1

Regiunea umărului.
Este constituită din: regiunea scapulară, infraclaviculară, axilară, deltoidă.

Regiunea scapulară
Reperele externe:
Spina scapulei, procesul acromial, marginile laterale şi mediale a scapulei, unghiul scapulei.
Limitele:
Superioară – linia ce uneşte procesul acromial cu vertebra C7,
Inferioară – linia orizontală ce trece prin unghiul scapulei,
Medială – corespunde marginii interne a scapulei,
Laterală – linia verticală trasată de la acromion în jos.
Straturile:
1. Pielea,
2. Fascia superficială,
3. Fascia proprie, care formează teci pentru muşchi,
4. Muşchii situaţi în două straturi:
superficial – latissimus dorsi şi trapezius,
profund – supraspinatus, infraspinatus, teres minor, teres mayor,
în rezultatul concreşterii foiţei profunde fasciei proprii cu spina scapulei se formează 2 loje osteofibroase:
supraspinată şi infraspinată. Între muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat
celular şi este situat a.,v. şi n.suprascapular. La baza procesului acromial vasele suprascapulare trec în loja
infraspinata. În loja infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe
suprafaţa scapulei) formată din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura
descendentă a arterei transversale a gîtului şi artera suprascapulară. Aciastă anastamoză este calea
colaterală de bază în vascularizarea membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera
sibscapulară.

Regiunea infraclaviculară
Reperele externe:
Sternul, claviculele, procesul coracoid a scapulei, coasta 3, muşchiul pectoral mare şi deltoid,
sulcus deltoidopectoralis.
Limitele:
Superior – clavicula,
Inferior – coasta 3,
Medial – partea externă a sternului,
Lateral – partea anterioră a muşchiului deltoid.
Pachetul neurovacular a acestei regiuni format din partea infraclaviculară a plexului brahial artera şi vena
subclavie se proiectează la mijlocul claviculei.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, în care este situaţi nn.supraclaviculari din plexul cervical şi nn.intercostali,
3 Fascia superficială, care de la claviculă spre marginea superioară a glandei mamare formează
ligamentul suspensorim mamarium,
4 Fascia proprie, care formează loje pentru muşchii pectorali. Între foiţele fasciei proprii se
formează spaţii subpectorale (superficial şi profund). Foiţa profundă a fasciei proprii sau fascia
clavipectorlă se inseră pe claviculă, coasta 1 , procesul coracoid şi formează loje pentru mm.subclavicular
şi pectoral mic, iar pe marginea inferioară a m.pectoral mare concreşte cu fasciile axilară şi pectorală şi în
aşa mod încizînd spaţiul subpectoral din inferior. Partea externă a acestei fascii formează ligamentul
suspensoriu al axilei. Sub fascia clavipectorală este situată a.toracoacromială, cu venele respective şi
nn.pectorali mediali şi laterali.

Regiunea axilară
Reperele externe:
Mm. pectoral mare, latissimus dorsi şi coracobrahial, vilozitatea.
2
Limitele fosei axilare:
Anterioară şi posterioară – marginile inferioare ale mm.pectoralis mayor şi latissimus dorsi,
Medială – linia care uneşte aceşti doi muşchi, pe peretele cutiei toracice,
Laterală – linia ce uneşte aceşti doi muşchi pe partea internă a braţului.
Proiecţia arterei axilare se poate de determinat după cîteva metode: 1 marginea anterioară a vilozităţii, 2
partea internă a muşchiului coracobrahial, 3 linia trecută paralel cu marginea inferioară a m.pectoral mare
în punctul dintre treimea medie şi anterioară a fosei axilare.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, aici sînt situaţi nn.intercostobrahiali, ganflioni limfatici superficiali,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie (axilară), în centru sînt multe orificii prin care trec nervi cutanaţi, vase, sub
fascia proprie este ţesut celular şi muşchii care formează pereţii cavităţii axilare.
Cavitatea axilară
Baza - fascia proprie,
Vîrful este îndreptat între claviculă şi 1 coastă,
Peretele anterior – fascia clavipectorală şi m.pectoral mic,
Peretele posterior – mm.subscapular şi latissimus dorsi,
Lateral – partea iinternă a humerusului cu mm.coracobrahial şi capul scurt al m.bicipitis brahii,
Medial – peretele cutiei toracice cu m.dinţat anterior.
Elementele fosei axilare se împart în dependenţă de triunghiuri.
În triungiul clavipectoral: medial – vena axilară, lateral de ea artera axilară, lateral de arteră -
plexul brahial.
În triunghiul pectoral plexul brahial este divizat în trei fascicole, medial, lateral, posterior care
înconjoară artera axilară din trei părţi, vena axilară se situiază cel mai medial. Aici porneşte artera
toracică laterală, şi nervul toracic lung.
În triunghiul subpectoral medial se află vena axilară, iar artera axilară este înconjurată de nervi ce
i-au începutul de la fascicolele plexului brahial. Anterior – nervul median, lateral – n.musculocutanat,
medial – n.ulnar, n.cutanat al braţului şi antebraţului, posterior – n.radial şi n.axilar. Ramurile scurte ale
plexului brahial inervează muşchii umărului şi articulaţia humerală (n.dorssal al scapulei, toracic lung,
subscapular, pectoral medial şi lateral, subclavius). De la artera axilară în triunghiul subpectoral pornesc
următoarele ramuri: subscapulară, toracodorsală, circumflexă a scapulei şi circumflexe humerale
anterioare şi posterioare.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii: trilater – superior rotundul mic,
inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest orificiu trece artera circumflexă
a scapulei), şi orificiu patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul mare, medial
capul lung al tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece n.axilar şi
a.circumflexă humerală posterioară).
Ganglionii limfatici se împart în 5 grupe: apicali, centrali, laterali, pectorali şi subscapulari.

