Anatomie – Curs XII , Anatomie Clinică

ANATOMIA CLINICĂ A MEMBRULUI SUPERIOR

Principalele zone de pasaj ale elementelor vasculo-nervoase reprezintă locuri cheie, din punct de
vedere clinic, cu rol în integrarea cunoştinţelor de anatomie. Aplicabilitatea cunoştinţelor de anatomie
este un deziderat modern, care trebuie reamintit ori de câte ori este posibil.
Ȋn aceste zone de pasaj pot fi identificate mai uşor elementele anatomice, atât pentru diagnosticul,
dar şi pentru tratamentul unor afecţiuni.

I. COMUNICĂRILE DINTRE GÂT ŞI MEMBRUL SUPERIOR

Sunt reprezentate de :
1) Orificiul cervico-axilar .
2) Orificiul scapular şi comunicarea dintre lojele supra- şi infraspinoasă.

1) Orificiul cervico-axilar - reprezintă comunicarea dintre regiunea laterală a gâtului şi

regiunea axilară.
Este un pasaj subclavicular care cuprinde artera şi vena subclaviculară (arteria et vena
subclavia) şi plexul brahial (plexus brachialis).
Artera subclavia - înainte de a trece pe sub claviculă, se află în „defileul scalenic", între m. scalen
anterior, care se inseră pe prima coastă pe tuberculul Lisfranc (tuberculum musculi scaleni anterioris)
şi m. scalen mijlociu, care de asemenea se inseră pe prima coastă, imediat înapoia şanţului arterei
subclavia.
Vena subclavia - trece anterior de arteră, mai întâi tot printr-un jgheab muscular „defileul
prescalenic ’’, delimitat anterior de m. sternocleidomastoidian şi posterior de m. scalen anterior.
Artera subclavia şi vena subclavia trec peste coasta I-a prin şanţurile omonime.
Atât artera subclavia cât şi vena, devin arteră şi respectiv venă axilară la marginea inferioară a
claviculei.
Plexul brahial - vine şi el din regiunea laterală a gâtului unde se află superior de artera subclavia,
pentru ca o dată ajuns în regiunea axilară să se aşeze în jurul arterei.

1
2) Orificiul scapular şi comunicarea dintre lojele supra- şi infraspinoasă
a) Orificiul scapular (superior) - este un inel osteofibros format din incizura scapulei (incisura
scapulae) şi ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae superius) .
Prin acest orificiu trece nervul suprascapular (nervus suprascapularis), care este principalul nerv al
regiunii scapulare. Nervul suprascapular aparţine trunchiului superior (truncus superior) al plexului
brahial, format din ramurile anterioare ale nervilor cervicali V şi VI. Deasupra ligamentului transvers
superior trece artera suprascapulară (arteria suprascapularis), ramură a trunchiului tiro-cervical
(truncus thyro-cervicalis) din artera subclavia. Artera suprascapulară participă la formarea cercului
arterial periscapular.
b) Comunicarea dintre loja supraspinoasă şi cea infraspinoasă (orificiul scapular inferior) - este
tot un pasaj oste-ofibros realizat de spina scapulei, scapulă şi ligamentul transvers inferior al
scapulei (lig. transversum scapulae inferius). Ligamentul transvers inferior este o structură inconstantă.
Dacă prin orificiul scapular superior trece numai nervul suprascapular, prin orificiul scapular
inferior trec atât nervul cât şi artera suprascapulară.

II. COMUNICĂRILE DINTRE AXILĂ ŞI UMĂR

Sunt reprezentate de :
1) Spaţiul axilar lateral .
2) Spaţiul axilar medial .

Ȋn regiunea umărului, între scapulă şi humerus, cu participarea muşchiului rotund mare (m. teres
major) a muşchiului rotund mic (m. teres minor) şi a capului lung al muşchiului triceps brahial (m.
triceps brachii - caput longum) se formează 2 interstiţii osteo-musculare, care permit comunicarea
dintre axilă şi regiunea scapulară şi respectiv deltoidiană.
Lateral se formează orificiul birondo -humero- tricipital sau spaţiul axilar lateral, iar medial
orificiul birondo-omo-tricipital sau spaţiul axilar medial.

1) Spaţiul axilar lateral (spatium axillare laterale sive quadrangulare) = Patrulaterul

birondo -humero- tricipital
- face legătura dintre regiunea axilară şi regiunea deltoidiană .

