Anatomie – Curs XIII , Anatomie Clinică

ANATOMIA CLINICĂ A MEMBRULUI INFERIOR

La fel ca şi la membrul superior scopul este de a evidenţia principalele zone de pasaj ale
elementelor vasculo-nervoase, cu rol în integrarea cunoştinţelor de anatomie. Anatomia trebuie
cunoscută pentru a putea fi aplicată clinic. Prezentarea mai amănunţită a acestor comunicări are tocmai
acest rol.

I. COMUNICĂRILE DINTRE BAZIN Şl MEMBRUL INFERIOR

Sunt reprezentate de :
1) Orificiul ischiadic mare .
2) Orificiul ischiadic mic .
3) Canalul obturator.

La nivelul bazinului osos, ligamentele sacro-tuberal şi sacro-spinal, delimitează cu ischionul,

orificiile ischiadice mare şi mic, care reprezintă comunicări ale bazinului cu membrul inferior. Tot o
comunicare a bazinului cu membrul inferior este şi canalul obturator.

1) Orificiul ischiadic mare (foramen ischiadicum majus)

La acest nivel se află muşchiul piriform (m. piriformis), care delimitează superior şi inferior de el,
2 orificii: suprapiriform şi infrapiriform, pentru pasajul mai multor formaţiuni vasculo-nervoase.
a) Orificiul suprapiriform (foramen suprapiriforme) - este un orificiu osteo-muscular, care
asigură trecerea mănunchiului vasculo- nervos fesier superior, format din :
- artera fesieră superioară (a. glutea superior), ramură a arterei iliace interne ;
- 2 vene fesiere superioare ;
- nervul fesier superior (n. gluteus superior), care provine din plexul sacral .
b) Orificiul infrapiriform (foramen infrarapiriforme) - este un orificiu musculo-ligamentar, care
asigură trecerea dinspre bazin spre membrul inferior a 3 mănunchiuri vasculo-nervoase:
 Lateral - mănunchiul vasculo-nervos fesier inferior format din :

1
 - artera fesieră inferioară (a. glutea inferior), ramură a arterei iliace interne ;
- 2 vene fesiere inferioare ;
- nervul fesier inferior (n. gluteus inferior), ramură a plexului sacral .
 La mijloc - mănunchiul sciatic format din :
- nervul sciatic (nervus ischiadicus) ;
- nervul cutanat femural posterior sau micul sciatic (n. cutaneus femoralis posterior) ;
- vasele satelite afe nervului sciatic, artera (a. comitans nervi ischiadici) ramură din artera
fesieră inferioară şi vena omonimă.
Ambii nervi ai acestui mănunchi provin din plexul sacral .
 Medial - mănunchiul ruşinos intern format din :
- artea ruşinoasă internă (a. pudenda interna), din artera iliacă internă ;
- vena omonimă ;
- nervul ruşinos (n. pudendus) ramură din plexul sacral .

2) Orificiul ischiadic mic (foramen ischiadicum minus)

- reprezintă o comunicare între regiunea fesieră şi perineul posterior, mai precis fosa ischio-rectală
(fossa ischio-rectalis).
Este traversat de mănunchiul ruşinos intern, care după ce părăseşte bazinul prin hiatul
infrapiriform, are un traiect scurt în regiunea fesieră, pe care apoi o părăseşte prin canalul pudendal
Alcock (canalis pudendalis) - pentru a ajunge în fosa ischio-rectală.

3) Canalul obturator (canalis obturatorius) - sau canalul subpubian .

- este un canal osteo-fibros scurt având aproximativ 0,5 cm, care realizează legătura dintre bazin şi
partea antero-medială a coapsei.
Partea osoasă a canalului este dată de şanţul obturator (sulcus obturatorius) de pe pubis, iar partea
fibroasă este reprezentată de mebrana obturatorie (membrana obturatoria).
Ȋn mod secundar partea fibroasă este dublată pe ambele părţi de mm. obturatori intern şi extern.
Orificiul superficial sau femural este acoperit de muşchiul pectineu.
Canalul conţine: mănunchiul vasculo- nervos obturator format din :
- artera obturatorie (a. obturatoria) - ramură a arterei iliace interne ;
- 2 vene satelite ;
- nervul obturator (n. obturatorius) - ramură a plexului lombar.

2
 Atât artera cât şi nervul se divid în canal în 2 ramuri: anterioară şi posterioară.
Deşi şi canalul obturator poate fi considerat o zonă de slabă rezistenţă, practic herniile obturatoare
sunt extrem de rare.

