educatoare, iar apoi de către copilul care a denumit-o. Când se lucrează cu
întreaga grupă, jocul poate căpăta şi o nuanţă de întrecere, folosind întrebări ca,
de exemplu „Cine vede mai multe imagini?", „Cine ştie să spună mai repede câte
(ce) imagini sunt desenate aici?"

@PaunaRamona83
CONSTRUIM IMAGINI DIN FORME GEOMETRICE!

Joc-exercițiu pentru consolidarea deprinderii copiilor de a construi imagini din

forme geometrice.

Obiective:
- dezvoltarea capacității copiilor de a opera sinteze organizate şi cât mai
complete;
- familiarizarea copiilor cu realizarea unor construcții din forme geometrice;
- dezvoltarea imaginaţiei creatoare.

Material didactic:
- forme geometrice plane: pătrat, rotund, triunghi, dreptunghi, oval, romb;
beţişoare;
- planşe reprezentând câteva imagini realizate din forme geometrice.

Desfăşurarea jocului
Jocul se poate desfăşura cu grupuri mici de copii. Pe mese, în coşulețe, se vor
găsi diverse forme geometrice
şi beţişoare de lungimi şi grosimi diferite. La început, până ce copiii se
familiarizează cu astfel de construcţii plane, trebuie să li se arate modelul, să li
se demonstreze şi să li se explice modul de lucru. Cu timpul se poate
renunţa la prezentarea modelului, recurgându-se numai la explicații şi
demonstrarea modului de lucru. Se poate trece apoi la prezentarea modelului,
fără să li se mai dea nici o explicație, ca după această etapă să li se ceară
copiilor să construiască anumite imagini, fără să li se mai dea nici un ajutor (fără
model, fără explicații, fără demonstrarea modului de lucru).
Aceste construcții oferă copiilor posibilitatea redării unui număr mai mare de
imagini din mediul înconjurător. De exemplu, li se poate cere copiilor să
construiască o căsuță dintr-un triunghi şi un pătrat, o măsuță din două
dreptunghiuri egale şi unul mai mare, o floare din 5-6 romburi şi 1-2 beţişoare,
un brăduţ din 3 triunghiuri şi un dreptunghi etc. La început li se vor da copiilor
numai părțile componente ale unei singure imagini, ca apoi să li se dea în acelaşi
timp, părțile componente a două sau mai multe imagini. O altă condiție, de care
trebuie să se țină seama, este aceea de a li se cere copiilor să construiască
numai cu forme plane, pe care ei le-au cunoscut, până în acel moment, imaginile
acestora fiindu-le uşor de realizat.
În functie de nivelul de dezvoltare a copiilor cu care se lucrează, fiecare dintre
modalitățile metodice de lucru amintite poate fi folosită mai mult sau mai puțin.
De la caz la caz, se poate chiar renunţa la unele dintre ele. Cu copiii care
realizează mai greu sarcina, față de restul grupei, se vor face cât mai multe
exerciții individuale.

@PaunaRamona83
CĂUTAŢI DEOSEBIRILE!

Joc-exercițiu pentru dezvoltarea capacității copiilor de a face analize şi

comparații, precum şi pentru dezvoltarea posibilității de a verbaliza ceea ce au
constatat.

Obiective:
• dezvoltarea capacității de a analiza două ilustrații aproape identice, care însă,
reprezintă una, două sau mai multe deosebiri şi de a arăta în ce constau
deosebirile;
• educarea atenţiei şi a spiritului de observație;
• dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a se exprima corect în propoziții, atunci
când verbalizează constatările făcute.

Material didactic
Imagini a două sau mai multe obiecte (fiinţe), aproape identice, care prezintă
una, două sau mai multe deosebiri.