Regiunea deltoidă
Corespunde muşchiului deltoid.
Reperele externe:
Partea anterioară şi posterioară a muşchiului deltoid, clavicula, procesul acromial, spina scapulei.
Din punct de vedere practic este proiecţia n.axilar: punctul ce întretaie linia verticală trasată de la
acromion în jos cu partea posterioară a muşchiului deltoid, aproximativ cu 6cm mai jos de procesul
acromial.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie, face teacă pentru muşchiul deltoid, şi îl desparte în trei părţi,
5 Muşchiul deltoid,
6 Spaţiul celular subdeltoidian, în acest spaţiu este situat pachetul neurovascular: n.axilar şi
3
a.circumflexa humeri posterior, trece prin foramen quadrilaterum este în apropierea recesului axilar al
capsulei articulaţiei humerale.
Articulaţia humerală
Este formată de capătul osului humeral şi foseta articulară a scapulei. Linia de articulare se proiectează
din anterior la apexul procesului coracoid, din exterior – linia ce uneşte partea acromială a claviculei cu
procesul coracoid şi posterior sub procesul acromial al scapulei. Capsula articulară se inseră pe marginea
externă a labrium glenoidale şi pe colul anatomic al humerusului. Capsula este întărită de ligamentele:
coracohumeral, glenohumerale. Mai este consolidată de muşchii adiacenţi, înafară de partea medială, care
nu este susţinută de muşchi, deaceia luxaţiile de obicei sînt în direcţia fosei axilare.
Vasularizarea: a.circumflexe humerale anterioare şi posterioare, toracoacromiale.
Inervarea: nn.axilar şi suprascapular.

Braţul.
Reperele externe:
mm.deltoid, pectoral mare, latissimus dorsi, biceps brahial, triceps brahial, sulci bicipitalis laterali
et medialis.
Limitele:
superioară – linia orizontală, care uneşte părţile inferioare a m. pectoral mare şi latissimus dorsi.
inferioară – 2 degete mai sus de epicondilii humerusului.

Regiunea anterioară a braţului:

