Anatomia funcţională a umărului

Oasele centurii scapulare:

1. Clavicula
2. Scapula (omoplatul)
3. Humerusul
Clavicula
Diferenta intre animalele cu clavicula
si fara clavicula
 Scapula- aspect anterior
Superior Acromion
angle Coracoid process
process

Acromion
Glenoid
Coracoida Superior cavity
border
Margini:
Superioara
Vertebrala Subscapular
Axilara fossa
Axillary border
Unghiuri:
Superior Vertebral
Inferior border

Fosa:
Subscapulara
Inferior
Cavitatea glenoida angle
 Scapula- aspect posterior
Acromion Superior
process Superior angle
Fosa: border
Infraspinoasa
Supraspinoasa Glenoid Supraspinatous
fossa
Spina cavity
Cavitatea glenoida
Unghiuri:
Superior
Inferior Axillary spine
Margini: border
Superioara
Vertebrala
Axilara Infraspinatous
Acromion fossa

Vertebral
border

Inferior angle
Articulatiile centurii scapulare
 Articulatia scapulohumerala
• Articulatia cu libertatea de miscare cea mai
mare a corpului
– instabilitate
• Este stabilizata de ligamente si tendoane
– 3 glenohumerale, coracohumeral,
transvers humeral si tendonul bicepsului sunt
importante stabilizatoare ale articulatiei
umarului
• Coafa rotatorilor ajuta la stabilizarea articulara
– tendoanele fuzioneaza la capsula articulara si
o intaresc
– supraspinos, infraspinos, rotund mic si
subscapular
• Articulatia prezinta asociat 4 burse
- subacromiala, subdeltoidiana,
subcoracoidiana, subscapulara
Stabilizatorii articulatiei umarului
 Ligamente

•Coracohumeral
•Glenohumeral
•Transvers humeral
•Coracoclavicular
•Conoid
•Scapular transvers
superior
•Acromioclavicular

Glenohumeral
ligament
 Bursele umarului
Subscapulara, Subacromiala Subdeltoidiana, Subcoracoidiana
Ligamentele si bursele umarului
 Capsula articulara
•Cavitatea articulara
este plina cu lichid
sinovial, care este
secretat de membrana
sinoviala.

•Membrana sinoviala
reprezinta stratul
interior, stratul fibros
este stratul extern.

•In interiorul burselor

se afla lichid sinovial.
 Capsula articulara
Membrana sinoviala Stratul fibros
Centura scapulara (RI)
Centura scapulara (RE)
Centura scapulara (Axilara)
Coafa rotatorilor
 Coafa rotatorilor: SITS
– Supraspinos ABD – Teres minor ER
– Infraspinos ER – Supscapular IR

Deprimă capul humeral în fosa glenoidă ptr a permite o abducţie

completă
Tendoanele coafei rotatorilor
Rosu=originea Albastru=insertia
Rosu=originea Albastru=insertia
Inervatia
 MUSCHI ACTIUNE INERVATIE

Biceps brahial F N. Musculocutan

Coracobrahial F, ADD N. Musculocutan

Deltoid ABD, E si RE, F si RI N. Axilar/Circumflex

Infraspinos RE, ADD N. Suprascapular

Latisim ADD, E si RI N.toracodorsal(Plex Brahial)

Pectoral ADD, F, RI N. Marele pectoral

Subscapular RI N. Subscapular

Supraspinos ABD N. Suprascapular

Rotund mare ADD, E, RI N.toracodorsal(Plex Brahial)

Rotund mic RE, ADD, E ram.N.Axilar

Triceps E N. Radial
 UMAR
ACTIUNE MUSCHI

Flexie Deltoid anterior

Extensie Deltoid posterior
Dorsal mare
Rotund mare
Abductie Deltoid mijlociu
Supraspinos
Adductie Pectoral mare
Dorsal mare
Rotund mare
RE Infraspinos
Rotund mic
RI Subscapular
Abd orizontala Deltoid posterior