Desfăşurarea jocului
Jocul se poate desfăşura cu grupuri mici de copii. Aceştia vor fi aşezaţi la
mesele grupate câte două. Ei vor primi fişe pe care sunt desenate două, trei sau
mai multe imagini ale aceluiaşi obiect, cu mici diferente (de exemplu o maşină
în trei variante: cu antenă, fără o roată, cu portbagaj). Pentru a suscita interes,
desenele trebuie să aibă un subiect atrăgător, în raport cu vârsta copiilor şi cu
nivelul lor de dezvoltare; să fie cât mai simplu executate. Totodată imaginile
trebuie să fie alăturate, astfel încât să reiasă clar că este vorba de două sau mai
multe imagini ce vor trebui comparate. Acest lucru se poate realiza prin
introducerea imaginilor în acelaşi chenar şi despărțirea prin linii. De obicei,
primul desen trebuie să fie complet, modificările fiind introduse la celelalte.
Procedând astfel, dăm posibilitatea copiilor să facă mai uşor comparații.
Deosebirile între imaginile de pe fişă pot consta fie în omiterea unor amănunte,
fie în adăugarea unor elemente noi, față de primul desen. La începutul jocului, i
se spune copilului dacă este vorba de omitere sau adăugire: Uită-te bine la
aceste imagini şi vezi ce le lipseşte sau, Vezi ce au aceste imagini în plus față
de prima imagine. Dacă au rezolvat corect această sarcină, se trece la o variantă
cu un grad mai mare de dificultate: Caută deosebirile (una, două sau trei) între
prima şi celelalte imagini, Câte sunt?
După ce copilul arată unde se află deosebirile, i se va cere să spună în ce
constau ele. În acest fel, copilul face un efort de gândire şi un exercițiu de
exprimare. Jocul poate continua cu aceiaşi copii, dar schimbând imaginile între
ei, sau cu alți copii din grupă.

@PaunaRamona83
ALEGE CE SE POTRIVEŞTE!

Joc didactic pentru clasificarea imaginilor după un anumit criteriu.

Obiective:
- stabilirea corectă a raporturilor între unele noțiuni specie şi noțiuni gen din care fac
parte, cu ajutorul operației de clasificare;
- operarea corectă cu noţiunile gen şi noțiunile specie respective;
- verificarea cunoştinţelor copiilor despre fructe, legume, flori.

Sarcina didactică
Copiii au sarcina să includă corect imaginile unor fructe, legume, flori în categoriile
respective. După analiza rezultatelor li se va sugera copiilor ca, pe baza celor
discutate, să-şi corecteze eventualele greşeli.

Regulile jocului
Copiii trebuie să aleagă din mulțimea de imagini aflate într-un plic pe acelea care
corespund criteriului enunţat (tot ce este fruct, tot ce este legumă, tot ce este floare)
şi să le afişeze pe panoul corespunzător.

Elemente de joc: mânuirea materiálului, surpriza, aplauze.

Material didactic:
- ilustrații (jetoane) reprezentând fructe, legume şi flori cunoscute de copii, precum şi
alte imagini de obiecte din ambianta grădiniței;
-trei panouri;
- fişe de evaluare.

Desfăşurarea jocului
Copiii vor fi aşezaţi la măsuțele aranjate în formă de careu deschis. Fiecare copil va
primi într-un plic 4-5 imagini reprezentând fructe, legume şi flori. În fața lor se vor
găsi cele trei panouri. Copiii vor scoate imaginile din plic şi le vor grupa pe măsuțele
lor. Conducătorul jocului stabileşte categoriile de noțiuni cu care se va opera,
indicând aceasta şi pe fiecare din cele trei panouri, - printr-o imagine sau printr-un
simbol - panoul fructelor, panoul legumelor şi panoul florilor.
La un semnal, copiii vor alege de pe masă jetoanele indicate (legume, fructe sau flori)
şi le vor aduce pe rând la panoul potrivit. Jetoanele vor fi aşezate fie pe verticală, fie
pe orizontală, astfel încât perceperea imaginilor să se facă cu rapiditate. După ce se
grupează toate imaginile, conform criteriilor stabilite de conducător, jocul se reia
reîmpărțindu-se jetoanele. După fiecare tură a jocului, se face controlul imaginilor de
pe panouri şi de pe mese pentru a sesiza eventualele greşeli sau omisiuni.

Evaluare
Fiecare copil va primi câte o fişă de muncă independentă pe care sunt desenate
contururile unor flori, legume sau fructe, copiii având sarcina să marcheze cu o linie
de culoare roşie florile, cu o linie de culoare galbenă legumele, iar fructele cu o linie
de culoare verde.

@PaunaRamona83
CE NE INDICĂ SĂGEATA?
sau ÎNVÂRTE ROATA!

Joc didactic pentru precizarea noţiunii gen din care face parte elementul dintr-o imagine
dată.