Proiecţiile:
n.median şi a.brahială – limita anterioară şi medie a fosei axilare cu mijlocul flexurii cubitale;
n.ulnar cu a.colaterală ulnară superioară – treimea superioară corespunde cu a pachetului de bază,
începînd cu treimea medie linia ce uneşte mijlocul şanţului bicipital medial cu epicondilul medial;
n.radial – se proiectează pe partea anterioară numai în treimea inferioară a braţului.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan se găsesc vv. cefalica, bazilica (treimea medie străpunge fascia proprie (canalul
Pirogov)) şi este în aceiaşi lojă cu n.cutanat medial al antebraţului;
3 Fascia superficială (formează lojă pentru venele superficiale şi nervii cutanaţi);
4 Fascia proprie, care formează septurile intermusculare lateral şi medial;
5 Stratul muscular – superficial: m.biceps brahii, profund: m. coracobrahial, şi brahial, între
muşchi se află fascia profundă sub care se află n.musculocutanat.
N.musculocutanat:
- treimea superioară iesă din grosimea m.coracobrahial,
- medie şi inferioară pe m.brahial,
- inferioară între m.biceps şi brahial străpunge fascia şi se prezintă sub denumirea de n.cutanat
lateral al antebraţului.
N.median, a.brahială şi 2 vene se situiază în şanţul bicipital medial
N.median:
treimea superioară stă lateral de arteră, medie – anterior de arteră şi inferioară – medial de arteră.
A.brahială:
- în treimea superioară dă ramura profundă a braţului şi cu n.radial merge în loja posterioară;
-în treimea medie: dă a.colaterală ulnară superioară şi cu n.ulnar la fel în loja posterioară;
- şi treimea inferioară: a.brahială – a.colaterală ulnară inferioară merge împreună cu pachetul
neurovacular de bază.
N.radial:
se proiectează de la limita inferioară a ligamentului latissimus dorsi şi împreună cu a.profundă a braţului
merge între capul lung şi medial al tricepsului pe partea posterioară, străpunge septul intermuscular lateral
şi apare în loja anterioară în treimea inferioară între capul lateral al tricepsului şi m.brahial, apoi m.brahial
şi brahioradial, unde este împreună cu a.colaterală radială (care este ramurica terminală a a.brahiale
profunde).
4

Regiunea posterioară a braţului.

Straturile:
1 Pielea;
2 Fascia superficială;
3 Ţes.s/c, unde sînt amplasaţi: nn.cutanaţi laterali ai braţului superior,inferior, posterior şi al
antebraţului posterior;
4 Fascia proprie:
-treimea superioară este concrescută cu muşchii;
- medie dă septuri ce separă capetele m.triceps;
- inferioară concreşte cu ligamentul m.triceps.

Canalis humeromuscularis
Este situat între m.triceps brahii şi humerus, prin el trece n.radial şi a.profunda brahii.
N.radial
se proiectează de la limita m.latissimus dorsi spre punctul dintre treimea medie şi inferioară a septului
intermuscular lateral.
A.profudă a braţului:
în treimea medie se împarte în: a. colaterală radială care merge împreună cu n.radial, apare în fosa
cubitală şi anastamozează cu a.recurentă radială, şi a.colaterală media cu a.interossea recurens.

Regiunea cubitală
Repere externe
ligamentul m.biceps brahial, m.brahioradial, şanţul cubital anterior, lateral şi medial, epicondilii
medial şi lateral, olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Limitele
Liniile orizontale trasate cu 4 cm mai sus şi mai jos de flexura cubitală.

Regiunea cubitală anterioară

A.brahială:
se află la marginea medială a m.biceps brahii, cu 2 cm mai jos de flexura cubitală se proiectează
bifurcaţia a.brahiale în ulnară şi radială;
N.radial:
se proiectează la partea medială a m.brahioradial.
Straturile
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială formează loje pentru venele şi nervii superficiali, lateral-v,cefalică şi
n.cutanat lateral al antebraţului; pe partea medială-v.bazilică şi n.cutanat medial al antebraţului, ambele
vene anastamozează între ele prin intermediul v.mediana cubiti tot ea este legată cu venele profunde. În
acest strat mai sînt noduli limfatici superficiali;
4 Fascia proprie formează 2 septuri: medial şi lateral, la limita inferioară a regiunii cubitale se
unesc şi formează septul intermuscular anterior radial. Tot aceste septe formează 3 loje:
Laterală
1 m.brahioradial amplasat superficial;
2 m.supinator mai profund.
Medie
1 m.biceps brahii;
2 m.brahialis.
Medială
1 m.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2 m.flexor digitorum superficialis.
Între aceste 2 septuri sînt amplasate: 1.pachetul neurovascular lateral – n.radial şi a.colaterală radială;
2.pachetul medial – a.brahială şi n. median.
5

N.radial
se află între m.brahioradial şi brahial, apoi între m.brahioradial şi m.supinator (aici aderă la capsulă) şi se
divide în 2 ramuri:
1 superficială merge mai departe între m.brahioradial şi m.supinator;
2 profundă se află mai lateral şi intră în canalis supinatorius, care este situat între capetele
m.supinator.
A.brahială
este situată pa m.brahial sub aponeuroza m.biceps brahii se împarte în a.radială şi a.ulnară

