Nervii membrului superior: nervul axilar, radial, musculocutan,

median

http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul-nervos/Nervii-membrului-
superior-nerv74316.php

NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

NERVUL AXILAR Advertisements

1. Origine: fasciculul posterior al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- strabate patrulaterul humero-birondo-tricipital impreuna cu art. circumflexa humerala

posterioara

- ajunge posterior de colul chirurgical al humerusului

- se termina cu n. cutanat brahial lateral superior

3. Ramuri:

pt. m. deltoid

- pt. m. rotund mic

- n. cutanat brahial lateral superior

NERVUL RADIAL

1. Origine: fasciculul posterior al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- trece prin trigonul humero-rondo-tricipital impreuna cu art brahiala profunda

- strabate santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului

- ajunge in santul bicipital lateral, unde se imparte intr-o ramura superficiala si una
profunda
 - ramura superficiala vine in raport: - lateral cu m brahio-radial (m satelit)

- medial cu art radiala

- ramura profunda strabate m supinator si ajunge intre cele 2 uri musculare ale lojei
posterioare a antebraului

3. Teritpriu motor: muschii extensori = m. lojei post a braului (triceps si anconeu) si m. lojei
posterioare a antebratului
4. Teritoriu senzitiv: tegumentul de pe fata posterioara a bratului si antebraului , jumatatea
laterala de pe fata posterioara a mainii

!!! Nervul radial nu inerveaza muschi de la mana.

NERVUL MUSCULOCUTAN

1. Origine: fasciculul lateral al plexului brahial

2. Traiect si raporturi:

- perforeaza m coracobrahial

- trece intre m biceps si m brahial

- iese prin santul bicipital lateral sub numele de „n cutanat antebrahial lateral”

3. Ramuri:

- n pt m coracobrahial

- n pt m biceps brahial

- n pt m brahial

- n cutanat antebrahial lateral

NERVUL MEDIAN

1. Origine: radacina laterala din fascic lateral iar radacina mediala din fascic medial
2. Traiect si raporturi:

- incruciseaza art brahiala dinspre lateral spre medial

- strabate santul bicipital medial si patrunde in loja anterioara a antebratului

 - trece profund de m flexor superficial al degetelor (stratul 2)

- trece intre m flexor profund al degetelor si m flexor lung al policelui

- strabate canalul carpian

3. Teritoriu metor:

- !!! n median nu inerveaza m la brat

- inerveaza m din loja anterioara a antebratului: rotund pronator, flexor radial al carpului,
palmar lung, flexor superficial al degetelor, ½ laterala a flexorului profund al degetelor,
flexor lung al policelui, patrat pronator

- inerveaza toti m eminentei tenare, cu exceptia m adductor al policelui si capul profund

al m flexor scurt al policelui

- inerveaza m lombricali 1 si 2

4. Teritoriu senzitiv:

- !!! doar la mana

- tegumentul de la nivelul fetei palmare, pana in dreptul axului degetului 4 => partea lat

- tegumentul de pe fata dorsala, doar in dreptul falangelor distale 2, 3, 4

NERVUL ULNAR
1. Origine: fasciculul medial al plexului brahial
2. Traiect si raporturi:

- patrunde in loja posterioara a bratului cu artera colaterala ulnara superioara

- strabate santul nervului ulnar de pe epicondilul medial al humerusuui

- trece printre cele 2 capete de origine ale m flexor ulnar al carpului si ajunge in loja
anterioara a antebratului

- vine in raport medial cu m flexor ulnar al carpului (m satelit)

- vine in raport lateral cu artera ulnara

- trece apoi ant de retinaculul flexorilor si lateral de pisiform

3. Teritoriu motor:
 - !!! nu inerveza m la brat.
- Inerveaza urmatorii muschi din loja ant a antebraului: m flexor ulnar al carpului, ½
mediala a flexorului profund al degetelor

- Inerveaza la mana: m eminentei hipotenare, m interososi, m lombricali 3 si 4, m adductor

al policelui, capul profund al m flexor scurt al policelui

4. Teritoriu senzitiv:

- pe fata palmara o zona situata medial de axul ce trece prin mijlocul inelarului

pe fata dorsala o zona situata medial de axul care trece prin mijlocul degetului mijlociu

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

- se desprinde din fascic medial al plexului brahial

- strabate pe deasupra santul bicipital medial cu vena bazilica

- inerveaza tegumentul de pe fata mediala a antebratului

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

- se desprinde din fascic medial al plexului brahial

- inerveaza tegumentul de pe fata mediala a bratului

FOSA CUBITALA

Limite:

