CENTURA SCAPULARA-

COMPONENTE OSOASE,
ARTICULARE, BIOMECANICA
As. Univ.Dr. Ioana Ghiorghiu
 Umărul este o regiune anatomică structurată pentru a realiza o
mare mobilitate, în toate direcţiile, orientând în acest fel mâna în
cea mai bună poziţie de lucru.
 Umărul îşi datorează această mobilitate celor cinci articulaţii (3
adevărate şi două false), care permit trei grade de libertate –
mişcare în trei planuri sau pe trei axe, la care se adaugă şi
combinarea lor în cadrul circumducţiei.
 Articulaţiile adevărate sunt:
 Scapulohumerală;
 Acromioclaviculară;
 Sternoclaviculară.
 Articulaţiile false:
 Scapulotoracică;
 Planul de alunecare subdeltoidian.
 Articulatiile centurii scapulare
Art. Acromio-claviculara Art. Sterno-claviculara
= articulatie satelita = articulatie satelita

= amfiartroza = amfiartroza

sissarcoza scapulo-toracica si planul

de alunecare subdeltoidian
= articulatii NUMAI d.p.d.v. functional

Art. Umarului
= art. Scapulo-Humerala
= diartroza tipica
 Suprafetele articulare
Cavitate glenoida

Suprafata mai mica decat a

capului humeral

Cap humeral

Labrum glenoidal:
- Corecteaza (completeaza) incongruenta suprafetelor articulare
- Baza aderenta la marginea cavitatii glenoide
- Marginea libera se continua cu capsula articulara
= 1/3 dintr-o sfera
 Capsula articulară

 Are forma unui manşon şi este constituită din două

straturi:unul extern,fibros şi altul intern
,sinovial.Stratul fibros al capsulei se inseră printr-o
extremitate pe periferia cavităţii glenoidale ,iar prin
cea opusă ,pe colul humeral .şi pe colul scapulei.
 Ea nu este perfect circulară în partea superioară ,pe
o anumită întindere depăşeşte cadrul glenoidal şi de
aceea inserţia lungii porţiuni a bicepsului este
intraarticulară ,pe când cea a lungii porţiuni a
tricepsului este extraarticulară.
 Inserţia humerală nu se face strict pe colul
anatomic, ci coboară şi pe cel chirurgical.În
porţiunea superioară ,stratul fibros al capsulei se
inseră la limita cartilajului hialin ,lăsând înafară cei
doi tuberculi. La nivelul şanţului intertubercular,
stratul fibros al capsulei trece ca o punte peste
acesta ,transformându-l în canal.
 Ligamentul coracohumeral –este cel mai important ligament al acestei
articulaţii se inseră pe baza şi pe marginea externă a procesului coracoid cu un
capăt ,iar cu celălalt se fixează pe tuberculul mare al humerusului şi capsula
articulară ,după ce a trecut ca o punte peste şanţul intertubercular.
 Ligamentele glenohumerale
sunt trei fascicule fibroase care întăresc capsula .Ele se pot pune în evidenţă
dacă se creează prin excizie ,în partea superioară a capsulei o Aceste ligamente
se inseră cu un capăt pe cadrul glenoidal ,iar cu celălalt pe colul anatomic al
humerusului .Ele au rolul de a limita mişcările de extensie ,rotaţie internă şi
abducţie
Sinoviala.Stratul intern ,sinovial ,tapetează capsula articulară .Cum inserţiile
acesteia se fac la oarecare distanţă de învelişul cartilaginos al suprafeţelor
articulare ,ea se recurbează pentru ca printru-un traiect recurent să se înapoieze
către ele, realizând mai multe burse:
- bursa subacromiala
- bursa subdeltoidiana
- bursa din jurul m. latissimus dorsi
- bursa din jurul m. rotund mare
- bursa din jurul capului lung al m. biceps brahial
 Aparat capsulo-ligamentar propriu
Aspect anterior Lig. Coraco-humeral
Insertiile capsulei