Regiunea cubitală posterioară

Repere externe
olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan;
3 Fascia proprie este concrescută cu ligamentul m.triceps brahial. Formează cu epicondilul medial
al humerusului şi olecranon canalul osteofibros prin care trece n.ulnar şi a.colaterală ulnară superioară.
Reţeaua cubitală (anastamozele):
1 De la a.radială a.recurens radialis – ramura terminală a a. brahiale profunde a.colateralis radialis;
2 De la a.radialis a.interossea comunis – ramură a a.brahiale profunde a.colateralis media;
3 De la a.ulnară ramura anterioară cu a.colaterală ulnară inferioară;
4 De la a.ulnară ramura posterioară cu a.colaterală ulnară superioară.

Articulaţia cubitală.
Este alcătuită din humerus, ulnă şi radius.
Proiecţia articulaţiei – linia orizontală ce trece cu 1cm mai jos de epicondilul lateral şi 2cm mai jos de
epicondilul medial.
Ligamentele:
Colateral ulnar şi radial, anular al radiusului.
Este întărit de muşchi:
Anterior – m.brahialis, infero-lateralis – m.supinator, anconeus, posterior – ligamentul m.triceps
brahii, medial – fără muşchi şi este acoperit numai cu fascia proprie.

Antebraţul
Repere externe:
m.brahioradialis, sulcus radialis, sulcus ulnaris, ligamentul m.flexor carpii radialis, palmaris
longus, procesus stiloideus ulnae şi radius.
Limitele:
Superior – limita orizontală mai distal cu 4 cm de flexura cubitală;
Inferior – linia transversală cu 2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.
Regiunea anterioară a antebraţului
Proiecţia:
A.radialis
Mijlocul flexurii cubitale spre procesul stiloid al radiusului (coincide cu sulcus radialis);
A.ulnaris
Treimea inferioară:de la epicondilul medial al humerusului spre osul piziform; superior se
deplasează spre exterior de aciastă linie.
N.ulnaris
Linia ce uneşte epicondilul medial al humerusului cu partea internă a osului piziform.
N.medianus
Linia care se află între epicondilul medial şi ligamentul m.biceps spre mijlocul distanţei dintre
procesele stiloide (în treimea inferioară se află între m.flexor carpii radialis şi palmaris longus).
Straturile
6
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află v.cefalică, bazilică şi nn.cutanaţi ai antebraţului lateral,medial şi
v.mediană cubiti,
3 Fascia proprie de la ea pornesc 2 septuri care merg pînă la radius, formînd 3 loje: anterioară,
posterioară, externă.
Septul intermuscular radial anterior corespunde cu linia şanţului radial şi septul intermuscular
posterior corespunde porţiunii laterale a m.brahioradial.
Loja anterioară muşchii sînt amplasaţi în 4 straturi:
1 M.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2. M.flexor digitorum superficialis;
3 M.flexor digitorum profundus, flexor policis longus;
4 M.pronator quadratus.
Foiţa profundă a fasciei între m.flexor digitorum superficialis şi profundus împarte loja în spaţiul profund
şi superficial.
Spaţiul Paron-Pirogov se află între loja musculară a m. digitorum profundus, flexor policis longus şi
m.pronator quadratus.
Loja laterală conţine.
1 M.brahioradial;
2 M.supinator.
În regiunea anterioară sînt 4 pachete neurovasculare:
1 Pachetul neurovascular lateral: a.radială şi r.superficială a nervului radial se află în treime
superioară între m.brahioradial şi pronator, iar în treimea inferioară între m.brahioradial şi flexor carpii
radialis;
2 Pachetul neurovascular medial: a.ulnară şi n.ulnar merg prin sulcus ulnaris(se află între m.flexor
digitorum superficialis şi flexor carpii ulnaris), a.ulnară se află sub m.pronator şi flexor digitorum
superficialis pe m.flexor digitorum profundus, se uneşte numai în treimea medie cu n.ulnar, tot de la ea
merge a.interossea comunis cu ramurile anterioare şi posterioare.
3 N.median şi interossea anterior. În treimea superioarăse găseşte între capetele m.pronator teres;
în treimea medie între m.digitorum superficialis şi profundus; în treimea inferioară sub fascie între
m.carpii radialis şi palmaris longus;
4 Vasa interossea anterior şi nervul omonim pe peretele anterior a membranei interosoase.

