Conştiinţa fonologică înseamnă capacitatea elevilor ,,de identificare şi manipulare

explicită a unor părți/secvențe mai mari ale limbajului oral precum sunetele, silabele,
rimele, cuvintele și propozițiile. Conștiința fonologică este confundată adesea cu
conștiința fonematică/fonemică sau cu auzul fonematic, deși acestea din urmă se referă
mai degrabă la capacitatea de diferențiere auditivă a unităților sonore mai mici, precum
fonemul/sunetul” (Burlea, 2007).
Conștiința fonologică presupune efectuarea anumitor operații cu unitățile discrete
ale limbii, precum:
 ,, Recunoaștere - propoziție, cuvânt, rimă, silabă, sunet (Ex. Ce
rimează cu casă? Lapte sau masă?; Ce cuvinte au sunetul/silaba
inițială comună? rață, mare, ramă);
 Producere - propoziție, cuvânt, rimă, silabă, sunet (Ex. Spune un
cuvânt ce rimează cu sună-lună/bună..);
 Segmentare propoziție, cuvânt, silabă, sunet (Repetă propoziția Pisica
bea lapte (3). Alege câte un jeton pentru fiecare cuvânt auzit.);
 Localizare - cuvânt, silabă, sunet (Se aude /s/ în cuvântul suc? Unde?
La început, la mijloc, la sfârșit?);
 Contopire/Amestecare - silabă, sunet (Dacă spun separat s/a/c,
cuvântul este______);
 Izolare - cuvânt,silabă, sunet (Cu ce sunet/silabă începe casă?);
 Eliminare - cuvânt, silabă, sunet (Spune sare fără /e/, doi fără /d/;
Spune carte fără /te/; casă fără /ca/);
 Adăugare - cuvânt, silabă, sunet (Cum este cot dacă adăugăm un /s/ la
început?);
 Substituire/Rearanjare - silabă, sunet (Cum este voi dacă înlocuim
/v/ cu /f/?)” (Burlea, 2007).
Deoarece este un fapt cunoscut că există o relație strânsă legătură între conștiința
fonologică, pe de o parte și tulburările de pronunție și cele de scris-citit, considerăm că
fiecare cabinet logopedic școlar trebuie să aibă în dotare și teste de evaluare a conștiinței
fonologice care să facă parte din bateria de probe ale profesorului logoped.
Exemplifică, pentru ,,capacitatea de pronunție, s-a demonstrat că preșcolarii și
școlarii cu deficite de procesare fonologică înlocuiesc, omit, inversează sau adaugă
sunete/silabe (cormov=morcov, fulpe=vulpe, etc.). În studiul său, pe 61 de copii între 5-7
ani Gillon (2000) a evidențiat că subiecții care au participat la programul intensiv de
dezvoltare a conștiinței fonologice au prezentat o ameliorare semnificativă a pronunției,
comparativ cu grupul de control ” (Burlea, 2007).
Pentru relația conștiință fonologică și ,,exprimare/inteligibilitate a vorbirii într-o
limbă străină a fost relevată în studiul lui Venkatagiri și Levis (2007) pe 17 subiecți
adulți vorbitori de engleză ca a doua limbă: subiecții care au obținut scoruri ridicate la
probele de conștiință fonologică au fost evaluați ca prezentând o pronunție mai clară și o
exprimare mai bună în limba engleză ” (Burlea, 2007).
Se poate deci afirma că ,,abilitatea de conștientizare fonologică este predictor și în
achiziționarea scris-cititului. Pentru explicarea dislexo-disgrafiei s-au formulat diferite
ipoteze:
a. deficitul auditiv,
b. deficitul vizual,
c. deficitul de psiho-motricitate,
d. deficitul fonologic.
Deși toate aceste explicații sunt valabile, se pare că variabila fonologică
(conştiinţă fonologică deficitară, memorie verbală de scurtă durată scăzută și lentoare
accentuată în accesul rapid la lexic) explică cea mai mare parte a varianţei în citire”
(Chiappe, et al. 2002; Ramus et al. 2003,White et.al 2003 apud Sprenger-Charolles &
Colé, 2003).
Abilităţile fonologice trebuie să stea în atenția logopedului deoarece ele trebuie
exersate, copiii nu pot avea în mod spontan acces la ele. Antrenarea componentelor