Lig. Gleno-humerale
(superior, mediu, inferior)

+ Capsula articulara
(acoperita de cele 3 ligamente)

Aspect posterior
Lig. Coraco-humeral

Capsula articulara
 Cavitatea articulara si recesuri sinoviale
Bursa subacromiala
m. Deltoid

Bursa subeltoidiana

Spatiu articular

Vagina (bursa)
tendonului bicipital
Reces articular
= seroasa + capsula NU
bursa sinoviala
Cavitatea articulara si recesuri sinoviale
Bursa subacromiala

Bursa subcoracoidiana (sub

m. coracobrahial)

Bursa subscapulara (sub

m. subscapular)

Alte burse sinoviale (inconstante)

- sub insertia m. Pectoram Mare
- sub inseria m. Latissimus Dorsi
- sub m. Rotund Mare
 Ligamente extrinseci (satelite)
Ligamente care ancoreaza clavicula de peretele toracic

Lig. Sterno-claviculare
(Anterior si Posterior)
Lig. Interclavicular

Lig. Costo-clavicular
 Ligamente extrinseci (satelite)
Ligamente scapulare si scapulo-claviculare

Lig. Acromio-clavicular Lig. Trapezoid

Lig. Conoid

Lig. Coraco-
Acromial
Lig. Transvers superior
al scapulei
 Muschii umarului
Anatomic = numai muschii din regiunea scapulara:
- Subscapular
- Supraspinos
- Infraspinos
- Rotund Mare
- Rotund mic
- Deltoid

Functional = toti muschii care participa direct la stabilizarea si

mobilizarea articulatiei scapulo-humerale
= muschii regiunii scapulare +
- Biceps Brahial
- Triceps brahial – cap lung
- Pectoral Mare
- Dorsal Mare
 Muschii umarului
M. Deltoid
Facicul acromial
Facicul spinal Facicul clavicular
(lateral)
(posterior) (anterior)

LATERAL
 Muschii umarului
Supraspinos

SUPERIOR Trapez

Infraraspinos

Triceps
cap lung

Rotund mic
Dorsal
mare

Rotund Mare POSTERIOR

 Muschii umarului

Deltoid

Subscapular
Pectoral
mare

Rotund
Mare
Triceps

Biceps

ANTERIOR – FATA MEDIALA A SCAPULEI

 Muschii umarului
Biceps Brahial Coraco-brahial
cap lung

Deltoid
Subscapular Biceps Brahial
cap scurt

Rotund mic

cap lateral
cap medial
Triceps Brahial
cap lung

ANTERIOR POSTERIOR
 Muschii umarului
Pectoral Mare Dorsal Mare

Subscapular

ANTERIOR Pectoral
mic
POSTERIOR

ANTERIOR
 Musculatura satelita
= muschi implicati in stabilizarea si mobilizarea centurii scapulare
Anatomic fac parte din alte regiuni (muschi ai spatelui, gatului si toracelui)

- Sternocleidomastoidian
- Omohioidian
- Subclavicular
- Pectoral mic
- Dintat anterior
- Levator scapulae
- Trapez
- Romboid mic
- Romboid Mare
 Musculatura satelita

Sternocleidomastoidian (SCM)
Omo-Hioidian

Pectoral
Mare

Subclavicular
Musculatura satelita

Pectoral mic

Deltoid

Pectoral
mare

Dintat
Anterior
Musculatura satelita
Levator Scapulae

Romboid mic

Trapez
Romboid Mare
 Biomecanica
umarului, bratului si a centurii scapulare

Din punct de vedere biomecanic

1. Umarul, bratul si centura scapulara formeaza o singura unitate
functionala
2. Musculatura are rol dublu, de mobilizare SI de stabilizare a
aticulatiei, motiv pentru care nu se pot diferentia un sistem
separat de fixare/stabilizare si unul de mobilizare.
3. Aparatul capsulo-ligamentar al umarului participa la
stabilizarea articulatiei, dar NU este suficient, principalii
stabilizatori sunt muschii.
1. Sistemele de ancorare si mobilizare a
umarului pe torace
 Axul de ancorare osteo-articulara
Lantul osteo-articular Acromion – Clavicula – Stern
= SINGURUL punct fix din biomecanica umarului
= AX de rotatie al intregului complex scapulohumeral
- Deoarece include 2 articulatii semimobile, NU este un ax rigid