Regiunea posterioară a antebraţului

Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află nn.cutanaţi ai antebraţului lateral, medial, posterior;
3 Fascia superficială slab pronunţată;
4 Fascia proprie, formează loja posterioară şi muşchii sînt amplasaţi în 2 straturi:
Muşchii superficiali:
m.extensor carpii radialis brevis, longus, extensor digitorum, extensor digiti minimi, extensor
carpii ulnaris;
Muşchii profunzi:
m.supinator, abductor policis longus, extensor policis brevis, longus, indicis. Foiţa profundă
împarte aceste 2 grupuri de muşchi.
Pachetul neurovascular – ramura profundă a n.radialis şi a.interossea posterior, în treimea inferioară în
acestă lojă pătrunde a.interossea anterior (uneori tot atît de mare ca şi a.radială)
7
Regiunea mînii propriu-zise.
Reperele externe:
procesele stiloide, plicele cutanate carpiene, plicile cutanate ale părţii palmare , capetele oaselor
carpiene şi a degetelor, regiunea tenară şi hipotenară. Ex.: procesul stiloid al radiusului se află cu 8-10mm
mai jos de cel al ulnei, iar în fractura epifizei radiusului ambele procese sînt la acelaşi nivel.
Limitele:
2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.
Regiunea se împarte în:
carpiană,
metacarpiană
regiunea degetelor. Încă în regiunea palmară şi dorsală.
Proiecţii:
se palpează osul piziform şi lateral de el trece pachetul neurvascular ulnar;
plica medie transversală carpiană coincide cu proiecţia articulaţiei radoicarpiene,
aponeuroza palmară coincide cu distanţa dintre tenar şi hipotenar;
partea proximală a tenarului se numeşte zonă interzisă pentru că trece o ramură motorie a nervului
median;
plica proximală a palmei (mijlocul oaselor metacarpiene), corespunde vîrfului arcadei palmare
superficiale;
fisurile şi pernuţele comisurale, între ele se proiectează tecile sinoviale a ligamentelor flexorilor 2-
4;
plica distală palmară este limita proximală a tecilor sinoviale;
plicile părţilor palmare a degetelor corespund ligamentelor care întăresc canalele fibroase –
ligamentele flexorilor.

Reginea palmară.
Stratigrafia:
1 pielea,
2 ţesutul s/c, în acest strat la bază hipotenarului se găseşte m. palmaris brevis, mai lateral de el
ramura superficială a arterei radiale se situiază direct pe fascie.
3 fascia proprie pe partea anterioară a carpului formează ligamentul carpii volare, în palmă
împreună cu m. palmar lung şi ligamentele lui – aponeuroza palmară, între osul piziform şi fascie se
formează canalis carpii ulnaris în el se situiază: artera ulnară lateral şi superficial, nervul medial şi
profund; mai formează retinaculul flexorilor, care formează canalis carpalis – unde se află ligamentele
flexorilor şi nervul median. Acest retinaculum este amplasat între osul scafoid şi trapez pe de o parte iar
pe de altă parte piziform şi hamatum, fascia formează aici 2 foiţe:superficială şi profundă. Nervul median
dă o ramură musculară şi inervează toţi muşchii înafară de adductor policis brevis şi capul profund al al
flexorului scurt.
Porţiunea distală a aponeurozei palmare are fascicule transversale şi longitudinale, între aceste fascicule
se formează orificiile comisurale împlute cu ţesut adipos, de la fasciculele longitudinale spre ligamentele
metacarpiene transversale merg nişte septuri, care merg şi proximal sub aponeuroză formînd nişte canale
sînt formate din aponeuroză, septuri şi ligamentele transversale metacarpiene.În canalele metacarpiene
fibroase se situiază muşchii lumbricali.
De al aponeuroza palmară merg 2 septuri: laterală care merge vertical apoi orizontal şi se inseră pe osul
metacarpian 3, şi septul medial merge numai vertical se inseră pe osul metacarpian 5. Aceste septuri
delimitează trei loje: laterală, medială şi medie.
Loja laterală:
1 m. abductor policis brevis,
2 oponens policis,
3 flexor policis brevis capul profund şi superficial,
4 adductor policis (partea oblică şi transversală). Tot în acestă lojă se află spaţiile de ţesut adipos:
în partea medial a lojei, este delimitată anterior: septul intermuscular lateral, posterior: m.adductor
policis, lateral se prelungeşte pînă la m.flexor policis longus, distal pînă la plica interdigitală şi
corespunde ţesutului s/c a dorsului palmei.
8
Loja medială:
1 mm. abductor digiti minimi,
2 oponens digiti minimi,
3 flexor digiti minimi brevis.
Loja medie:
ligamentele flexorilor şi 2 spaţii celulare: superficial şi profund.
1 Superficial:
este situat arcul palmar superficial (formată din artera ulnară şi artera radială ramura superficială)
de la care pornesc a. digitale palmare comune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroză sînt situaţi 4 nervi
comuni:3 din nervul median şi 1 din ulnar.
2.Spaţiul subligamentar (profund):
este situat arcul palmar profund format din artera radială şi ramura profundă a a. ulnare de la ea
pornesc arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar ramura profundă inervează toţi mm. interosoşi şi m.
adductor policis şi capul profund al m. flexor policis brevis. Acest spaţiu comunică cu canalul carpian şi
mai departe cu spaţiul Pirogov. Distal cu ţesutul s/c al dorsului degetelor şi prin a. metacarpiene palmare
cu spaţiul subaponeurotic.