II. COMUNICĂRILE DINTRE ABDOMEN ŞI MEMBRUL INFERIOR

Sunt reprezentate de :
1) Lacuna musculară .
2) Lacuna vasculară .
3) Canalul femural .
4) Triunghiul femural Scarpa .
5) Canalul adductorilor Hunter .

Ligamentul inghinal delimitează împreună cu osul coxal, un spaţiu prin care abdomenul comunică
cu membrul inferior. La acest nivel, situat la rădăcina coapsei, găsim 2 lacune osteo-fibroase. Aceste
lacune sunt separate de arcul ilio-pectineu, dependinţă a fasciei iliace, întins între eminenţa ilio-pubiană
şi ligamentul inghinal.

1) Lacuna musculară (lacuna musculorum)

- este situată lateral şi este ocupată în cea mai mare parte de muşchiul ilio-psoas (m. ilio-psoas), de
unde îi vine şi numele.
 Este delimitată de :
- osul iliac ;
- jumătatea laterală a ligamentului inghinal Fallopio sau Poupart (ligamentum inguinale sau
arcus inguinalis)
- arcul ilio-pectineu (arcus ilio-pectineus).
 Prin lacuna musculară trec însă şi 2 nervi din plexul lombar.
- Cel mai important este nervul femural (n. femoralis) - ce se află în jgheabul format de muşchiul
psoas şi muşchiul iliac.
- Celălalt nerv este nervul cutanat femural lateral (n. cutaneus femoris lateralis) - ce ocupă o
poziţie laterală, imediat sub spina iliacă antero-superioară .

3
 2) Lacuna vasculară (lacuna vasorum)
- este situată medial şi reprezintă orificiul de pasaj al vaselor femurale, de unde îi vine şi numele.
 Este delimitată de :
- creasta pectineală a osului pubis (pecten ossis pubis) ;
- arcul iliopectineu ;
- jumătatea medială a ligamentului inghinal ;
- ligamentul lacunar Gimbernat (ligamentum lacunare) , care este o dependinţă a
ligamentului inghinal.
 Şi lacuna vasculară este străbătută de muşchi şi nervi.
Este vorba de muşchiul pectineu (m. pectineus), care împreună cu ligamentul pectineal Cooper
(ligamentum pectineale) acoperă creasta pectineală a pubelui şi de ramura femurală a nervului
genito-femural (r. femoralis n. genito-femoralis), din plexul lombar .

3) Canalul femural (canalis femoralis)

- aparţine în mare parte lacunei vasculare, mai precis teritoriului situat medial de vena femurală.
Situat în plan vertical şi având o formă infundibulară, prismatic triunghiulară, cu o lungime de 3-4 cm,
canalul femural este o zonă de slabă rezistenţă a peretelui abdominal, fiind sediul herniilor femurale,
întâlnite mai ales la sexul feminin, datorită conformaţiei bazinului.
 Acest canal prezintă 2 orificii :
a) un orificiu profund = inelul femural (anulus femoralis) - situat superior, la nivelul lacunei
vasculare ;
b) un orificiu superficial - situat inferior , care corespunde hiatului safen (hiatus saphenus).
Orificiul superior este acoperit de septul femural (septum femorale) dependinţă a fasciei
transversale (fascia transversalis), iar orificiul inferior este acoperit de fascia ciuruită (fascia
cribrosa) dependinţă a fasciei coapsei (fascia lata).
 Canalul femural prezintă 3 pereţi : - lateral - vena femurală,
- anterior - fascia ciuruită,
- posterior - muşchiul pectineu şi fascia acestuia.
 Canalul conţine un ţesut adipos şi ganglioni limfatici inghinali profunzi, dintre care cel mai
cunoscut este ganglionul Cloquet -Rosenmuller situat la nivelul inelului femural.

4
4) Triunghiul femural Scarpa (trigonum femorale) şi fosa ilio-pectinee (fossa ilio-pectinea)
- sunt formaţiuni care fac legătura între lacuna vasculară şi canalul adductorilor, conţinând mănunchiul
vasculo-nervos femural .
Acest mănunchi este format din artera şi vena femurală şi din nervul safen (n. saphenus)
ramură a nervului femural.
 Triunghiul femural este o structură superficială delimitată astfel :
- superior - de ligamentul inghinal,
- lateral - de muşchiul croitor (m. sartorius) ;
- medial - de muşchiul adductor lung (m. adductor longus).
 In profunzimea triunghiului femural se află un jgheab muscular = fosa ilio-pectinee, care aşa
cum îi spune şi numele este delimitată : - lateral - de muşchiul ilio-psoas ;
- medial - de muşchiul pectineu.
Fosa ilio-pectinee se prelungeşte inferior cu interstiţiul muscular dintre muşchiul vast medial şi
muşchiul adductor mare, ţintind canalul adductorilor.
Ȋn triunghiul femural vena femurală primeşte crosa venei safene mari (v. saphena magna) .

