Sunteți pe pagina 1din 27

Regiunea

posterioara a
coapsei
HTTPS://ANATOP.USMF.MD/
WP-CONTENT/BLOGS.DIR/
97/FILES/SITES/97/2015/03/
ANATOMIA_CLINICA_A_MEM
BRULUI_INFERIOR_2015.PDF
 Definitie: reprezintă ansamblul părţilor moi situate posterior de diafiza femurală.
 Invecinari:
 superior – cu regiunea gluteală,
 inferior – cu regiunea posterioară a genunchiului
 anterior – regiunea femurală anterioară

Limite:

 superior – pliul subfesier,


 inferior – orizontală ce trece la 2-3 cm superior de baza rotulei sau a
 condililor femurali,
 lateral – verticală coborâtă de la trohanterul mare la condilul lateral,
 medial - verticală coborâtă de la pube la condilul medial,
 anterior (profund) – până la septul intermuscular femural lateral, marginea
 posterioară a diafizei femurale, faţa posterioară a muşchiului adductor mare.
Stratigrafie

 Pielea: este mobilă şi mai groasă decât în regiunea femurală anterioară, conţine
numeroşi foliculi piloşi
 Planul subcutanat – are dezvoltare variabilă şi conţine elementele
 vasculonervoase superficiale:
- Ramuri arteriale cutanate ce provin din artera gluteală inferioară, artera
circumflexă femurală medială, artere perforante.
- Venele superficiale drenează spre vena safenă mare şi accesorie.
- Limfaticele superficiale drenează în grupurile inferomediale şi
inferolaterale ale nodurilor limfatice inghinale superficiale.
 nervii cutanaţi superficiali provin din ramurile posterioare
ale nervului cutanat femural posterior sau sciatic mic,
nervul cutanat femural lateral ramura cutanată din ramura
anterioară a nervului obturator, ramura cutanată medială a
nervului femural.

 https://koaha.org/wiki/
Nervo_cutaneo_laterale_della_coscia
Planul fascial

 este reprezentat de partea posterioară a fasciei lata.

 https://anatomyqa.com/deep-fascia-of-thigh-fascia-
lata-its-modifications/
Planul muscular superficial

 Este format din:


 în porţiunea superolaterală a regiunii de fasciculele inferioare ale muşchiului
Gluteu mare
 Origine:
 Suprafața lateroposterior a sacrului și a coccisului, suprafața fesieră a ilionului (în
spatele liniei fesiere posterioare), fascia toraco-lombară, ligamentul sacrotuberos
 Insertie:
 Tractul iliotibial, tuberozitatea fesieră a femurului
 Actiune:
 Articulația șoldului: extensia coapsei, rotația externă a coapsei, abducția coapsei
(partea superioară), aducția coapsei (partea inferioară)
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/gluteus-
maximus-muscle
 medial – muşchiul semitendinos,
 Origine:
 (Impresie posteromedială de) Tuberozitate ischială
 Insertie:
 Capătul proximal al tibiei sub condilul medial (prin pes anserinus)
 Actiune:
 Articulația șoldului : Extinderea coapsei, rotația internă a coapsei, stabilizează
pelvisul.
 Articulația genunchiului : flexia piciorului, rotația internă a piciorului.
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/
semimembranosus-muscle
 Lateral – capul lung al muşchiului biceps femural.
 Origine:
 Cap lung: (impresie inferomedială de) tuberozitate ischială, ligament
sacrotuberos
 Insertie:
 (Aspectul lateral al) capului fibulei
 Actiune:
 Articulația șoldului: extensia coapsei, rotația externă a coapsei;
Articulația genunchiului: flexia piciorului, rotația externă a piciorului; stabilizează
pelvisul
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/biceps-
femoris-muscle
Planul muscular profund

 medial – muşchiul semimembranos


 Origine:
 Impresia superolaterală a tuberozității ischiatice
 Insertie:
 Condilul medial al tibiei
 Actiune:
 Articulația șoldului: extensia coapsei și rotația internă
Articulația genunchiului: flexia și rotația internă a piciorului
Stabilizează pelvisul
 lateral – capul scurt al muşchiului biceps femural
 Origine:
 linia aspera a femurului (buza laterală), linia supracondiliană laterală a femurului
 Insertie:
 (Aspectul lateral al) capului fibulei
 Acțiune:
 Articulația șoldului: extensia coapsei, rotația externă a coapsei;
Articulația genunchiului: flexia piciorului, rotația externă a piciorului; stabilizează
pelvisul
Planul osos profund

