Anatomia topografică şi clinică a membrului inferior.

Regiunile gluteală, obturatorie

şi subinghinală: importanţă clinică. Articulaţia şoldului - importanţă clinică. Regiunile
coapsei, genunchiului, gambei, gleznei şi piciorului: stratigrafie şi importanţă clinică.
Articulaţiile genunchiului şi gleznei.

Membrul inferior liber este legat de trunchi prin centura membrului inferior.
Aceasta este alcatuita din regiuni grupate in jurul articulatiei coxofemurale: posterior
regiunea fesiera, anterior regiunea subinghinala si infero- medial regiunea obturatorie.
Regiunea obturatorie este o regiune profunda, care corespunde partilor moi ce
acopera la exterior gaura obturata. Este traversata de pachetul vasculo-nervos obturator.
Prin aceasta regiune, pevisul comunica cu coapsa. Regiunea subinghinala corespunde
trigonului femural si se afla la radacina coapsei, in continuarea peretelui anterior al
abdomenului. Multi autori considera regiunile obturatorie şi subinghinala ca fiind
portiuni ale regiunii anterioare a coapsei.
In concluzie, din punct de vedere topografic, membrului inferior ii descriem 6
segmente.

1. Regiunea gluteala(fesiera)
Limite:
superior-creasta iliaca
inferior-santul gluteal
medial-linia dusa intre spina iliaca postero-superioara ,varful coccigelui si tuberozitatea
ischiadica
lateral-linia dusa intre spina iliaca antero-superioara si extremitatea laterala a santului
gluteal
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat bogat in grasime
-fascia gluteala
-planul profund- muschiul gluteu mare care este despartit prin tesutul celulo-adipos
subgluteal de muschii gluteu mijlociu, piriform, gemen superior, obturator intern, gemen
inferior, patrat femural. Cand iese din pelvis, piriformul imparte orificiul sacro-ischiadic
intr- un spatiu suprapiriform prin care trece pachetul vasculo-nervos gluteal superior si un
spatiu infrapiriform prin care trece pachetul vasculo-nervos gluteal inferior, rusinos
intern, nervii cutanat femural posterior si sciatic. Mai in profunzime se gasesc muschii:
gluteu mic, tendonul obturatorului extern, semimembranos si adductor mare.
-planul osteo- articular- coxalul, articulatia sacroiliaca si coxofemurala
In cadranul supero-lateral al regiunii fesiere se fac injectii intramusculare. In
spatiul adipos intergluteal se pot dezvolta flegmoane. In timpul traumatismelor coxalul
poate suferi fracturi.
Articulaţia coxofemuralǎ este o articulatie sferoidală.
Suprafeţele articulare- capul femural si acetabulul marit cu un fibrocartilaj numit labrum
Mijloace de unire- capsula articulară si ligamentele ilio-femural, ischio-femural, pubo-
femural si ligamentul rotund al capului femural
Miscarile efectuate in aceasta articulatie sunt: flexie- extensie, abductie- adductie, rotatie
interna- rotatie externa si circumductie.

1
 Luxatiile congenitale de sold sunt mai frecvente la fete si apar atunci cand capul
femural nu este localizat in acetabul. Luxatiile dobandite sunt mai rare pentru ca
articulatia coxofemurala este foarte stabila.
Femurul se fractureaza cel mai frecvent la nivelul colului si prin leziuni vasculare
cosecutive, se poate produce necroza aseptica vasculara, la nivelul capului femural. La
femei, cu aparitia osteoporozei, sunt mai frecvente fracturile transcervicale si
intertrohanteriene.