conștiinței fonologice poate începe în jurul vârstei de patru ani după principiul de la
simplu, la complex, pornind de la cuvinte, apoi la silabe/rime şi mai târziu la foneme.
Orice program de antrenament ar trebui să înceapă cu o evaluare a achizițiilor.
Există mai multe teste și probe de evaluare a abilității de conștientizare fonologică. Unul
dintre cele mai utilizate și ușor de aplicat instrumente este testul Phonological Awareness
Skills Test- P.A.S.T. Testul este o adaptare după cel original, publicat în cartea Sunetele
în Acțiune (2000), de către Yvette Zgonc. Mai multe informații despre scopul și
modalitatea de aplicare se pot găsi pe pagina de
internet www.specialconnections.ku.edu.
Un test care să măsoare abilitățile de conștientizare fonologică trebuie să cuprindă
sarcini de genul următor: segmentare de propoziții, recunoașterea rimelor, producerea de
rime, contopire de silabe, segmentare de silabe, eliminare de silabe, izolarea sunetului
inițial, izolarea sunetului final, amestecare de foneme, segmentare de foneme, eliminarea
sunetului inițial, eliminarea sunetului final, eliminarea sunetului inițial în structuri
consonantice, substituirea sunetului inițial.
Unul dintre testele cele mai folosite și ușor de aplicat este testul Phonological
Awareness Skills Test- P.A.S.T. Testul este o adaptare după cel original, publicat în cartea
Sunetele în Acțiune (2000), de către Yvette Zgonc. Mai multe informații despre scopul și
modalitatea de aplicare se pot găsi pe pagina de
internet www.specialconnections.ku.edu. Noi în partea practică a lucrării am folosit un
astfel de test, tradus din limba franceză și pe care îl prezentăm la Anexa nr 3.
I. ANAMNEZA:
Numele și prenume: M. A. D.
Data nașterii: 17.01.2005
Fiul lui: Constantin Alin și al Cristinei
Domiciliul: Piatra Neamț, jud. Neamț
Diagnostic: Deficiență de intelect grav, autism infantil, hipoacuzie neurosenzorială
bilaterală severă, instabilitate afectiv-emoțională, retard sever în dezvoltarea limbajului
expresiv
Nivelul de școlarizare: clasa a VI a
Istoricul familiei:
Familie legal constituită în anul 2002, ulterior dezmembrată prin divorțul soților în anul
2008. Din căsătorie a rezultat un copil, minorul în cauză. Relațiile între cei doi soți erau
tensionate. Din luna noiembrie 2008 nu a menținut nici o legătură cu copilul, mama fiind
singurul reprezentant legal al copilului. Mama s-a recăsătorit în anul 2017 cu domnul
Ionuț, minorul având o relație foarte bună cu acesta, acceptându-l cu ușurință drept tată.
În plan cognitiv:
  Pregătirea școlară: înțelege mult mai repede informația transmisă cu
ajutorul unui material vizual, citește pe litere, face calcule matematice în
concentrul 0-10000 cu trecere peste ordin, cunoaște parțial tabla înmulțirii
și a împărțirii, transcrie cu ușurință un text dat, calculează mintal cu
ușurință.
 Limbajul și comunicarea: prezintă exprimare foarte săracă și incorectă,
tulburări de articulație și pronunție.
 Este capabil să finalizeze o acțiune intelectuală, atunci când își dorește.
 Este pasionat de jocurile pe calculator, construiește diferite strategii, poate
executa desene tehnice de detaliu.(mașini, nave spațiale)
 Achizițiile școlare sunt medii - dexteritate manuală moderată, memorie de
lungă durată, raţionament inductiv relativ bine dezvoltat, imposibilitatea
concentrării atenţiei pe o sarcină de lucru susținută, motivaţie pentru
activitățile de joc.
În plan social:
Relațiile cu ceilalți copii sunt afectate de tendința elevului de a se juca singur.