Add orizontala Deltoid anterior

Pectoral mare
Inervatia si vascularizatia
Vascularizatia
Anatomia de suprafata- aspect anterior
Anatomia de suprafata- aspect posterior
RMN Umar (AP)
RMN Umar (lat)
Repere osoase
Dermatoame
 Abductia scapulei (Protractie)
• Exemplu: flotari
• Scapula se misca lateral indepartandu-se de
coloana vertebrala
• Agonisti
– Pectoralul
mic
– Serratus
anterior
 Adductia scapulei (Retractie)
• Revenirea din
abductie
– scapula se misca
medial spre coloana
vertebrala
• Agonisti
– Trapez-fibre
mijlocii
– Romboizii
 Miscarea de rotatie laterala a scapulei

• Miscarea in
lateral si in
sus
• Agonisti
– Trapez-fibre
superioare
– Trapez-fibre
infeioare
– Dintat
anterior
 Miscarea de rotatie mediala a scapulei
• Miscarea in jos si mediala
• Fosa glenoida se roteaza in jos in momentul
miscarii in jos a articulatiei umarului
• Agonisti
– Pectoralul Mic
– Romboidul
– (Ridicatorul
scapulei)
 Miscarea de ridicare a scapulei

• Miscarea in sus
• Ridicarea umerilor

• Agonisti
– Ridicator al
Scapulei
– Trapez-fibre
superioare
– Romboid
 Miscarea de coborare a scapulei

• Miscarea in jos
si inferior
• Example:
coborare
• Agonisti
– Trapez-fibre
inferioare
– Pectoral Mic
 CENTURA SCAPULARA
ACTIUNE MUSCHI

Protractie Dintat anterior

Pectoral mic
Retractie Trapez mijlociu
Romboid
Ridicare Trapez superior
Ridicator al scapulei
Romboid
Coborare Trapez inferior
Pectoral mic
Rotatie in sus Trapez superior si inferior
Dintat anterior
Rotatie in jos Romboid
Ridicator al scapulei
Pectoral mic
 Mobilizare centura scapulara /
umar
UMAR (GH) SCAPULA

Flexie Rotatie in sus

Protractie
Extensie Rotatie in jos
Retractie
Abductie Rotatie in sus

Adductie Rotatie in jos

RE Retractie

RI Protractie

Abd orizontala Retractie

Add orizontala Protractie

Gradul de miscare al articulatiei umarului
• Gradele de miscare a unei articulatii
• Determinat de:
– Structura suprafetelor articulare
– Forta si intinderea ligamentelor, tendoanelor si
capsulei
• Stretching-ul ligamentelor creste gradul de mobilitate
– Actiunea muschilor si tendoanelor
• Sistemul nervos monitorizeaza pozitia articulatiei si
tonusul muscular
 Axe de miscare

• Articulatia umarului are 3 axe de miscare= articulatie

multiaxiala
• Alte articulatii– monoaxiale sau biaxiale
Flexia, Extensia si Hiperextensia
 Abductia si Adductia

• Abductia este miscarea de indepartare de la linia mediala

– hiperabductia – ridicarea bratelor deasupra capului
• Adductia este miscarea spre linia mediala
– hiperadductia – incrucisarea degetelor
 Rotatiile
• Miscarea in axa
longitudinala
 Circumductia

• Miscarea in care un capat ramane

fix in timp ce celalalt capat
efectueaza o miscare circulara
• Succesiunea miscarilor de flexie,
abductie, extensie si adductie
Abducția și adducția în plan
orizontal
Ridicarea si coborarea umerilor
 Protractia si Retractia