- inferolateral: m brahio-radial

- inferomedial: m rotund pronator

- profund (posterior): m brahial

 !!! Tendonul m biceps brahial imparte fosa cubitala in 2 santuri bicipitale: lateral si medial
Santul bicipital lateral:

a. Limite:

- lateral: m brahioradial

- medial: tendonul m biceps brahial

- profund: m brahial si m supinator

b. Continut:

- profund:

o ramurile superficiala si profunda ale n radial

o anastomoza dintre art recurenta radiala si art colaterala radiala

- superficial:

o vena cefalica

o n cutanat antebrahial lateral

Santul bicipital medial:

a. Limite:

- medial: tendonul m biceps brahial

- lateral: m rotund pronator

- profund: m brahial

b. Continut:

- profund:

o artera brahiala si n median

o anastomoza dintre art colaterala ulnara inferioara si art recurenta ulnara

- superficial:
 o n cutanat antebrahial medial

o vena bazilica

SANTUL PULSULUI

Limite:

- lateral: m brahioradial

- medial: m flexor radial al carpului

- profund: radius

Continut: artera radiala si vene radiale

TABACHERA ANATOMICA
Limite:

- lateral: tendoanele m lung abductor al policelui si scurt extensor almpolicelui

- medial: tendonul m lung extensor al policelui

- profund: oasele scafoid si trapez

Continut: artera radiala si vene radiale

Inervatia membrului superior

PLEXUL
BRAHIAL

Inervatia membrului superior este asigurata de plexul brahial. Numai mici portiuni ale
regiunilor proximale sunt inervate motor (mm. trapez, ridicatorul scapulei) sau senzitiv (pielea
umarului) de ramuri descendente din plexul cervical.

Plexul brahial, format din anastomozele rr. anterioare ale nn. spinali C5 - T1, are forma unui
triunghi cu baza cu baza in regiunea laterala a gitului si virful in axila. Ramurile anterioare ale nn.
spinali C5 - T1 se unesc in trunchiurile plexului. Astfel, rr. anterioare din C5 si
C6 formeaza trunchiul superior, r. anterioara a lui C7 formeaza trunchiul mijlociu iar rr. anterioare
din C8 si T1 se unesc in trunchiul inferior. La scurta distanta dupa formarea lor, trunchiurile se
divid in cate doua ramuri, una anterioara si alta posterioara. Toate diviziunile posterioare se unesc
in fasciculul posterior. Diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu se unesc
in fasciculul lateral, asezat lateral si anterior de a. axilara, iar diviziunea anterioara a trunchiului
inferior, cea mai groasa, formeaza fasciculul medial, situat medial si anterior de a. axilara.
Fasciculul posterior da nastere la doua rr. terminale ale plexului brhahial (nn. radial si axilar), iar
celelalte fascicule, dupa ce dau rr. colaterale si terminale (nn. ulnar, musculocutanat, cutanat
antebrahial, etc.), se undesc anterior de a. axilara formind cel mai volumios nerv al membrului
superior – n. median. Dispozitia fasciculelor plexului prevesteste distributia ulterioara a rr. ce se
vor forma din ele (din fasciculul posterior se formeaza nervi pentru fata posterioara, extensoare a
membrului, iar din cele medial si lateral pentru fata anterioara). R. anterioara a lui c5 primeste o
anastomoza de la r. anterioara a lui C4, iar r. anterioara a lui T1 trimite o anastomoza la r. anterioara
a lui T2. Plexul brahial contine si rr. vegetative care ajung fie la rr. anterioare ale lui C 5 – C6 pe
calea rr. comunicante ale gg. cervical simpatic mijlociu, fie la rr. anterioare ale lui C7 – T1, venind
de la gg. cervical simpatic inferior.