2. Coapsa reprezinta segmentul proximal al membrului inferior liber.

Limite:
proximal- o linie ce uneste tuberculul pubian, plica inghinala, spina iliaca antero-
superioara, trece peste trohanterul mare, ajunge in santul gluteal, santul genito-femural
pana la tuberculul pubian
distal- un plan orizontal dus la doua latimi de deget deasupra rotulei
2.1 Regiunea anterioara a coapsei
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat- bogat in tesut adipos, contine pe langa alte elemente vasulo-nervoase,
nodurile limfatice inghinale superficiale si vena safena mare. Aceasta urca de la gamba si
in aria trigonului femural formeaza o crosa, strabate fosa ovala si se varsa in vena
femurala
-fascia lata de pe fata profunda a careia pornesc doua septuri intermusculare- lateral si
medial. In partea laterala fascia lata se ingrosata si formeaza tractul ilio-tibial. La nivelul
trigonului femural, fascia lata prezinta mai multe orificii. Cea mai mai mare este fosa
ovala.
-planul profund contine muschi dispusi in trei starturi.
Superficial sunt muschii tensor al fasciei lata, croitor, adductor lung si gracilis.
Aici se delimiteaza trigonul femural Scarpa intre adductorul lung, croitorul si plica
inghinala. In aceasta arie se gaseste prima portiune a tecii vaselor femurale (canal
femural), in forma de prisma triunghiulara. Orificiul superior al tecii este reprezentat de
lacuna vasculara prin care vasele femurale trec de la pelvis la membrul inferior.
La mijloc intalnim muschii vast lateral, drept femural, vast medial, iliopsoas,
pectineu, adductor scurt, adductor mare, intre care se gaseste portiunea mijlocie si cea
inferioara (canalul adductorilor/Hunter) a tecii vaselor femurale. Vasele femurale
parasesc canalul adductorilor prin orificiul inferior al tecii reprezentat de hiatusul
tendinos al adductorului mare si ajung in regiunea poplitee. Nervul femural coboara din
abdomen la coapsa prin lacuna musculara, impreuna cu muschiul iliopsoas. Tot in stratul
mijlociu se mai gasesc artera femurala profunda, nervul safen si nervul obturator. Nervul
obturator ajunge la coapsa prin canalul obturator delimitat de marginea superioara a
membranei obturatoare si santul obturator al pubelui.
Cel mai profund sunt situati muschii vast intermediar si obturator extern.
-planul osos-femurul
Importanta regiunii
Contine doua zone herniare: canalul femural si canalul obturator.
nodurile limfatice inghinale superficiale sunt sediul frecvent al adenitelor inghinale
In muschiul cvadriceps se pot face injectii intramusculare.

2
La nivelul lacunei vasculare se ia pulsul arterei femurale sau se comprima artera pe plan
osos pentru hemostaza; sub ligamentul inghinal se practica punctii sai injectii
intraarteriale.
2.2 Regiunea posterioara a coapsei
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat
-fascia lata
-planul profund contine in plan superficial muschii semitendinos,capul lung al bicepsului
femural si gluteu mare iar in profunzime capul scurt al bicepsului femural, si
semimembranosul. Nervul sciatic coboara pe linia mediana a regiunii, aproape vertical
din regiunea fesiera.

3. Genunchiul corespunde articulatiei genunchiului si prezinta o regiune anterioara si

unaposterioara.
Limite:
proximal - un plan orizontal dus la doua latimi de deget deasupra rotulei
distal - planul orizontal dus la doua latimi de deget sub rotula
3.1 Regiunea anterioara a genunchiului (patelara)
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat contine bursa seroasa subcutanata prepatelara, ramuri din nervul safen
-fascia intarita lateral de tractul iliotibial
-plan profund-cvadricepsul si expansiunea cvadricipitala, ligamentul patelar, iar infero-
medial de complexul tendinos al piciorului gastei. Acesta este format din doua planuri
tendinoase: superficial tendonul croitorului iar profund tendoanele muschilor gracilis si
semitendinos.In acest plan se gaseste reteua arteriala patelara.
3.2 Regiunea posterioara a genunchiului( poplitee)
Stratigrafie:
-tegumentul
-plan subcutanat cu tesut adipos, vena safena mare, nervul safen
-planul fascial
-planul profund reprezentat de fosa poplitee, o excavatie de forma unui romb, care are 6
pereti:
peretele superficial (posterior)- fascia poplitee
peretele supero- lateral- bicepsul femural
peretele supero- medial- muschii semitendinos si semimembranos
peretele infero- medial- capul medial al gastrocnemianului
peretele infero- lateral- capul lateral al gastrocnemianului si muschiul plantar
peretele profund( anterior)- fata posterioara a articulatiei genunchiului acoperita de
muschiul popliteu
Fosa poplitee contine: nervul sciatic care se bifurca in nervul peronier comun si nervul
tibial, artera si vena poplitee, noduri limfatice, tesut adipos. La acest nivel, in vena
poplitee se varsa vena safena mica.
-planul osteo-articularformat din extremitatea distala a femurului, extremitatile
proximale ale tibiei si fibulei, rotula si articulatiile genunchiului si tibiofibulara proximala