Roluri:
1. ancoreaza umarul de torace
2. participa (pasiv SI activ) la cresterea amplitudinii miscarilor
umarului
 Axul de ancorare osteo-articulara
Mijloace de ancorare:
- Articulatia Sterno-claviculara + capsula ei
- lig. Sterno-claviculare (Anterior si Posterior)
- lig. Interclavicular
- lig. Costo-clavicular
- Articulatia Acromio-claviculara + capsula ei
- lig. Acromio*coraco*-claviculare (Conoid si Trapezoid)

Mijloace proprii de mobilizare:

Amplitudinea miscarilor claviculei este mica, dar schimba orientarea axului si astfel creste
semnificativ libertatea de miscare a umarului
- Ascensionarea si proiectarea ventrala a claviculei (30-400):
- m. Trapez
- m. SCM
- Coborarea si proiectarea dorsala a claviculei (8-100):
- m. Subclavicular
- m. Pectoral Mare
- m. Deltoid (fascicul clavicular)
 Sistemul de fixare si mobilizare a scapulei
Scapula ia punct fix NUMAI pe articulatia Acromio-claviculara, in jurul careia
pivoteaza amplu. Sissarcoza scapulo-toracica NU are rol de fixare, ci doar de
alunecare.

Fixarea SI mobilizarea scapulei pe torace se face dinamic, prin musculatura

satelita a umarului.

Miscarile elementare ale scapulei constau in:

- Ridicare + rotatie mediala a unghiului superior
- Coborare + apropierea marginii mediale de planul medio-sagital
- Basculare dorso-ventrala (max. 300 fata de planul frontal)

Miscarea reala este de pivotare in jurul articulatiei acromio-claviculare si combina

permanent cel putin doua miscari elementare.

Ligamentele scapulare proprii (transvers superior si coraco-acromial) au NUMAI rol de

intarire mecanica a scapulei in timpull mobilizarii bratului, NU participa la sistemele de
ancorare si mobilizare.
 Sistemul de fixare si mobilizare a scapulei
Ridicare + rotatie mediala a unghiului superior:
- Levator scapulae
- Romboizi (Mare si mic)
- Trapez (fasciculele superioare)

Coborare + apropierea marginii mediale de planul medio-sagital:

- Dorsal mare
- Trapez (fasciculele inferioare)
- Dintat anterior (fasciculele inferioare)

Basculare dorso-ventrala:
- Pectoral mic
- Dintat anterior
2. Sistemele de ancorare si mobilizare a
bratului in articulatia scapulo-humerala
 Sistemul de fixare si mobilizare a articulatiei
scapulo-humerale
Fixarea articulatiei scapulo-humerale
= in principal mentinerea capului humeral in contact cu cavitatea glenoida.
Secundar, anumite elemente de fixare au si rolul de a limita unele miscari.
Rolul principal in fixarea articulatiei il are musculatura si nu ligamentele
proprii.