Unii elevi îl resping deoarece nu se simt în siguranță în preajma lui. Interacționează puțin
și adesea simțindu-se respins, devine violent. Deși dorește să fie acceptat de grup, este
incapabil să se simtă bine, să comunice stările sale, ideile sale și se simte marginalizat. În
grup manifestă un deficit semnificativ în comportamentul adaptiv și o capacitate limitată
de înțelegere a normelor și regulilor sociale.
În plan afectiv-emoțional:
Relații intrafamiliale: mama se implică permanent în activitățile educative ale
copilului, este cooperantă, oferă sprijin și implicare în activitățile școlii. Deși are o relație
foarte bună cu mama sa, atunci când nu i se satisfac dorințele, are un comportament
agresiv fată de dânsa (își lovește mama).
În relațiile cu colegii, preferă activitățile solitare, manifestă opoziție, refuză
activitățile de grup, devine agresiv în relațiile cu unul dintre colegii de clasă, respectiv cu
elevul Rugină Alexandru, conflicte finalizate cu violență verbală și fizică.
Analiza comportamentului:
 Colectarea informaţiilor s-a realizat prin discuţii cu subiectul, în contextul
vizitelor la domiciliu şi întrevederi cu părinții, în discuţiile cu colegii profesori, cu elevii
de la clasă, din analiza produselor activităţii și observarea comportamentului şcolar.
Subiectul prezintă tulburări de comportament în relațiile cu elevii și adulții.
Astfel, manifestă un atașament deosebit față de anumite persoane, iar față de celelalte are
un comportament preponderent distant cu manifestări de furie (bate cu pumnul în masă,
deranjează orele de curs).
Își controlează cu greu emoțiile și manifestă instabilitate și imaturitate
emoțională. Tipul de atașament dezvoltat de copil este de dependență. Am observat
manifestări ale patologiei afectivității, cum ar fi: crize, anxietate, blocaj. Sentimentele și
pasiunile elevului sunt ascunse sub înclinația sa spre activități solitare.
Perturbă frecvent activităţile, are dificultăţi în menţinerea şi stabilirea atenției
asupra unei forme de activitate comună. Apar frecvent stări precum refuzul de a realiza o
sarcină şi chiar de a vorbi.
Minorul a beneficiază de psihoterapie la centrul CJRAE dar și acasă. De la
începutul programului a făcut progrese semnificative din punct de vedere emoțional,
relațional și de control al comportamentului.
II. EVALUARE INIŢIALĂ
Instrumente folosite în evaluare: fişa psiho-pedagogică, observaţia spontană şi grila de
observație dirijată, convorbirea individuală.
Diagnostic:
- medical: autism infantil, hipoacuzie neurosenzorială bilaterală severă, instabilitate
afectiv-emoțională, retard sever în dezvoltarea limbajului expresiv
- psihopedagogic: retard sever în dezvoltarea limbajului expresiv, dificultăţi de vorbire și
învăţare - dislexo-disgrafie, discalculie, dificultăţi de organizare şi structurare spaţială;
- pedagogic: face faţă cu greu cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele
programei şcolare şi a curriculumului, vorbire, citire – scriere-calcul.
Capacităţi-competenţe- abilităţi- lacune- nevoi:
- capacităţi relativ slabe de învăţare comportamentală prin imitaţie;
- posibilităţi slabe de comunicare orală, gestuală, expresivă;
- nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat;
- toleranţă scăzută la frustrări, sociabilitate relativ bună.
Bariere în calea învăţării
 diminuarea capacității intelectuale datorate lipsei de acceptare a unui program de
muncă intelectuală riguros;
 acumularea unor lacune în învăţare prin refuzul unor sarcini didactice;
 acumularea unor lacune în învăţare prin respingerea unor cadre didactice.