2
 Este un spaţiu patrulater delimitat : - medial - de capul lung al muşchiului triceps brahial ;
- lateral - de humerus ;
- superior - de muşchiul rotund mic ;
- inferior - de muşchiul rotund mare.
Pe aici trece dinspre axilă spre colul humeral, mănunchiul vasculonervos deltoidian, format din : -
artera circumflexă humerală posterioară (arteria circumflexa humeri posterior),
- vena circumflexă humerală posterioară ,
- nervul axilar (nervus axillaris), numit şi nerv circumflex.
Nervul axilar - imediat ce a trecut prin spaţiul axilar lateral se împarte în ramuri musculare pentru
muşchiul deltoid şi o ramură pentru muşchiul rotund mic. La marginea posterioară a deltoidului, nervul
axilar emite nervul cutanat brahial lateral (n. cutaneus brachii lateralis).
Artera circumflexă humerală posterioară - este ramură a arterei axilare şi participă la formarea
cercului arterial perihumeral împreună cu artera humerală anterioară, care este tot o ramură a arterei
axilare.
Cele 2 artere humerale pot porni dintr-un trunchi comun. Uneori din artera humerală posterioară îşi
are originea artera brahială profundă.

2) Spaţiul axilar medial (spatium axillare mediale sive triangulare) = Triunghiul birondo-
omo-tricipital
- reprezintă comunicarea axilei cu regiunea scapulară.
Este de formă aproximativ triunghiulară şi este delimitat:
- superior - muşchiul rotund mic ;
- inferior - de muşchiul rotund mare ;
- lateral - de capul lung al m. triceps .
Pe aici trece artera circumflexă a scapulei (arteria circumflexa scapulae) ramură a arterei
subscapulare din artera axilară. Artera circumflexă a scapulei participă la formarea cercului arterial
periscapular.

III. COMUNICĂRILE DINTRE AXILĂ Şl REGIUNILE BRAHIALE

Sunt reprezentate de :
1) Şanţul nervului radial .

3
2) Şanţul bicipital medial .
3) Şanţul bicipital lateral .
4) Interstiţiul brahio-bicipital .

1) Şanţul nervului radial (sulcus nervi radialis) - este un interstiţiu osteo- muscular, care face
legătura dintre axilă şi regiunea posterioară a braţului.
Acest şanţ este situat în partea superioară, pe faţa posterioară a humerusului, cu o direcţie oblică în jos
şi dinspre medial spre lateral. Şanţul este completat de capetele de origine, lateral şi medial ale
muşchiului triceps brahial şi de septul intermuscular brahial lateral (septum intermusculare brachii
laterale).
Nervul radial - vine dinspre axilă şi apare la marginea inferioară a muşchiului rotund mare
însoţit de artera brahială, medial de ea. Imediat sub muşchiul rotund mare emite nervul cutanat
brahial posterior (n. cutaneus brahii posterior).
Mai jos nervul radial pătrunde în şanţul propriu însoţit de artera brahială profundă (arteria profunda
brahii), ramură a arterei brahiale. Imediat lângă septul intermuscular lateral al braţului se formează un
inel musculofibros, între acesta şi capul lateral al tricepsului, inel pe sub care pătrunde nervul radial şi
ramura anterioară a arterei colaterale radiale (arteria collateralis radialis).
Ȋnainte de a intra în acest inel musculofibros, nervul radial emite nervul cutanat antebrahial
posterior (n. cutaneus antebrachii posterior).

2) Şanţul bicipital medial - face legătura dintre axilă şi regiunea cubitală anterioară şi conţine
mănunchiul vasculo-nervos brahial anterior, care este continuarea mănunchiului axilar.
Delimitări : - superior – axila ;
- inferior: - plica cotului ;
- lateral: - muşchiul biceps brahial ;
- medial: -la braţ este superficial, la plică cotului este delimitat de inserţiile proximale ale
muşchilor epicondilieni mediali ;
- profund: -muşchiul brahial ;
Conţinut : - Subcutanat: - vena bazilică ;
- nervul cutanat medial al antebraţului ;
– Subfascial: - artera brahială ;
- cele 2 vene brahiale ;

4
 - nervul median ;
3) Şanţul bicipital lateral - face legătura dintre şanţul nervului radial şi regiunea cubitală.
Delimitări : - superior: - tuberozitatea deltoidiană ;
- inferior: - plica cotului ;
- medial: - muşchiul biceps brahial ;
- lateral: -muşchiul brahioradial şi inserţiile proximale ale muşchilor epicondilieni laterali ;
- profund: - muşchiul brahial ;
Conţinut : - Subcutanat - vena cefalică ;
- nervulul cutanat lateral al antebraţului (ramură terminală a nervului
musculocutan), ce devine superficial în treimea inferioară a braţului ;
- Subfascial: - nervul radial însoţit iniţial de artera colaterală radială (ramură a arterei brahiale
profunde) şi apoi de artera recurentă radială (ramură a arterei radiate), ce pătrund în regiune
începând cu treimea inferioară a braţului .