Tecile sinoviale.
1 vagina tendinis m. flexor policis longi;
2 vagina sinovialis comunis mm.flexorum.
Paralel cu ligamentul degetului 5 teaca sinovială în regiunea metacarpiană este comună apoi trece direct
pe deget şi se termină la bază falangei distale. Tecile sinoviale ale degetelor 2-4 proximal se încep cec la
nivelul capetelor degetelor metacarpiene sub aponeurază şi se termină la nivelul bazei falangei distale.
Pe degete avem ligamentele cu tecile sinoviale şi care trec prin canalele osteofibroase: anulare în regiunea
diafizelor şi cruciforme în regiunea articulaţiilor interfalangiene.

Tunica sinovială a tecii sinoviale acoperă din interior tunica fibroasă şi formează aparatul ligamentar. La
nivelul capetelor falangei de bază ligamentele flexorului superficial se dedublează în 2 picioruşe şi se
inseră la părţile laterale ale falangei medii, şi permite trecerea ligamentelor flexorului profund care se
inseră la baza falangei distale. Tecile sinoviale au 2 foiţe: extern – peritenon şi intern – epitenon.
Posterior de ligament este o parte care nu este acoperită de teaca sinovială în acest loc se formează
mezotendineum.

Regiunea dorsală a mîne

Reperele externe:
tabachera anatomică este formată din m. abductor policis lngus, extensor policis brevis şi din altă
parte m. extensor policis longus,
ramura dorsală a nervului ulnar – pielea degetelor 5,4 şi partea ulnară a degetului 3,
ramura superficială a nervului radial – 1,2 şi partea radială a degetului 3.
Proiecţii a liniei de articulaţie a degetelor:
1 la flexia deplină cu 2-3mm mai inferior de capetele falangelor;
2 continuarea liniei care trece prin mijlocul falangei;
3 la articulaţia metacarpofalangiană trece cu 8-10mm mai jos de capul oaselor metacarpiene.
Stratigrafia:
1 Pielea;
2 Ţesutul s/c este lax poate să acumuleze lichid mult tot pe aici trece vena cefalică cu ramura
superficială a nervului radial şi vena bazilică cu ramura dorsală a nervului ulnar.
3 Fascia proprie formează retinaculul extensor prin care trec 6 canale osteofibroase: 1m.extensor
digitorum şi extensor indicis trec prin teacă sinovială comună; 2.mai medial:extensor digiti minimi; 3
extensor carpii ulnaris; 4.mai lateral :extensor pollicis longus; 5.m.extensor carpii radialis longus et
brevis; 6.m.abductor pollicis longus li m. extensor pollicis brevis.
Regiunea metacarpiană fascia proprie are foiţa superficială şi profundă şi se află spaţiul subaponeurotic.
Dorsul degetelor: ligamentele extensorilor sînt alcătuite din trei părţi: medie se inseră la bază falangei
medii, iar 2 laterale la baza falangei distale.
9

Articulaţia radiocarpiană – este formată din radius şi trei oase carpiene. Capul ulnei nu ajunge şi se
suplineşte de fibrocartilago triangularis. Capsula este fină şi este fixată de marginile acestor oase. Are
următoarele ligamente:radiocarpeia palmare şi dorsale; ligamentele colaterale carpii radialis şi ulnaris.
Este acoperită din anterior de m.pronator quadratus, dorsal de ligamentele extensorilor, din partea
palmară de formaţiunile canalului carpal.