Obiective:
• dezvoltarea capacității copiilor de a denumi obiectul din imagine şi de a preciza cărei
noţiuni- gen aparţine;
- reactualizarea cunoştinţelor copiilor despre: animale, plante, obiecte de îmbrăcăminte,
obiecte de toaletă;
• operarea corectă cu noţiunile gen şi noțiunile specie.

Sarcina didactică
Copiii vor fi ajutați cu întrebări ajutătoare pentru a arăta cărui gen sau specie aparține
desenul prezentat în imagine.

Regulile jocului
Copilul numit de conducătorul jocului roteşte săgeata discului. Când aceasta se opreşte,
copilul denumeşte obiectul sau ființa din dreptul săgeţii şi spune ce reprezintă (un
animal, un fruct, un obiect de îmbrăcăminte etc).

Elemente de joc: rotirea săgeții, aplauze, venirea la masa educatoarei.

Material didactic
- jetoane;
-un disc mare având pe marginea lui desenate sau lipite diverse imagini (animale, plante,
jucării etc.), la mijlocul discului fiind prinsă o săgeată mobilă.

Desfăşurarea jocului
La joc pot participa 10-15 copii, aceştia fiind aşezaţi pe scăunele în semicerc. În fața lor,
pe un panou (tablă), se va găsi discul cu imagini. Pe rând, câte un copil vine la panou
(tablă), roteşte săgeata, iar când aceasta se opreşte, copilul denumeşte obiectul sau
ființa reprezentată în imaginea respectivă. De exemplu, dacă săgeata este îndreptată spre
imaginea unui cal, la întrebarea: Ce ne indică săgeata?, copilul va răspunde: Un cal. Apoi
i se adresează întrebarea: Ce este calul?, iar copilul va răspunde: Calul este un animal
domestic. La fel se procedează şi cu celelalte animale, flori, jucării, obiecte de
îmbrăcăminte, obiecte de toaletă etc, antrenând, treptat, copiii să facă operații de
abstractizare şi generalizare.

Evaluare
Copiii vor primi imagini reprezentând: animale, plante, jucării, obiecte de îmbrăcăminte,
obiecte de toaletă (fiecare copil va primi câte un singur jeton.). Conducătorul jocului va
mişca săgeata discului. Când aceasta se ya opri, de exemplu, în dreptul unei plante, li se
va cere copiilor care au jetoane reprezentând plante să le aşeze pe masă.
La fel se va proceda şi cu celelalte imagini.

@PaunaRamona83
SĂ FACEM ORDINE PE MASĂ!

Joc didactic pentru clasificarea jetoanelor după criteriu stabilit.

Obiective:
- dezvoltarea deprinderii de a clasifica corect imaginile după criteriul stabilit de
conducătorul jocului;
- verificarea cunoştinţelor copiilor despre animalele domestice cunoscute şi foloasele
pe care le aduc omului.
- dezvoltarea capacităţii de a stabili legătura între animalele domestice şi foloasele
aduse de ele.

Sarcina didactică
Copiii vor respecta jetoanele cu animale într-o parte şi cu produsele directe şi
prelucrate ale acestora în altă parte. Ei trebuie "să facă ordine pe masă".

Regulile jocului
Copiii care au imaginea produsului corespunzător (lapte, piele, pene, carne, ouă)
imaginii animalului aşezat pe panou, îl vor afişa în buzunăraşul alăturat. La un semnal,
copiii vor aşeza pe panou derivatele obţinute din aceste produse.

Elemente de joc: mânuirea materialului, surpriza.

Material didactic:
- siluetele diferitelor animale domestice cunoscute;
- jetoane reprezentând produse: lapte, piele, lână, ouă, oase, carne, pene etc.;
- obiecte sau preparate ce se obtin din cele menţionate mai sus, de pildă, din lapte:
brânză, caş, smântână, brânză topită; din lână: mănuşi, căciuli, pulover, ciorapi.