4) Interstiţiul brahio-bicipital - face legătura dintre cele 2 şanţuri bicipitale.

 Conţine nervul musculocutant (n. musculocutaneus) care din partea superioară a şanţului bicipital
medial, străbate oblic în jos şi în afară muşchiul coracobrahial, interstiţiul brahio-bicipital şi apoi capul
lung al muşchiului biceps brahial în apropierea şanţului bicipital lateral, devenind superficial sub
numele de nervul cutanat antebrahial lateral (n. cutaneus antebrachii lateralis ).

IV. COMUNICĂRILE DINTRE COT ŞI ANTEBRAŢ

Sunt reprezentate de :
1) Canalul supinatorului .
2) Şantul nervului ulnar .
3) Pasajul pronator .

1) Canalul supinatorului - face legătura dintre şanţul bicipital lateral şi regiunea antebrahială
posterioară.
 Conţine ramura profundă a nervului radial (ramus profundus n. radialis), care după ce străbate
interstiţiul muscular supinator devine nerv interosos antebrahial posterior (n. interosseus antebrachii
posterior) ajunge între muşchiul extensor al degetelor (m. extensor digitorum) situat superficial şi

5
muşchii abductor lung al policelui (m. abductor policis longus) şi extensor scurt al policelui (m.
extensor policis brevis).
 Nervul interosos antebrahial posterior este însoţit de artera interosoasă posterioară (a. interossea
posterior) ramură a arterei ulnare .

2) Şantul nervului ulnar (sulcus n. ulnaris) - este un şanţ situat pe extremitatea distală a
humerusului, pe faţa dorsală, lateral de epicondilul medial. Şanţul este completat de porţiunea de
origine a muşchiului flexor ulnar al carpului (m. flexor carpi ulnaris).
 Prin acest şanţ trece nervul ulnar (n. ulnaris) dinspre şanţul bicipital medial spre regiunea
posterioară a antebraţului. Nervul este însoţit de ramuri terminale ale arterei colaterale ulnare
superioare (a. collateralis ulnaris superior) .

3) Pasajul pronator - este un interstiţiu muscular situat între capetele de origine ale muşchiului
rotund pronator (m. pronator teres).
 Face legătura dintre şanţul bicipital medial şi şanţul median al antebraţului şi conţine nervul
median (n. medianus).
 Alăturat şi posterior de nervul median se află artera ulnară, despărţită de nerv prin capul profund,
ulnar, al muşchiului rotund pronator.

V. COMUNICĂRILE DINTRE ANTEBRAŢ Şl MÂNĂ

Sunt reprezentate de :
1) Şanţul median al antebraţului .
2) Şanţul lateral al antebraţului = Şanţul pulsului .
3) Şanţul medial al antebraţului .
4) Canalul carpian .
5) Spaţiul Guyon (canalis ulnaris) .
6) Tunelele carpiene posterioare .
7) Tabachera anatomică .

1) Şanţul median al antebraţului - continuă pasajul pronator, fiind situat în mare parte sub
muşchiul flexor superficial al degetelor (m. flexor digitorum superficialis), care realizează o arcadă

6
musculo fibroasă între capetele lui de origine, pe sub care trece mănunchiul vasculo-nervos median.
 Profund şanţul este delimitat :
- medial - de muşchiul flexor profund al degetelor (m. flexor digitorum profundus) ,
- lateral - de muşchiul flexor lung al policelui (m. flexor pollicis longus).
 Şanţul conţine :
- relativ superficial nervul median, însoţit de o arteră comitantă (a. comitans nervi mediani) din
artera interosoasă comună
- mai profund nervul interosos antebrahial anterior (n. interosseus antebrachii anterior), ramură
a nervului median şi artera interosoasă anterioară (a.interossea anterior) ramură a arterei interosoase
comune din artera ulnară.
Ȋn partea inferioară nervul median se continuă cu ramura sa palmară (r. palmaris nervi mediani) .