Factorii psihosociali care au cauzat comportamentul deviant al copilului

- Lipsa unor relații consistente cu colegii;
- Neimplicarea suficientă a elevului în învățarea de grup și în actul imitării
convârstnicilor.
- tendința de a se izola, de a executa mișcări repetitive.
Noi am aplicat la data de 24.10.2018 o grilă de observații, înainte de a începe
intervenția personalizată. Scopul observaţiei a fost determinarea potenţialului de
agresivitate la elevi. Grila este structurată, observatorul trebuind să identifice în ce
măsură copilul dă dovadă de anumite comportamente. Am constatat următoarele:
Interpretarea rezultatelor obținute după observarea sistematică inițială: elevul M. A. D.
a obținut la evaluarea inițială a potențialului de agresivitate, un scor de 84 de puncte, ceea
ce indică, în conformitate cu scorarea grilei, faptul că elevul ,, controlează foarte greu
tendința spre agresivitate, fiind chiar posibil sa nu îl intereseze acest aspect.”
(https://www.didactic.ro)
Scoruri maxime (5 puncte) a primit pentru cele mai multe din țintele observate de
noi. Putem caracteriza starea elevului din punct de vedere al agresivității, astfel: elevul se
simte vizat direct atunci când cineva îi adresează reproșuri sau îl critică, îi bruschează
adesea pe cei din jurul lui, are obiceiul de a se implica în tot felul de dispute, într-un
conflict nu cedează decât cu mare greutate, rezolvă orice conflict prin apelul la mijloace
agresive, așa încât ceilalți îl cam evită, este egoist, propriile preferințe au întâietate în
raport cu ale celorlalți, în orice situație, îi plac acțiunile periculoase, chiar violente, este
adesea prea încrâncenat, se simte extrem de mulțumit atunci când îi vede pe ceilalți
învinși, se enervează ușor, chiar și pentru lucruri mărunte, nu acordă prea multă
importanță inconvenientelor și obișnuiește să meargă direct la țintă, uneori îi este teama
de propria agresivitate.
 Sunt puține situații în care elevul a fost notat cu un punctaj mai mic. Acestea pun
în evidență caracterul său deschis, voluntar, chiar entuziast în fața unor noutăți.
După această observare sistematică inițială am aplicat un Program de prevenire a
agresivității copilului ( vezi Anexa 1), prin antrenarea familiei în activitățile organizate la
clasă, cu acest scop.
Pentru a monitoriza mai eficient activitatea de terapie a agresivității elevului am
aplicat la data de 16.01.2019 o evaluare de progres, folosind aceeași grilă de observație și
afișăm rezultatele la Anexa 2 la studiul de caz nr. 1.
III. EVALUARE DE PROGRES
Interpretarea rezultatelor obținute după observarea sistematică de progres:
elevul M. A. D. a obținut la evaluarea de progres a potențialului de agresivitate, un scor
de 64 de puncte, ceea ce indică, în continuare un comportament cu un mare potențial de
agresivitate. Elevul reușește totuși să-și controleze mai bine agresivitatea, deși există
suficiente situații când izbucnește violent. Observăm că în grilă, nici la acest elev nu mai
apar scoruri de 5, ceea ce indică scăderea potențialului agresiv.
 Elevul M. A. D. a obținut la evaluarea finală a potențialului agresiv, (Anexa 2 la studiul
de caz nr. 1) din data de 24.04.2019, un scor de 41 de puncte, ceea ce indică un progres
important al controlului agresivității personale, sub influența programului desfășurat cu
părinții. Prezentăm mai jos detaliat rezultatele obținute și interpretarea lor:
IV. EVALUARE FINALĂ
Interpretarea rezultatelor obținute după observarea sistematică finală: elevul M.
A. D. a obținut la evaluarea de progres a potențialului de agresivitate, un scor de 41 de
puncte, ceea ce indică, o scădere a potențialului său agresiv, sub influența programului cu
părinții. Elevul, conform grilei convenite, a făcut progrese mari în sensul că,
,,reacționează uneori violent, dar foarte rar și în forme ușoare, mai curând utilizând
mijloace verbale. Îi place sa fie lăsat în pace, fără însă ca „atacurile” celorlalți să îi
deranjeze prea mult. Dispun de autocontrol, iar reacțiile agresive sunt mai curând
raționale, decât impulsuri emoționale.” A devenit mai curând o persoană pașnica,
mulțumindu-se cu ceea ce i se întâmpla. Îl caracterizează un oarecare calm, evitând
sistematic orice forma de violență sau de utilizare a forței. Cedează ușor, chiar și când
lucrurile sunt evident în dezavantajul sau. Pentru unele lucruri merită totuși să lupte.
 Remarcăm faptul că elevul nu a mai avut comporta-mente notate cu 5 puncte iar
cu 4 puncte a fost notat doar un singur comportament, care pune în evidență
spontaneitatea și pripeala în antrenarea în diverse activități.
……………………………………………
V. CONCLUZII:
Elevul M. A. D. a obținut la observarea sistematică inițială, 84 de puncte, la cea
de progres 64 de puncte, iar la evaluarea finală 41de puncte. Observăm că potențialul său
agresiv a scăzut, sub influența activităților organizate cu părinții, într-un ritm
semnificativ. Prezentăm mai jos compararea grafică a rezultatelor observate la acest elev.