Desfăşurarea jocului
Copiii vor fi așezați la măsuțele dispuse sub formă de careu deschis, cu fața spre
panouri. Conducătorul jocului va prezenta un plic mare cu jetoane şi o scrisoare. Din
scrisoare trebuie să reiasă sarcina ce o au de îndeplinit copiii. Jetoanele vor fi
împrăştiate pe masă, iar doi copii trebuie să le separe astfel: imaginile cu animale într-o
parte şi cele cu produsele directe şi prelucrate de altă parte. Imaginile cu animale
rămân pe masă, iar celelalte jetoane se împart copiilor astfel încât fiecare să aibă un
număr de jetoane din fiecare categorie. Conducătorul jocului aşază la panou o siluetă
de animal, copii o recunosc, iar cei care au imaginile produselor directe vin şi le
afişează alături (în acelaşi rând) cu animalul respectiv, (de exemplu, se aşază silueta
unei vaci, copiii vor aşeza jetoanele cu lapte, carne, piele, coarne). Copiii intervin atunci
când se fac greşeli în aşezarea jetoanelor. La un alt semnal, copii plasează pe panou
jetoanele redând produsele prelucrate (brânză, smântână, iaurt, caş, etc). La fel se
procedează şi cu siluetele celorlalte animale.

Evaluare
Copiii vor primi fişe de muncă independentă, pe care sunt desenate animale, produse şi
obiecte obținute din acestea. Ei trebuie să urmărească şi să unească cu o linie
animalele cu produsele direct obținute de la ele şi cu două linii animalele cu alte
obiecte obţinute prin prelucrarea produselor.

@PaunaRamona83
CELE PATRU ANOTIMPURI

Joc didactic pentru verificarea cunoştinţelor copiilor despre cele patru anotimpuri.

Obiective:
• dezvoltarea capacității copiilor de a stabili diverse legături între informaţiile lor referitoare la cele
patru anotimpuri;
• consolidarea deprinderii de a opera cu simboluri simple (culori) de a le raporta corect la fenomenele
pe care le simbolizează;
• dezvoltarea flexibilităţii gândirii.

Sarcina didactică
Copiii trebuie să stabilească un raport corect între cartonaşele de o anumită culoare, reprezentând un
anotimp şi fenomenele sau acțiunile caracteristice acestui anotimp şi să motiveze legătura stabilită.

Regulile jocului
Conducătorul jocului va afişa pe panou un jeton reprezentând un fenomen, o acțiune, un fruct, o floare
caracteristice unui anotimp sau mai multor anotimpuri. Copiii vor alege de pe masă cartonaşele cu
culoarea coresunzătoare anotimpului respectiv şi le vor aşeza pe masă.

Elemente de joc: mânuirea cartonaşelor şi a jetoanelor.

Material didactic:
- tablă magnetică/panou;
- imagini reprezentând: fenomene ale naturii (ploaie, vânt puternic, ninsoare, turțuri de gheată); flori
(ghiocei, lalele, trandafiri, margarete, lăcrămioare, crizanteme); fructe (cireşe, căpşuni, caise, mere,
pere, struguri, gutui, nuci); acţiuni agricole (aratul, semănatul, culesul fructelor, seceratul);
- cartonaşe colorate într-un număr cât mai are care să corespundă felului imaginilor ce urmează să fie
afişate;
- fişe de muncă independentă.

Desfăşurarea jocului
Copiii vor fi aşezaţi la măsuțele dispuse în formă de careu deschis. In fața lor se va afla panoul, iar pe
o masă, jetoanele. Copiii vor primi cartonaşe colorate: verzi, albastre, galbene, albe, într-un număr cât
mai mare. În introducerea jocului se vor stabili simbolurile pentru fiecare anotimp:
culoarea verde - pentru primăvară,
culoarea albastră - pentru vară,
culoarea galben - pentru toamnă,
culoarea albă - pentru iarnă.
În prima parte a jocului, conducătorul de joc va aşeza pe panou o imagine specifică unui anotimp (de
exemplu, un ghiocel); copiii vor ridica cartonaşul culoarea corespunzătoare anotimpului (verde). Se va
motiva alegerea culorii în funcție de anotimpul respectiv. Pot fi situaţii în care copiii' trebuie să ridice
două cartonaşe, dacă pe flanelograf se va afişa o roşie (roşia se coace atât vara cât şi toamna).
In partea a doua a jocului, conducătorul de joc va folosi jetoanele cu culori, iar copiii vor avea
jetoanele cu imagini. Ei vor grupa jetoanele în funcție de simbolul anotimpului prezentat pe panou. Ei
le vor aranja pe masa lor.

Evaluare:
Copiii vor primi fişe pe care sunt desenate aspecte specifice celor patru anotimpuri. Ei au sarcina să
încercuiască cu culoarea potrivită fiecare element din fişă (cu verde pentru primăvară; albastru, pentru
vară; galben, pentru toamnă, iar pentru iarnă nu se foloseşte nici o culoare).

@PaunaRamona83