• Protractia= miscare spre

anterior in plan orizontal
• Retractia este miscarea
spre posterior
 Functionalitatea centurii scapulare
necesita integritatea de miscare a
articulatiilor:
• Sternoclaviculare
• Acromioclaviculare
• Glenohumerale
• Scapulotoracica
- Articulatiile cele mai importante in biomecanica
sunt cea sternoclaviculara si acromioclaviculara
 Articulatia sternoclaviculara
• La nivelul acestei articulatii au loc 6 actiuni:
1. Ridicare
2. Coborare
3. Protruzie
4. Retractie
5. Rotatie in sus
6. Rotatie in jos
 Articulatia acromioclaviculara
• Rotatia articulatiei acromioclaviculare are
loc in 3 axe:
1. Rotatie anteroposterioara a claviculei pe
scapula
2. Rotatie superoinferioara
3. Rotatie anterioara (inferioara) si posterioara
(superioara)
 Mobilitatea claviculei
• In timpul ABD si F
membrului superior
clavicula se ridica
aprox 30 grd, cu o
ridicare maxima la
aprox 130 grd
 Mobilitatea claviculei
• Clavicula se va rota inainte aprox 10 grd in
timpul primelor 40 de grd de ABD a mb
superior
• In urmatoarele 90 grd de ABD nu are loc nici
o modificare,dar va apare o rotatie anterioara
de 15-20 grd pe finalul arcului
• Rotatia axiala a claviculei este esentiala si
fundamentala in mobilitatea umarului, si in
mod particular in ABD
 Rotatia axiala a claviculei in timpul
ABD
• Rotatia claviculei
incepe dupa ce
avem 90grd de
ABD si apoi
progreseaza in
mod linear,
ajungand la
aprox 40 grd de
rotatie la ABD
completa
• 35grd de rotatie are loc din articulatia
acromioclaviculara, indicand faptul ca rotatia
va avea loc mai putin din articulatia
sternoclaviculara
• Fixarea claviculei de coracoida cu un surub nu
va afecta major ABD umarului
• Anchiloza cauzata de osificare ectopica va
duce la o pierdere minima a ABD umarului
 CONCLUZIE
• Pierderea mobilitatii articulatiei acromioclaviculare
pare sa fie mai bine tolerata decat pierderea
mobilitatii articulatiei sternoclaviculare
 Testarea muschiului Supraspinos
• Testul “Empty can”:
– abductia umerilor la 90
grade si flexie, cu policele
orientat in jos
– Pacientul incearca sa ridice
bratele impotriva
rezistentei examinatorului
 Testarea Infraspinosului si a Rotundului
mic
• Pacientul flecteaza cotul la
90 grade si executa o
miscare de rotatie externa
impotriva rezistentei
examinatorului
 Testarea Subscapularului
– Pacientul sta cu mana la
spate in zona lombara
– Imposibilitatea de a
indeparta mana de zona
lombara printr-o rotatie
interna impotriva rezistentei
examinatorului
Sindrom de Impingement

• Cauze
– Impingement primar
• Forma acromionului
• Micsorarea spatiului
subacromial
– Impingement secundar
• Mecanica
Sindrom de Impingement
Sindrom de Impingement

Impingement!!!!!!!
 Semne pt Sd de Impingement
• SemnuL Neer
– Membrul superior in flexie si
pronatie completa
– Se stabilizeaza scapula
– Durere= impingement
subacromial- Tendoanele coafei
rotatorilor sunt prinse sub bolta
coracoacromiala
Neer
Neer
• Testul Hawkins
– Flexia umarului la 90 de grade,
cotul flectat la 90 de grade, apoi
rotatie interna
– Durere= impingement de
supraspinos sau tendinita
– ? Mai sensibil pt sd de
impingement decat semnul Neer Hawkins
 Patologie mai fecventa
Sindrom de Impingement
Tendinita de Coafa de Rotatori
Ruptura de Coafa de Rotatori
Umar inghetat
Artroza Acromioclaviculara
Tendinita Biceps
Bursita Subscapulara
Artroza Glenohumerala
Instabilitate glenohumerala
Fracturi – de claviculă, omoplat sau humerus
Alte patologii???
Ruptura de coafa de rotatori
• Migrarea superioara a
capului humeral
datorita muschiului
deltoid
 Instabilitate glenohumerala: Cauze
• Congenitala
• Traumatica
• Suprasolicitare
 Instabilitate glenohumerala: Efecte
• Ruptura labrum (SLAP, BANKART)
• Hill-Sachs
• Exostozele aruncatorilor
• Subluxatie/Dislocare
• Impingement intern
 Gradul de stabilitate
• Forta maxima de dizlocare este in functie de
directia ei (perpendiculara in centrul cavitatii
glenoide)
– Afectata de
• Adancimea cavitatii glenoide/labrumului
• rim lesions
• Tipul cavitatii glenoide
• Compromiterea stabilizatorilor dinamici
– Leziuni structurale, paralizii, dezechilibre, atrofii etc..
Va multumesc!
Fractura humerus
 Fractura de clavicula
• Umarul cazut
• Fragmentul medial este
tractionat in sus de
sternocleidomastoidian
• Fragmentul lateral este
tras in jos de pectoralul
mare