Plexul brahial

Topografic, plexul brahial prezinta o parte supraclaviculara si o parte infraclaviculara. Din

prima pornesc nn. dorsal al scapule, toracic lung, sublcavicular si suprascapular. Partea
infraclaviculara incepe la trecerea plexului prin spatiul dintre prima coasta si clavicula. Medial de
el se afla a. sublcavie. Distal, fasciculele plexului se gasesc posterior, lateral si respectiv medial de
a. axilara. Rr. plexului brahial pot fi impartite dupa teritoriul de distributie si dupa modul de
ramificare. Dupa teritoriu se clasifica in nn. ai centurii scapulare, ai extremitatii libere si ai
peretelui toracic. Dupa modul de ramificare se impart in nn. terminali (median, ulnar,
musculocutan, radial, axilar si cutanati brahial si antebrahial mediali) si nn. colaterali (subscapular,
pectorali si toracic lung).
Plexul brahial pe cadavru

NERVUL MEDIAN
Nervul median (C5 – T1) este cel mai voluminos nerv al plexului brahial. El se desprinde
in axila din fasciculele lateral (principalul contingent de fibre) si medial al plexului brahial,
prin radacina lateralasi respectiv mediala, care se unesc anterior si lateral de a. axilara. Nervul se
afla la inceput pe fata anterioara a m. subscapular, medial de m. coracobrahial. Coboara, avand
posterior tendoanele mm. latissimus dorsi si rotund mare, medial de m. coracobrahial pe care il
incruciseaza. Apoi se aseaza medial de mm. brahial si biceps brahial. La brat el insoteste vasele
brahiale. Fata de artera este situat (proximal) anterior si lateral, dar o incruciseaza apoi pe dinainte,
asezandu-se medial de ea. Impreuna cu vasele brahiale trece prin santul bicipital medial, pe sub
expansiunea aponevrotica a m. biceps si apoi printre originile m. rotund pronator. In continuare
trece sub arcada de origine a m. flexor superficial al degetelor, in spatiul dintre acesta si mm.
flexori profund al degetelor si lung al policelui.

In partea distala a antebratului devine mai superficial, fiind asezat profund de tendoanele
mm. flexor radial al carpului si lung palmar. Trece pe sub retinaculul flexorilor, anterior de
tendoanele mm. flexori ai degetelor. El da urmatoarele ramuri:

 rr. musculare pentru mm. anteriori ai antebratului (cu exceptia m. flexor ulnar al carpului
si a partii mediale a m. flexor profund ai degetelor), mm. eminentei tenare (in afara de
adductor si de partea profunda a m. scurt flexor al policelui) precum si pentru primii doi
lombricali;

 n. antebrahial interosos anterior ia nastere sub m. rotund pronator, se alatura arterei

omonime, merge pe membrana interosoasa inervand mm. profunzi din loja anterioara a
antebratului;

 r. palmara a n. median paraseste n. median, proximal de retinaculul flexorilor si inerveaza

pielea eminentei tenare si a palmei;

 nn. digitali palmari comuni in numar de trei, se gasesc in primele trei spatii interosoase
intre tendoanele flexorilor (posterior) si arcul palmar superficial cu aponevroza palmara
 (anterior). In spatiile interosoase se impart in nn. ditigali palmari proprii (cate doi pentru
fiecare spatiu), care inerveaza cutanat fata anterioara a degetelor I – III si jumatatea laterala
a fetei anterioare a inelarului. La nivelul
articulatiilor interfalangiene proximale ale
degetelor II – IV se desprind rr. digitale pentru
ultimele doua falange ale acestor degete.
Ramura din spatiul III interosos da o r.
comunicanta cu n. ulnar.

Nervul median la

cadavru

MUSCULATURA
INVERVATA DE NERVUL
MEDIAN
Nervul median este responsabil
pentru inervatia motorie a unor muschi ai
antebratului precum si de la niveulul mainii,
muschi din componenta eminentei tenare si hipotenare, dupa cum urmeaza:

La nivelul antebratului exista trei grupe de muschi: anteriori, posteriori si laterali.

Dintre acestia primii beneficiaza de intervatia nervului median.

Muschii anteriori ai antebratului sunt dispusi in patru planuri. In planul superficial,

dinspre lateral spre medial sunt mm.: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung si
flexor ulnar al carpului; in planul al doilea: muschiul flexor superficial al degetelor; in planul al
treilea: mm. flexor profund al degetelor si lung al policelui, iar in planul profund, muschiul patrat
pronator.
 Acesti muschi sunt inervati de nervul median cu exceptia m. flexor ulnar al carpului si a
fasciculului medial al m. flexor profund al degetelor care sunt inervati de n. ulnar.

M. rotund pronator are origine pe epicondilul medial prin capul humeral, pe procesul coronoid
din capul ulnar si pe septul care il separa de m. flexor radial al carpului; se insera pe fata laterala a
radiusului in treimea ei mijlocie.