……………………………..
PROBE DE CONŞTIENTIZARE FONOLOGICĂ

1) Găseşte pe cartonase (se dau imagini) 3 cuvinte care rimează cu cuvintele "ţintă"de
mai jos.
1. Cuvântul ţintă avion
2. Cuvântul ţintă hârtie
3. Cuvântul ţintă frate
4. Cuvântul ţintă plecare
5. Cuvântul ţintă pâine
6. Cuvântul ţintă pere
7. Cuvântul ţintă casa
8. Cuvântul ţintă calculator
2) Spune numărul de silabe al cuvintelor:
- caşcaval, maşină, gaz, elefant, mar, Germania, Alexandra, varza
3) Îndepărtează mintal prima silabă a cuvântului şi spune ce-a rămas din cuvânt.
zglobiu franzelă orez
zgomot barză siloz
zdravăn urzică zdruncin
brânză
4) Găseşte în fiecare şir de cuvinte, cuvântul care nu începe cu aceeaşi consoană ca şi
cuvântul îngroşat: (dacă elevul nu știe să citească voi citi eu cuvintele sau le voi ilustra cu
ajutorul cartonașelor)
"pat" - pară, pâine, coş
"vata"- veveriţa, camera, viaţa
"ţânţar"- tipar, turture, turturica
"lapte" - lumina, alipit, lingura
"acru" - carul, acum, amiaza
"munca" - mâneca, mama, nana
"ciocolata"- ciubote, mascote, Ciprian
"rândunica" – arde, ridica, rade
5) Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvânt şi să pronunţe fonemul
respectiv.
aragaz, zarzare, vata, minge, ridiche, ferfeniţe, lupta, nisip
6) Suprim prima silabă din cuvânt şi spune ce-a rămas.
braţe > aţe.
viaţa >
mâncare >
garare >
corupt >
compot >
umplută >
dulceaţă >
Cotare: fiecare item de la punctele 1, 3, 4, 5, 6, este notat cu 0,25 puncte
Itemii de la punctul 2 sunt cotaţi cu 0, 5 puncte.
Scor maxim 13 puncte
…………………
Pe baza lor am putut întocmi programe de intervenţie personalizate, întrucât
detectează clar segmentele deficitare. Sursa bibliografică a acestor probe a fost revista
Reeducation orthophonique nr. 197/1999 (număr tematic).
Structura probelor aplicate de noi în cercetare:
 Menționez că ceea ce este prezentat mai jos este un model ce poate fi aplicat în
evaluarea inițială sau finală. Ca logoped, am putut doar să schimb cuvintele pe care le
cuprinde testul. Sarcinile rămânând aceleași. Noi am aplicat la testarea inițială testul de
mai jos, iar la testarea finală testul prezentat la anexa 3.
1) recunoaşterea rimelor (8 itemi)
Am cerut copiilor să găsească, din 3 cuvinte date, cuvântul care rimează cu un
cuvânt "ţintă". Ex.: se dă cuvântul ţintă avion şi alte 3 cuvinte: palton, baston, cartof (se
dau imagini).
2) numărarea silabelor (8 itemi)
Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor
cuvinte.
3) eliminarea silabică (10 itemi)
Se cere copilului să îndepărteze, mintal, prima silabă a cuvântului, ultima silabă
sau cea din mijloc şi să spună ce-a rămas din cuvânt.
4) identificarea consoanelor (8 itemi)
Se cere copilului să găsească pe o fişă în care sunt 3 cuvinte (imagini), cuvântul
care nu începe cu aceeaşi consoană ca şi cuvântul "ţintă". Ex.: se dau cuvintele: pară,
pâine, coş, iar cuvântul ţintă este "pat".
5) numirea consoanei iniţiale (8 itemi)
Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvânt şi să pronunţe
fonemul respectiv.
6) eliminarea fonemelor (8 itemi)
Se cere copilului să suprime prima silabă din cuvânt şi să spună ce-a rămas. Ex.:
braţe->raţe.
Cotarea fișei: - fiecare item de la punctele 1, 3, 4, 5, 6, este notat cu 0,25 puncte
- itemii de la punctul 2 sunt cotați cu 0, 5 puncte.
Scor maxim 13 puncte (vezi și testul final, cu cotarea de la anexa 3)