 Femur
 Repere:
 Capătul proximal - cap, gât, trohanter mare, trohanter mic, creastă
intertrohanterică
 Ax - Borduri : laterale și mediale; Suprafețe : anterioară, medială,
laterală; Creste : creasta laterală (tuberozitatea gluteală), linia
pectineală, linia spirală (aceste trei linii converg și formează linea
aspera)
Capătul distal - condilii laterali și mediali, fosa intercondiliană,
epicondilii laterali și mediali.
 Articulații:
 Șold: cap femural cu acetabulul pelvisului
Genunchi: condilii laterali și mediali ai femurului cu platourile
tibiale ale tibiei (articulația tibiofemurală); Suprafața patelară a
femurului cu suprafața posterioară a rotulei (articulația femurală
rotuliana)
Vasele şi nervii planului profound

 aretrele sunt reprezentate de o reţea anastomotică formată din ramuri ale:


 arterei gluteale inferioare,
 arterele circumflexe femurale mediale,
 arterele perforante,
 artera femurală.
arterei gluteale inferioare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vene_
gluteale_inferioare
arterele circumflexe
femurale mediale:
https://ro.wikipedia.org/wi
ki/Arter%C4%83_femural
%C4%83_circumflex
%C4%83_lateral%C4%83
arterele perforante

https://www.corpul-uman.com/2
011/10/arterele-membrului-
inferior.html
 artera femurală

 https://ro.wikipedia.org/
wiki/Arter%C4%83_femural
%C4%83
 venele sunt omonime arterelor,
 limfaticele profunde drenează în nodurile limfatice iliace interne,
 nervii profunzi – nervul ischiadic = sciatic mare, nervul cutanat femural posterior
= nervul sciatic mic.
Afectiuni in sport

 tendinopatia insertiei ischiogambierilor:

 Cauze: Cea mai des incriminata este activitatea sportiva, unde tendoanele sunt
supuse unor solicitari mari si repetate. Tendinopatiile pot aparea atunci cand se
decelereaza/accelereaza brusc in miscare, in timpul unui salt sau pot aparea
progresiv din cauza unor actiuni musculare repetate. Durerea localizata este cel
mai des intalnit simptom, frecvent intalnita in repaus, se intensifica la palpare si
miscare. E o durere de intensitate mare, ascutita, resimtita brusc.
Întindere musculară

 Este leziunea fibrelor musculare datorată suprasolicitării. Acest disconfort


este extrem de des întâlnit la persoanele practicante de sport, în special la
alergători. În cazul în care suprasolicitarea este prelungită, durerea simțită
în partea posterioară a coapsei se va croniciza. Simptomele tipice sunt:
• - apariție bruscă cu caracter de arsură
• - determină sistarea efortului fizic în căutarea unei poziții antalgice
• - durerea este localizată
• - disconfortul poate fi simțit și la palpare (în acest mod se aplică presiune
pe fibrele lezate)
• - pot apărea crampe după câteva zile
Bibliografie
 Ghid atomomie topografică,Pantea Corina, editura Mirton, Timișoara,anul 2008,
pag 108-110
 https://www.romedic.ro/durere-in-partea-posterioara-a-coapsei-0R18764
 https://kineticbrasov.ro/ghidul-pacientului/coapsa/afectiuni-frecvente
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arter%C4%83_femural%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arter%C4%83_femural%C4%83_circumflex%C4%
83_lateral%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Vene_gluteale_inferioare
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/biceps-femoris-muscle
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/semimembranosus-muscle
 https://www.kenhub.com/en/library/anatomy/gluteus-maximus-muscle

S-ar putea să vă placă și