Raporturi: acopera m. brahial si m. flexor superficial al degetelor. Lateral, formeaza cu m.

brahioradial un unghi deschis superior in care se gasesc m. biceps brahial, m. brahial, n. radial si
a. brahiala. La acest nivel n. median paraseste vasele brahiale cu care a coborat de-a lungul bratului,
angajandu-se intre fasciculele de origine ale m. pronator rotund.

Actiune: este flexor al antebratului si pronator.

Muschii superficiali ai antebratului

 M. flexor radial al carpului are originea pe
epicondilul medial, pe fascia antebrahiala si pe
septurile intermusculare invecinate; se insera pe
fata antebrioara a bazei metacarpianului II.

Raporturi: acopera m. flexor superficial al

degetelor. Lateral se gaseste m. rotund pronator,
care merge divergent fata de m. flexor radial al
carpului, astfel ca la jumatatea antebratului
tendonul acestuia coboara flancat lateral de
tendonul m. brahioradial si medial de cel al m.
palmar lung. In santul delimitat de tendoanele
mm. brahioradial si flexor radial al carpului se
afla vasele radiale si ramura superficiala a n.
radial, iar in santul dintre tendonul m. flexor
radial al carpului si cel al m. palmar lung trec
tendoanele m. flexor superficial al degetelor si
n. median. Tendonul m. flexor radial al carpului
trece printr-un canal osteofibros, canalul
carpian, impreuna cu tendoanele mm. flexori ai
degetelor si n. median spre palma.

M. palmar lung are originea pe epicondilul

medial, pe fascia antebratului si pe septurile
intermusculare, care il separa de ceilalti muschi.
Tendonul sau lung, ajuns la nivelul articulatiei
radiocarpiene se desface in doua portiuni:
mediala, care se prinde pe originea muschilor
eminentei hipotenare, pe aponevroza palmara
superficiala si pe retinaculul flexorilor si
laterala, care se prinde pe originea mm. tenari.

Raporturi: acopera m. flexor superficial al

degetelor, iar distal n. median.

Actiune: este flexor al mainii si tensor al

aponevrozei palmare.

M. flexor ulnar al carpului este inervat de n.

ulnar.

M. flexor superficial al degetelor are originea pe epicondilul medial si pe marginea mediala a

procesului coronoid, ambele origini alcatuind capul humeral si prin capul radial pe fata anterioara
a radiusului in treimea mijlocie. Fibrele sale alcatuiesc un corp muscular lat. La unirea treimii
mijlocii cu cea inferioara a antebratului, corpul muscular se continua cu patru tendoane care trec
pe sub retinaculul flexorilor ocupand planul cel mai superficial. Fiecare tendon se imparte la baza
degetului respectiv in doua fisii care trec lateral si median, prinzandu-se pe fetele laterale ale bazei
falangei mijlocii.

Raporturi: acopera m. flexor profund al degetelor, intre ei aflandu-se n. median si vasele ulnare.
Se angajeaza sub retinaculul flexorilor insotit de tendoanele mm. flexor profund al degetelor, lung
flexor al policelui si n. median, care sunt situati mai profund. In aceasta portiune o teaca sinoviala
(vagina) faciliteaza alunecarea tendoanelor. In palma tendoanele sale sunt acoperite de arcul
arterial palmar superficial, aponevroza palmara superficiala si piele. Profund se gasesc tendoanele
flexorului profund. La degete, tendoanele sale se angajeaza impreuna cu tendonul m. flexor
profund al degetelor. In acest canal, tendonul m. flexor superficial isi pierde profilul cilindric
devenind pe fata posterioara concav transversal, ca un jghiab in care sta tendonul flexorului
profund. Printre fasciculele care se insera pe falanga mijlocie trece tendonul m. flexor profund,
spre falanga distala. Se creeaza astfel o imagine de butoniera lunga, oblica, in tendonul superficial
care permite tendonului flexorului profund sa treaca dintr-un plan posterior primului, intr-un plan
anterior. In tecile fibroase, tendoanele flexorului superficial aluneca liber, avand o excursie mare,
ampla, desi sunt totusi legate de fetele palmare ale falangelor prin formatiuni conjunctive laxe,
purtatoare de vase nutritive (mezotendoane).

Actiune: este in primul rand flexor al falangei mijlocii a degetelor II – V. Secundar este flexor al
degetelor pe mana, al mainii pe antebrat si al antebratului pe brat.