5) Canalul adductorilor Hunter (canalis adductorius) sau canalul subsartorial .

- reprezintă continuarea inferioară a fosei ilio-pectinee şi o comunicare între regiunea anterioară a
coapsei şi fosa poplitee.
Este un canal relativ lung, de aproximativ 10 cm, de formă prismatic triunghiulară, format din 2
pereţi musculari şi unul aponevrotic.
a) Peretele anterior - este format de muşchiul vast medial (m. vastus medialis),
b) Peretele posterior - este format de muşchiul adductor mare (m. adductor magnus),
c) Peretele lateral - este format de septul intermuscular vasto-adductor (septum intermusculare
vasto-adductorium).
Peretele lateral, situat superficial este dublat de muşchiul croitor (m. sartorius) de unde şi numele
de canal subsartorial.
Canalul adductorilor conţine mănunchiul vasculo-nervos femural şi conduce mănunchiul
vascular femural spre fosa poplitee.
Nervul safen (n. saphenus) împreună cu o ramură a arterei femurale şi anume artera descendentă
a genunchiului (a. descendens genicularis) părăseşte canalul prin "perforarea membranei

5
vastoadductorii.
Orificiul superior - este delimitat practic numai de marginea superioară a septului intermuscular
vasto-adductor.
Orificiul inferior - este un spaţiu osteo-muscular delimitat de femur şi muşchiul adductor mare,
numit inel tendinos (hiatus tendineus sau adductorius) .

III. ORIFICIILE DE COMUNICARE ALE LOJEI POPLITEE

Loja poplitee - are forma unui romb (rhombus popliteus), la care se descriu 2 orificii :
- unul de intrare, situat superior ;
- unul de ieşire, situat inferior.
a) Supero-medial - se află inelul tendinos, prin care se face comunicarea cu regiunea femurală
anterioară. Pe aici pătrunde în lojă mănunchiul vascular femural, care devine mănunchi vascular
popliteu, format din artera poplitee (a. poplitea) şi vena poplitee (v. poplitea).
Prin vârful superior al rombului, pătrund în lojă, în jgheabul format de cele 2 coloane musculare ale
regiunii femurale posterioare - nervii tibial (n. tibialis) şi fibular comun (n. fibularis/peroneus
communis) .
Mănunchiul vasculo-nervos popliteu - este format din artera şi vena poplitee şi nervul tibial .
Cel mai profund este situată artera, apoi vena şi superficial nervul. (A-V-N)
Nervul fibular comun aflat pe latura supero-laterală a lojei emite aici nervul cutanat sural
lateral (n. cutaneus surae lateralis), iar nervul tibial emite nervul cutanat sural medial (n. cutaneus
surae medialis).
Şi tot aici vena poplitee primeşte vena safenă mică (v. saphena parva). Din crosa venei safene
mici porneşte vena anastomotică Giacomini, care face legătura cu crosa venei safene mari.
b) Comunicarea inferioară - este reprezentată de arcul tendinos al muşchiului solear (arcus
tendineus m. solei).
Pe aici trece continuarea mănunchiului principal popliteu şi anume mănunchiul vasculo-
nervos tibial posterior format din artera şi venele tibiale posterioare şi nervul tibial.
Artera poplitee, după ce a trecut de arcul tendinos al solearului se împarte în artera tibială anterioară
(a. tibialis anterior), ce trece pe deasupra membranei interosoase a gambei în loja anterioară şi un
trunchi tibio-peronier (a. tibialis posterior) care continuă axul principal al arterei poplitee. Acest
trunchi tibio-peronier, după un scurt traiect se împarte în artera tibială posterioară, care continuă axul

6
principal şi o ramură laterală numită artera fibulară sau peronieră (a. fibularis/peronea) .
IV. COMUNICĂRILE DINTRE GAMBĂ ŞI PICIOR
Sunt reprezentate de :
1) Canalul calcanear Richet .
2) Decusaţia tendoanelor .
3) Pasajul maleolar anterior .
4) Canalul peronierilor .