2) Şanţul lateral al antebraţului = Şanţul pulsului

- este situat în partea inferioară a antebraţului între muşchiul brahioradial (m. brachioradialis)
situat lateral şi muşchiul flexor radial al carpului (m. flexor carpi radialis) situat medial.
 Mai este cunoscut sub numele de şantul pulsului datorită faptului că aici, artera radială (a.
radialis), este situată relativ superficial şi poate fi comprimată pe planul osos al radiusului.
Ȋn acest şanţ se mai află parţial şi ramura superficială a nervului radial (r. superficialis nervi
radialis), care trece posterior în 1/3 inferioară a antebraţului .

3) Şanţul medial al antebraţului - este situat tot în partea inferioară a antebraţului, între
muşchiul flexor superficial al degetelor - situat lateral şi muşchiul flexor ulnar al carpului (m.
flexor carpi ulnaris) - situat medial.
 Mai îngust decât şanţul lateral, acesta conţine artera ulnară (a. ulnaris) şi nervul ulnar situate
însă mai profund.
Şi artera ulnară poate fi comprimată pe planul osos subiacent, dar mai greu, motiv pentru care
pulsul arterei ulnare se determină mai rar .

4) Canalul carpian (canalis carpi) - este un canal osteo-fibros realizat între şanţul carpian
(sulcus carpi), mărginit de proeminenţele carpiene şi retinaculul flexorilor (retinaculum musculorum
flexorum), care se fixează pe acestea .
Proeminenţa carpiană laterală este formată de tuberculii scafoidului (tuberculum ossis

7
scaphoidei) şi trapezului (tuberculum ossis trapezii);
Proeminenţa carpiană medială este formată de osul pisitorm (os pisiforme) şi cârligul osului cu
cârlig (hamulus ossis hamati).
Din retinaculul flexorilor se desprinde un sept, care împarte canalul carpian 2 compartimente: a)
compartiment lateral - mai îngust, situat lângă tuberculul scafoidului, care conţine tendonul
muşchiului flexor radial al carpului (m. flexor carpi radialis) ;
b) compartiment medial - principal, care conţinie tendoanele a 3 muşchi şi ramura palmară a nervului
median.
 Ȋn plan superficial se află tendoanele muşchiului flexor superficial al degetelor. Cele 4 tendoane
au o aşezare stratigrafică, tendoanele III şi IV fiind situate central şi superficial, iar tendoanele II şi V
mai spre lateral şi mai profund.
 Ȋn profunzime se află juxtapuse tendoanele muşchiului flexor lung al policelui (m. flexor pollicis
longus) (I) şi ale muşchiului flexor profund al degetelor (II-V).

5) Spaţiul Guyon (canalis ulnaris) - este un spaţiu situat în regiunea carpiană exterior canalului
carpian, între retinaculul flexorilor şi osul pisiform , care face legătura dintre antebraţ şi palmă.
 Pe aici trece mănunchiul vasculo-nervos ulnar, format din artera ulnară şi ramura palmară a
nervului ulnar (r. palmaris nervi ulnaris).
La ieşirea din acest spaţiu nervul ulnar se bifurcă într-o ramură superficială, care continuă axul
nervului şi o ramură profundă, care pătrunde în regiunea hipotenară.

6) Tunelele carpiene posterioare - Sunt tunele de pasaj, care fac legătura dintre regiunea
posterioară a antebraţului şi dosul mîinii. Pe aici trec tendoanele muşchilor extensori ai degetelor.
Tunelele se formează între faţa posterioară a carpienelor şi retinaculul extensorilor (retinaculum
musculorum extensorum). Dinspre lateral spre medial se formează 6 tunele carpiene posterioare, fiecare
tunel având o teacă fibroasă şi o sinovială proprie.
Tunelele I, III, IV şi V conţin tendoanele extensorilor degetelor, iar tunelele II şi VI conţin
tendoanele extensorilor carpului.
Tunelele III, V şi VI conţin câte un singur tendon, tunelele I şi II, câte 2 , iar tunelul
IV conţine 5 tendoane .
Tunelul I - conţine tendoanele muşchilor abductor lung al policelui (m. abductor policis longus) şi
extensor scurt al policelui (m. extensor policis brevis), cuprinse într-o teacă comună (vagina tendinum