Miscarile articulatiei scapulo-humerale

= miscari ale bratului fata de trunchi
- abductie / adductie
- anteductie (flexie) / retropulsie (extensie)
- rotatie interna (pronatie) / rotatie externa (supinatie)
Principalii fixatori ai capului humeral in glena sunt:
1) Muschii rotatori principali ai umarului:
- Supraspinos
- Subscapular
Insertiile lor pe humerus formeaza coroana
- Infraspinos (coafa) rotatorilor
- Rotund mic
- Rotund Mare
2) Muschiul Deltiod
3) Muschiul Biceps brahial (capul lung)
4) Ligamentul Coracohumeral

Rol secundar in fixarea umarului au:

- Muschii care ancoreaza bratul de scapula:
- Coracobrahial
- Biceps brahial (cap scurt)
- Triceps brahial (cap lung)
- Ligamentele gleno-humerale (in special cel inferior)
 Coroana (coafa) rotatorilor
Insertia m.
Supraspinos

M. Supraspinos

Acromion
Lig. Coracoacromial Lig.
Bursa Coracobrahial
subacromiala

Tubercul
Insertia m. Mare
Insertia m.
Infraspinos Subscapular

Insertia m.
Rotund mic
Tendonul
capului lung al
Bicepsului
Coroana (coafa) rotatorilor – aspect superior

M. Supraspinos

Acromion

Lig. Coracoacromial Proces

Coracoid

Clavicula

Coafa
rotatorilor
 Miscarea de abductie
= indepartarea bratului de trunchi
Amplitudine maxima:
- numai din articulatia scapulo-humerala 72°
- cu participarea centurii scapulare 175°
- si cu participarea coloanei vertebrale 180°

Limitata de:
- lig. Gleno-humeral inferior
- muschii: Dorsal mare, Pectoral mare, Rotund mare, Triceps brahial
- contactul intre tuberculul mare al humerusului si marginea superioara
a cavitatii glenoide

Muschi abductori ai umarului:

- Supraspinos: initiaza miscarea si o continua pana la 90°

- Deltoid: intra in actiune dupa primele 10° si continua pana la 90°

- Biceps brahial = slab sinergist 0 - 90°

 Parghiile muschilor abductori

Supraspinos

Deltoid

Biceps
 Miscarea de abductie
Participarea muschilor la abductia umarului (dupa C. Baciu)
175° 180°

Coloana vertebrala: 175 - 180°

Centura scapulara: 72 - 175°

90°

72°

Deltoid: 10 - 90°

Supraspinos: 0 - 90°
10° 0°
 Miscarea de adductie
= apropierea bratului de trunchi = inversul abductiei
Amplitudine maxima = 180 – 0°
Medializarea bratului (incrucisare anterior sau posterior de trunchi
catre linia mediana) NU este adductie, ci o miscare complexa, care
implica anteductie/retropulsie + mobilizarea scapulei + contractie
specifica a unora dintre muschii adductori

Limitata de: contactul bratului cu trunchiul !

Muschi adductori ai umarului:

- Pectoral mare
- Dorsal mare
- Rotunzi (Mare si mic)
- Subscapular
- Coracobrahial
- Biceps (cap scurt)
- Triceps (cap lung)

In ortostatism adductorii actioneaza minimal, miscarea fiind facilitata de gravitatie.

Viteza miscarii de adductie este limitata de abductori, care se relaxeaza treptat, sub
control cortical.
 Parghiile muschilor adductori
Pectoral mare
Dorsal mare
Rotund Mare
Rotund mic
Subscapular
Coracobrahial
Biceps (cap scurt)
Triceps (cap lung)
 Miscarea de anteductie
= proiectarea ventrala a bratului
Amplitudine maxima:
- numai din articulatia scapulo-humerala 95°
- cu participarea centurii scapulare 152°
- si cu participarea coloanei vertebrale 180°

Limitata de:
- m. Rotund mic
- m. Subspinos
- traiectul (parghia) muschilor anteductori

Muschi anteductori ai umarului:

- Pectoral mare
- Deltoid (fascicul ventral)
- Coracobrahial
 Parghiile muschilor anteductori

Coracobrahial

Pectoral
mare
Deltoid
 Miscarea de retropulsie
= proiectarea dorsala a bratului
Amplitudine maxima:
- numai din articulatia scapulo-humerala 20°
- cu participarea centurii scapulare 35°

Limitata de:
-
- parghiile muschilor retropulsori

Muschi retropulsori ai umarului:

- Dorsal mare
- Deltoid (fascicul dorsal)
Parghiile muschilor retropulsori

Deltoid

Dorsal
mare
 Miscarea de rotatie interna
= pronatia bratului
Amplitudine maxima: 95°
Efectuata in principal din articulatia scapulo-humerala
Centura scapulara are o participare modesta, doar
pe ultimul sector de rotatie, prin bascularea scapulei si
minima retropulsie

Limitata de:
- tensionarea capsulei posterioare

Principalii muschi rotatori interni ai umarului:

- Supraspinos
- Subscapular
- Rotund Mare

! Datorita traiectului oblic, majoritatea muschilor umarului participa secundar SI la

rotatie, dar numai cativa au o contriburtie decisiva si sunt numiti rotatori.
 Parghiile muschilor rotatori interni

Supraspinos

Rotatori interni
ACCESORI:
- Pectoral Mare Subscapular
- Coracobrahial
- Dorsal Mare
- Biceps brahial (cap
lung) Rotund Mare
- Deltoid
(fascicul clavicular)
 Miscarea de rotatie externa
= supinatia bratului
Amplitudine maxima: 80°
Efectuata in principal din articulatia scapulo-humerala

Supinatia fortata (180°)

= miscare complexa a intregului membru superior:
- 80° din umar
- 10° din centura scapulara
- 90° din antebrat si mana

Limitata de:
- tensionarea capsulei anterioare

Muschi rotatori externi ai umarului:

- Infraspinos
- Rotund mic
 Parghiile muschilor rotatori externi

Rotator extern
ACCESOR =
Infraspinos
m. Deltoid
(fascicul spinal)

Rotund mic
 Miscari compuse (complexe)
Medializarea bratului
= incrucisare anterior sau posterior de trunchi, catre linia mediana

- Medializarea Anterioara asociaza:

- Anteductie
- bascularea scapulei
- un grad de rotatie mediala (pronatie)
- contractie maximala specifica a m. Pectoral Mare

- Medializarea Posterioara asociaza:

- Retropulsie
- Coborarea scapulei, cu apropierea marginii mediale de
planul medio-sagital
- un grad de rotatie externa (supinatie)
- contractie maximala specifica a m. Dorsal mare si Rotunzi
 Miscari compuse (complexe)

Supinatia fortata (180°)

= miscare complexa a intregului membru superior:

Participare:
- 80° umarul
- 10° centura scapulara
- 90° antebratul si mana

Circumductia
= miscarea circulara a bratului aproximativ in plan sagital, astfel incat mana sa
descrie un cerc complet
Asociaza succesiv TOATE miscarile elementare ale umarului.
Pentru rotatia de 360° participa si
- centura scapulara
- coloana vertebrala
 Mişcări din articulaţia scapulohumerală
Mişcare Muşchii care realizează mişcarea

Flexie (antepulsie) Deltoid (fibre anterioare),

coracobrahial, biceps brahial,
marele pectoral
Extensie (retroducţia) Marele dorsal, marele rotund, deltoid
(fibre posterioare), triceps brahial
Abducţie Deltoid (fibre mijlocii), supraspinos,
biceps brahial
Adducţie Marele pectoral, marele rotund,
marele dorsal
Rotaţie externă Micul rotund, supraspinos,
subspinos
Rotaţie internă Marele rotund, marele pectoral,
subscapular
 Amplitudinile de mișcare
(tabel recapitulativ)
Mișcare Scapulo- Acromio Sterno Coloana Total
a humeral claviculară claviculară dorsală
a
Abducție 720=65% 180=13% 260=19% 50=3% 1800=100
%
Flexie 950=60% 350=40% 260=67% 200=13,3% 1800=100
%
Extensie 200=33,33 15-200 =33% - 200=33,3% 350=100%
%
Rotație 950=100% - - - 950=100%
internă

Rotație 800=100% - - - 800=100%

externă
Va multumesc pentru atentie!