JOCURILE LOGICO-MATEMATICE

Jocurile logico - matematice sunt jocuri didactice matematice care introduc

în verbalizare operattile logice si urmaresc formarea abilitatilor pentru elaborarea
judecatilor de valoare si de exprimare a unitatilor logice.

Orice noţiune abstractă, inclusiv noţiunea de mulţime, devine mai accesibilă, poate
fi însuşită conştient dacă este inclusă în jocul logico-matematic, deoarece el oferă
un cadru afectiv - motivaţional adecvat.

Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-i înzestra pe copii cu un aparat
logic suplu, care să le permită să se orienteze în problemele realităţii
înconjurătoare, să exprime judecăţi şi raţionamente într-un limbaj simplu, familiar.

Exerciţiile de formare de mulţimi după una, două sau mai multe însuşiri de culoare,
formă, mărime, grosime reprezintă modalităţi eficiente de exersare a abilităţii de
clasificare. Folosind un limbaj adecvat, preşcolarii intuiesc operaţia de
complementariere prin negaţie, reuniunea prin disjuncţie logică, ajungând să
utilizeze principiile generale ale logicii, ceea ce uşurează drumul raţionamentului
spre obţinerea unor rezultate conforme cu sarcina.

Mijloacele didactico-materiale utilizate frecvent în jocurile logico-matematice sunt

trusele cu piese geometrice Dienes, Logi I, Logi II. În ansamblu, jocul logic
respectă structura jocului didactic.
Luând drept criteriu gradul de implicare a operaţiilor logice în elementele de teoria
mulţimilor, jocurile logice se clasifică astfel:

1. Jocuri de descriere şi caracterizare a mulţimilor şi elementelor

lor, cu folosirea în caracterizare a principiului terţului exclus, contradicţiei şi
dublei negaţii:

* un element al unei mulţimi formate trebuie să aparţină sau unei mulţimi, sau
complementarei sale (principiul terţului exclus);

* nici un element nu poate aparţine simultan mulţimii şi complementarei sale

(principiul contradicţiei);

* complementara complementarei unei mulţimi este mulţimea însăşi

(principiul dublei negaţii).

2. Jocuri de comparare – evidenţiază asemănările şi deosebirile dintre

elemente şi corespund jocurilor de diferenţă din clasificarea clasică.

3. Jocuri de orientare în tablou – vizează familiarizarea copiilor cu operaţiile

logice cu mulţimi, prin clasificare şi seriere într-o succesiune prestabilită.

4. Jocuri cu cercuri – presupun sprijinirea intuirii operaţiilor cu mulţimi şi a

operaţiilor logice ce decurg din acestea. Copiii intuiesc corect operaţia de
complementariere şi, prin intermediul negaţiei logice, caracterizează elementele
din intersecţia mulţimilor cu conjuncţie logică şi din reuniune prin disjuncţie
logică.

Jocul logico-matematic: „TRENUL (CU O DIFERENŢĂ)”

(joc adaptat după Dima S., Pâclea D., Ţarcă E.,1998)

Nivel: ll

Obiective operaţionale:

să denumească figurile geometrice cunoscute;

să identifice însuşirile comune şi diferenţele dintre piesele geometrice;
să formeze trenul ţinând cont de diferenţa dintre 2 piese consecutive;să
motiveze acţiunile folosind un limbaj corespunzător.
a ) Scopul didactic: sesizarea, cu ajutorul conjuncţiei şi negaţiei a deosebirilor
dintre caracteristicile a două piese între care există o singură deosebire
(diferenţă) şi negaţia unui singur atribut, consolidând deprinderea copiilor de
a verbaliza acţiunea efectuată;

b) Sarcina didactică: aranjarea pieselor într-o anumită ordine şi succesiune,

care să le diferenţieze între ele (de cea anterioară) printr-un singur atribut.

c) Reguli de joc: Copiii ascultă explicaţiile educatoarei şi execută sarcinile

cerute de aceasta, descriu verbal fiecare acţiune, aplaudă răspunsurile
corecte, îşi încurajează echipa;

d) Elementele de joc: aplauze, jocul de mişcare, cuvinte stimulatorii, buline

roşii, albastre, verzi.

e) Conţinutul matematic: elemente de geometrie (jocuri cu diferenţe).

f) Materialul didactic: trusa Diènes cu cele 48 de piese, un tren cu patru

vagoane, , buline roşii,

Copiii se află pe scăunelele aşezate în forma de semicerc. Educatoarea le

prezintă invitatul care a venit la ei la grupă. Acesta are în mână un pic în care
se află un mesaj. Educatoarea le captează atenţia preşcolarilor cu ajutorul
acestui mesaj şi îi îndeamnă să îl ajute pe căţeluşul supărat.

,, Azi sunt foarte supărat

Că tare m-am încurcat

Şi vă rog eu foarte mult

Să mă ajutaţi pe rând

Care-i mare sau e mic,

Poate m-ajutaţi un pic

Iar apoi să-mi arătaţi

Ce culoare preferaţi

Să văd de e gros, subţire

 Vă pricepeţi voi mai bine

Fiţ atenţi să nu greşiţi

Trebuie doar să vă gândiţi

Vreţi sau nu să m-ajutaţi

Cu mine să vă jucaţi. ’’

iar piesele trusei sunt împrăştiate pe covor.

Educatoarea aşează o piesă (să zicem dreptunghiul mare, gros, albastru) pe

care o numeşte „locomotivă” şi o înseamnă cu o bulină. Copiii trebuie să
aleagă din mulţimea pieselor geometrice numai pe aceea care se diferenţiază
de cea aşezată anterior printr-un singur atribut. Vor aşeza piesele în aşa fel
încât să formeze o „garnitură de tren”.

Activitatea va dura 30-35 de minute şi se va desfăşura frontal. Rolul de

conducător al jocului va fi deţinut de către educatoare