8
musculorum abductoris longi et extensoris brevis pollicis).
Tunelul II - conţine tendoane ce se termină la nivelul carpului şi anume ale muşchilor extensori lung
şi scurt radiali ai carpului (m. extensor carpi radialis longus et brevis), cuprinse de asemenea într-o
teacă comună (vagina tendinum musculorum extensorum carpi radiatum).
Tunelul III - conţine un singur tendon şi anume cel al muşchiului extensor lung al policelui (m.
extensor pollicis longus), cuprins în teaca sa (vagina tendinis musculi extensoris pollicis longi).
Tunelul IV - este cel mai lat, conţine 5 tendoane, 4 ale muşchiului extensoral degetelor (m. extensor
digitorum) şi tendonul muşchiului extensor al indicelui (m. extensor indicis), cuprinse într-o teacă
comună (vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis). Tendonul
muşchiului extensor al indicelui se află iniţial mai profund de tendonul corespunzător degetului II şi
mai apoi între tendoanele corespunzătoare degetelor II şi III.
Tunelul V - ca şi tunelul I conţine un singur tendon, cel al muşchiului extensor al degetului mic (m.
extensor digiti minimi), cuprins în teaca sa (vagina tendinis musculi extensoris digiti minimi).
Tunelul VI - conţine ca şi tunelul II tendonul unui muşchi extensor al carpului şi anume muşchiul
extensor ulnar al carpului (m. extensor carpi ulnaris) cuprins în teaca sa (vagina tendinis musculi
extensoris carpi ulnaris).

7) Tabachera anatomică - este o depresiune triunghiulară superficială, cu baza în sus, situată

la nivelul dosului mâinii, delimitată astfel :
- superior de retinaculul extensorilor ;
- lateral de tendoanele tunelului I = tendoanele muşchilor lung abductor al policelui şi scurt
extensor al policelui ;
- medial de tendonul tunelului III = tendonul muşchiului lung extensor al policelui .
Ȋn profunzimea acestei „tabachere" se poate palpa artera radială, care poate fi comprimată pe planul
osos carpian.

VI. COMUNICĂRILE DE LA NIVELUL MÂINII

Sunt reprezentate de :
1) Canalul palmar .
2) Canalele digitale .

9
 1) Canalul palmar - este situat în loja medio-palmară sub aponevroza palmară (aponeurosis
palmaris), în continuarea canalului carpian, făcând legătura dintre acesta şi canalele digitale.
Conţine tendoanele muşchilor flexor superficial al degetelor şi flexor profund al degetelor, de
ultimul fiind ataşaţi şi cei 4 muşchi lombricali (mm. lumbricales), toate aceste formaţiuni fiind
cuprinse într-o teacă fibroasă (vagina communis musculorum flexorum).
2) Canalele digitale - sunt tunele osteo-fibroase formate pe faţa anterioară a falangelor şi a
articulaţiilor metacarpo-falangiene şi inter-falangiene de către tecile fibroase ale tendoanelor flexorilor
(vaginae fibrosae digitorum manus).
Aceste teci sunt formate din :
a) fibre circulare (pars anularis vaginae fibrosae) la nivelul diafizelor falangiene ;
b) fibre încrucişate (pars cruciformis vaginae fibrosae) la nivelul articulaţiilor subiacente.
Ȋn interiorul tecilor fibroase se află tecile sinoviale (vaginae synoviales digitorum manus).
Canalul digital I - conţine numai tendonul muşchiului flexor lung al policelui.
Teaca sinovială a tendonului m. flexor lung al policelui începe deasupra canalului carpian, pe care îl
străbate şi este continuă pe toată lungimea tendonului.
Canalele digitale II-V - conţin tendoanele flexorilor superficial şi profund, unite între ele şi
unite cu faţa palmară a falangelor prin mezotendoane (vincula tendinum),care sunt de 2 feluri: lungi
(vinculum longum) şi scurte (vinculum breve).
Mezotendoanele aparţin tecilor sinoviale.
Teaca sinovială comună a flexorilor conţine tendoanele muşchilor flexori superficial şi profund şi
porţiunea de origine a mm. lombricali. Această teacă începe şi ea deasupra retinaculului flexorilor ,
este continuă pe toată lungimea tendoanelor destinate degetului V şi se termină pentru tendoanele
destinate degetelor II, III şi IV la 2-3 cm înainte de a ajunge la articulaţiile metacarpo-falangiene.
Tendoanele destinate degetelor II-IV, de la nivelul articulaţiei metacarpo-falangiene şi până la
inserţie au teci sinoviale separate .

10