3
Importanta regiunii este data de prezenta articulatiei genunchiului, care poate fi sediul
unor traumatisme, procese inflamatorii si degenerative.
4. Gamba
Limite:
proximal-planul orizontal dus prin tuberozitatea tibiei,
distal- planul dus prin baza maleolelor
4.1 Regiunea anterioara a gambei
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat
-fascia crurala care, distal, este ingrosata si formeaza retinaculul superior al extensorilor
-planul profund- loja mediala- muschi extensori- tibial anterior, extensor lung al
halucelui, extensor lung al degetelor, al treilea peronier; vasele tibiale anterioare si nervul
peronier profund.
-loja laterala- muschii peronier lung si peronier scurt si nervul peronier superficial
-planul osos- tibia si fibula
4.2 Regiunea posterioara a gambei
Stratigrafie:
-tegumentul
-plan subcutanat in care se gasesc vena safena mare, nervul safen, vena safena mica, vase
limfatice superficiale si nervul sural
-fascia crurala
-planul profund contine muschi dispusi in doua straturi.Stratul superficial(muschiul
gastrocnemian care se continua cu tendonul calcanean al lui Ahile, solearul si
plantarul)este separat prin lama profunda a fasciei crurale de stratul profund( popliteu,
flexor lung al degetelor, tibial posterior, flexor lung al halucelui) Tot aici gasim arterele
tibiale posterioara si anterioara, peroniera, venele satelite, nervul tibial, vase limfatice
profunde.
Importanta regiunii:
Este o regiune expusa traumatismelor. Fibula este folosita ca sursa de grefa osoasa.
Cand valvele safenei mari si ale tributarelor ei isi pierd capacitatea antireflux, venele se
dilata, devin tortuase si se formeaza varicele. Staza venoasa la nivelul venelor membrului
inferior favorizeaza tromboza venoasa. Ulcerele varicoase isi au sediul de electie in 1/3
distala a fetei mediale a gambei. Vena safena mare se foloseste ca grefa in by- pass-uk
coronarian.
La nivelul membrelor, se descriu compartimente, spatii inchise, delimitatea de
fascii, situate intre doua articulatii. In caz de leziuni musculare sau vasculare, se produce
hemoragie, edem si inflamatia muschilor, cu crestere volumului si a presiunii in interiorul
compartimentului, cu afectarea vascularizatiei si a inervatiei producandu-se sindromul de
compartiment. Pentru reducere presiunii se face fasciotomie.
5. Gatul piciorului
Este segmentul de legatura dintre gamba si picior.
importanta clinica- entorsele, luxatii, fracturi, hematoame pot interesa articulatiile de la
acest nivel, ducand la dificultati de locomotie.

4
5.1 Regiunea anterioara a gatului piciorului
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat-vena safena mare, nervul safen, nervul peronier superficial, nervi
cutanati dorsali medial si intermediar, ramuri ale retelei venoase dorsale ale piciorului.
-fascia crurala intarita de retinaculul inferior al extensorilor
-planul profund format de tendoanele muschilor din loja mediala a regiunii anterioare a
gambei si artera tibiala anterioara, nervul peronier profund
-planul osteo-articular-extremitatile inferioare ale ulnei, radiusului, calcaneul, talusul si
articulatiile dintre ele
5.2 Regiunea posterioara a gatului piciorului
Stratigrafie:
-tegumentul
-planul subcutanat contine vena safena mica si nervul sural
-plan fascial-fascia este intarita retinaculul flexorilor si retinaculul superior al peronierilor
-plan profund cu trei loje- loja mediana- tendonul lui Ahile
-loja laterala- tendoanele peronierilor lung si scurt
- loja mediala- tendoanele muschilor flexori profunzi
Tot in acest plan se gasesc vasele tibiale posterioare si nervul tibial. Pulsul arterei tibiale
posterioare se ia posterior de maleola mediala. Inflamatiile,rupturile si bursitele pot
interesa tendonul lui ahile.
6. Piciorul este segmentul distal ala membrului inferior; prezinta doua regiuni.
6.1 Piciorul propriu- zis corespunde scheletului tarso- metatarsian care corespunde
scheletului falangian. Se descriu o regiune dorsala a piciorului si una plantara (talpa)
6.2 Regiunea degetelor prezinta o regiune dorsala si una plantara si corespunde
scheletului falangelor.
La capatul proximal al primului spatiu interdigital se ia pulsul arterei pedioase.
Scaderea sau absenta pulsului este semn de boala arteriala. Ocluzia aretriala acuta se
defineste rpin: absenta pulsului, durere, paloare, parestezie si paralizie.
Ranile prin taiere de la nivelul plantei, daca intereseaza arcul plantar profund sunt
extrem de hemoragice si greu de oprit.

Explorarea imagistica a membrului superior se face folosind metode precum:

-radiografia
-ultrasonografia-pentru evaluarea muschilor, a articulatiilor si vaselor de sange (doppler)
-arteriografia
-artroscopia
-tomografia computerizata
-IRM

Bibliografie:
1. Albu Ion, Georgia Radu- Anatomie topografica, Ed. All, 1998
2. Moore, Keith L.,Dalley, Arthur F.- Clinically Oriented Anatomy, 5th Edition,
Lippincott Williams & Wilkins, 2006
3. Papilian Victor- Anatomia omului, vol. I, ed. a 9-a, ed. All, 1998

5
4. Ulmeanu Dan, Bordei Petru-Anatomia topografica si imagistica a membrelor, Ed. Ex
Ponto, 2000