1) Canalul calcanear Richet (canalis calcanearis)

- reprezintă comunicarea între loja posterioară a gambei şi plantă .
 Este un canal osteofibros realizat de : - sustentaculum tali ;
- faţa medială a calcaneului
-retinaculul flexorilor (retinaculum musculorum flexorum).
Prin canal trec tendoanele muşchilor flexori posteriori de la nivelul gambei şi mănunchiul vasculo-
nervos tibial posterior care devine mănunchi vasculo-nervos plantar.
Mănunchiul vasculo-nervos este relativ superfical şi este situat între tendoanele m. flexor lung al
degetelor piciorului, situat anterior şi tendonul muşchiului flexor lung al halucelui situat posterior.
Atât artera tibială posterioară cât şi nervul tibial se împart în canal (sau mai sus) în ramuri plantare
mediale şi laterale.
Ȋn canalul calcanear ordinea de trecere a tendoanelor este dinspre anterior spre posterior : m. tibial
posterior, m. flexor lung al degetelor piciorului, m. flexor lung al halucelui.

2) Decusaţia tendoanelor
- reprezintă o dublă încrucişare a tendoanelor muşchilor profunzi gambieri posteriori.
Să notăm aceşti muşchi astfel:
1. M. tibial posterior (m. tibialis posterior) ;
2. M. flexor lung al degetelor piciorului (m. flexor digitorum pedis longus) ;
3. M. flexor lung al halucelui (m. flexor halucis longus) .
a) La origine, în 1/3 mijlocie a gambei, ordinea medio-laterală este 2,1,3.
Prima încrucişare se produce în 1/3 inferioară a gambei unde m. tibial posterior (1) trece pe sub arcul
tendinos al muşchiului flexor lung al degetelor piciorului (2). Arcul tendinos al m. flexor lung al
degetelor se află pe partea posterioară a tibiei în 1/3 inferioară şi este un loc de pasaj pentru m. tibial

7
posterior.
b) Astfel la intrarea în canalul calcanear ordinea antero-posterioară a tendoanelor este 1,2,3 .
c) Pe plantă are loc a doua încrucişare dintre tendoanele m. flexor lung al degetelor piciorului şi al
m. flexor lung al halucelui . Astfel pe plantă ordinea medio-laterală a acestor tendoane este 1,3,2.

3) Pasajul maleolar anterior

- se realizează între articulaţia talo-crurală şi retinaculul inferior al extensorilor (retinaculum
musculorum extensorium inferius).
Retinaculul inferior al extensorilor se mai numeşte ligament cruciat, datorită formei sale care
seamănă cu litera Y. Ligamentul cruciat porneşte de pe calcaneu şi se bifurcă, ramura superioară se
prinde pe maleola medială, iar ramura inferioară pe navicular. Pe aici trec tendoanele muşchilor
extensori de la nivelul gambei şi mănunchiul vasculo-nervos tibial anterior.
Ȋn sens medialo-lateral trec tendoanele următorilor muşchi: m. tibial anterior (m. tibialis anterior),
m. extensor lung al halucelui (m. extensor halucis longus) şi m. extensor lung al degetelor
piciorului (m. extensor extensor digitorum pedis longus).
Mănunchiul vasculo-nervos tibial anterior - este format din artera şi venele tibiale anterioare
şi din nervul fibular profund (n. fibularis profundus) şi trece prin acest pasaj între tendonul
muşchiului extensor lung al halucelui şi tendoanele muşchiului extensor lung al degetelor piciorului .
Mănunchiul vasculo-nervos tibial anterior se continuă cu mănunchiul dorsal al piciorului.
Acest mănunchi este format din artera şi venele pedioase (a. et vv. dorsales pedis) şi nervul
fibular profund, care vă da inervaţie cutanată la faţa laterală a halucelui şi la faţa medială a degetului
II (nn. digitales dorsales halucis lateralis et digiti secundi medialis) .
Prin aceeaşi regiune, dar superficial de ligamentul cruciat trec :
- ramurile cutanate medială şi intermediară ale nervului fibular superficial ;
- ramuri din nervul cutanat sural medial ;
- vena safenă mare .
4) Canalul peronierilor
– este un pasaj maleolar posterior, realizat posterior de maleola laterală, între aceasta,
calcaneu şi cele 2 retinacule musculare ale muşchilor peronieri (retinaculum musculorum
peronaeorum/ fibularium superius et inferius) .
Prin acest canal trec tendoanele muşchilor peronieri lung (situat superficial) şi scurt.
Nervul fibular superficial, care la nivelul gambei se află între cei 2 muşchi peronieri nu trece

8
prin acest canal. El trece superficial de pasajul maleolar anterior.