Între 0- 6- dislalie însoţită de un deficit al conştiinţei fonologice

Între 7-13 dislalie neasociată cu un deficit al conştiinţei fonologice
…………………..
 Programul terapeutic centrat pe jocuri - exercițiu

Unitatea de
învăţare Obiective, competenţe Conţinuturi (tema activităţii logopedice)

Actul lexic şi  Însușirea schemei  1. Exerciţii grafice pregătitoare actului

grafic corporale și fixarea scrierii
lateralității. Formarea  2. Joc didactic "Învăţam alfabetul"
structurilor perceptiv  3. Joc didactic "Sunete, litere, silabe"
motrice de culoare,  4. .Joc didactic,, Cu ce sunet începe
mărime, formă, cuvântul?”
orientare spaţială.  5. Jocul didactic ,,Locul silabelor”
Corectarea dislexo-  6. Joc didactic ,, Spune unde este așezat
disgrafiei sunetul!”

Comunicarea - Corectarea pronunţiei Exerciţii și jocuri didactice de introducere a

nonverbală și sunetelor deficitare sunetului în silabe, cuvinte, propoziţii
verbală  Formarea  Joc didactic: ,,Ne jucăm cu cuvinte
comportamentului de fermecate";
ascultare a unor  Joc didactic ,, Jocul cuvintelor’’
mesaje formulate de Automatizarea sunetului în cuvinte şi
persoane cu statut propoziţii
diferit/ decodificare de  Joc didactic ,,Săculețul cu cuvinte
simboluri vizuale cu fermecate";
semnificaţie socială - Joc didactic,, Jocul de-a cumpărăturile’’
Exerciţii și jocuri didactice pentru controlul
intensităţii vocii
 Jocuri de rol
 Dramatizarea poveştilor cunoscute
Exerciţii și jocuri didactice pentru
restabilirea fluenţei verbale
 Procedeul silabisirii: joc ,,Învățăm păpușa să
vorbească"
  Procedeul prelungirii sunetelor: joc didactic
,,Păpușa alintată"

Comunicarea în Dezvoltarea abilităţii de a Exerciţii și jocuri didactice de ascultare şi de

context social- comunica adecvat în
integrator ( în diverse contexte
afara clasei situaţionale, utilizând
ambele tipuri de limbaj
(verbal și nonverbal)
decodificare a mesajelor:
 Exerciţii și jocuri didactice de citire a unui
suport imagistic (poze, imagini din manual/
reviste, imagini din cadrul unui CD educativ
etc. )
Exerciţii de mimă/ pantomimă în cadrul
unor jocuri de rol
 Joc didactic ,,microfonul fermecat"
Descrieri ale unor persoane cunoscute
Joc didactic ,,Cine descrie mai frumos"
Evaluare finală
joc didactic: ,,Hai să facem o serbare! "

IX.9. PROBE DE CONŞTIENTIZARE FONOLOGICĂ

Este vorba de un set de probe pentru evaluarea competenţelor fonologice ale copilului
preşcolar şi şcolar mic. Conştientizarea fonologică este un concept nou în literatura
logopedică şi ea se referă la capacitatea copilului de-a manipula, în mod explicit, unităţile
discrete ale limbii şi de-a efectua operaţii cu ele (foneme, silabe). Se consideră că existenţa
sau non-existenţa acestor abilităţi explică progresul sau, dimpotrivă, accesul dificil în
învăţarea lexiei. Probele pot fi folosite şi în diagnosticarea retardului de limbaj şi în afazie.
Pe baza lor se pot întocmi programe de intervenţie personalizate, întrucât detectează clar
segmentele deficitare.

Sursa bibliografică: Reeducaîion orthophonique nr. 197/1999 (număr tematic) – Pornind de

la aceste probe, şcoala logopedică franceză a alcătuit un Program de antrenament al
conştientizării fonologice intitulat "Phonorama"
Structura probelor: 1) recunoaşterea rimelor (8 itemi) Se cere copilului să găsească, din 3
cuvinte date, cuvântul care rimează cu un cuvânt "ţintă". Ex.: se dă cuvântul ţintă avion şi
alte 3 cuvinte: palton, baston, cartof (se dau imagini). 2) numărarea silabelor (8 itemi)
Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor cuvinte. 3)
eliminarea silabică (12 itemi) Se cere copilului să îndepărteze, mintal, prima silabă a
cuvântului, ultima silabă sau cea din mijloc şi să spună ce-a rămas din cuvânt. 4)
identificarea consoanelor (8 itemi) Se cere copilului să găsească pe o fişă în care sunt 3
cuvinte (imagini), cuvântul care nu începe cu aceeaşi consoană ca şi cuvântul "ţintă". Ex.:
se dau cuvintele: pară, pâine, coş, iar cuvântul ţintă este "pat". 5) numirea consoanei
iniţiale (8 itemi) Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvânt şi să
pronunţe fonemul respectiv. 6) eliminarea fonemelor (8 itemi) Se cere copilului să suprime
primul sunet din cuvânt şi să spună ce-a rămas. Ex.: braţeraţe.
74
Fișă - CONŞTIENTIZARE FONOLOGICĂ

Nume şi prenume vârsta

1. Recunoaşterea rimelor - cuvântul care rimează cu un cuvânt "ţintă" Cuvânt țintă Alege
cuvântul care rimează

2. Numărarea silabelor - spune sau colorează număreul de silabe al cuvintelor folosite

pentru imaginile date:
ΟΟΟΟΟ ΟΟΟΟ ΟΟΟΟΟ

3. Eliminarea silabică - îndepărtează mintal, prima silabă a cuvântului, ultima silabă sau
cea din mijloc şi să spune ce-a rămas din cuvânt. Prima silabă Ultima silabă Silaba din
mijloc scrisoare păsărică vişine şosete sapă caise
4. Identificarea consoanelor - găseşte cuvântul care nu începe cu acelaşi sunet ca şi cuvântul
țintă: Cuv. țintă

5. Numirea consoanei iniţiale - spune cu ce sunet încep cuvintele (imagini) apoi scrie litera
corespunzătoare sub imagine:

6. Eliminarea fonemelor - suprimă primul fonem şi spune ce a rămas:

BRAŢE……………………….SAPĂ…………………CLAMĂ……………