M. flexor profund al degetelor are originiea pe cele ¾ superioare ale fetei anterioare a ulnei, pe
membrana interosoasa si pe fata anterioara a radiusului, medial si sub tuberozitatea radiala. Fibrele
sale converg intr-un corp muscular lateral care se continua de la jumatatea antebratului cu patru
tendoane. Partea tendinoasa a sa incepe mai proximal decat cea a precedentului. Cele patru
tendoane ale sale coboara posterior de cele ale flexorului superficial prin tunelul osteofibros
determinat de retinaculul flexorilor si se raspandesc in palma spre cele patru degete (II – V), dupa
ce ofera puncte de origine pentru mm. lombricali. Dupa ce trec prin butonierele formate de
tendoanele m. flexor superficial, se insera pe fata palmara a bazei falangei distale a degetelor II –
V.

Raporturi: anterior se afla n. median si vasele ulnare, acoperite de m. flexor superficial al

degetelor, iar posterior, membrana interosoasa si m. patrat pronator. Medial se gasesc m. flexor
ulnar al carpului si manunchiul vasculonervos ulnar, iar lateral manunchiul vasculonervos
interosos si m. flexor lung al policelui. Dupa trecerea prin canalul carpian si prin palma, unde are
raporturi posterioare cu arcul palmar arterial profund, tendoanele acestui muschi trec pe fata
palmara a falangelor, in raport cu tendoanele flexorului superficial.

Actiune: actiunea sa principala este de flexie a falangei distale. Celelalte actiuni se confunda cu
ale flexorului superficial, cu exceptia flexiei antebratului pe brat.
Sectiune transversa prin antebrat, treimea medie
Muschii profunzi ai
antebratului M. flexor lung al
policelui are originea pe fata anterioara a
radiusului in ¾ proximale si pe partea laterala a
membranei interosoase. Corpul muscular este
relativ scurt, de la jumatatea antebratului
continuandu-se cu un tendon care trece prin
canalul carpian pentru a se angaja in palma medial
de eminenta tenara. Insertia se face pe fata
anterioara a bazei falangei distale a policelui.

Raporturi: este acoperit anterior de mm. flexor

superficial al degetelor si flexor radial al carpului,
iar distal de m. brahioradial. Intre acesti muschi si
lungul flexor al policelui se afla vasele radiale si
ramura superficiala a n. radial. Posterior se afla
radiusul, membrana interosoasa, iar distal m.
patrat pronator. Medial se afla m. flexor profund
al degetelor. In canalul carpian tendonul sau este
plasat cel mai lateral. In palma merge de-a lungul
marginii mediale a eminentei tenare intr-un sant
format de cele doua fascicule ale m. flexor scurt al
policelui.

Actiune: este flexor al ultimei falange a policelui

si secundar al primei falange pe metacarpianul I.

M. patrat pronator are originea pe marginea

anterioara si mediala in patrimea inferioara a ulnei
si insertia pe fata anterioara a radiusului in sfertul
distal pina aproape de marginea sa anterioara.

Raporturi: posterior vine in raport cu radiusul,

ulna si membrana interosoasa. Anterior peste el
trec tendoanele mm. flexor ulnar al carpului si
flexorilor degetelor.

Actiune: este pronator al antebratului.

La nivelul mainii n.
median
inerveaza muschi din componenta eminentei
tenare precum si muschii lombricali.

Muschii eminentei tenare sunt muschi ce

se grupeaza lateral intr-o proeminenta vizibila la
suprafata si sunt reprezentati de:
M. scurt abductor al policelui cu originea pe tuberculul navicularului si al trapezului, pe
retinaculul flexorilor si pe tendonul m. lung abductor al policelui. Se insera pe fata laterala a bazei
falangei proximale a policelui. O expansiune a tendonului sau se prinde pe tendonul extensorului
scurt al policelui.

Raporturi: este superficial.

M. scurt flexor al policelui are originea prin capul superficial pe retinaculul flexorilor si prin
capul profund pe trapez, pe teaca fibroasa a flexorului radial al carpului, trapezoid si os capitatum.
Se insera prin capul superficial, situat lateral, pe marginea laterala a bazei falangei proximale a
policelui, iar prin cel profund, situat medial, pe marginea mediala a bazei falangei proximale a
policelui. Inainte de a se prinde pe falanga, cele doua fascicule se insera pe sesamoidul
metacarpofalangian corespunzator.

Raporturi: acopera mm. opozant si adductor al policelui. Printre cele doua fascicule ale sale trece
m. lung flexor al policelui.

Actiune: roteaza metacarpianul I in jurul axului sau longitudinal si il deplaseaza anterior si medial;
ajuta mm. scurt abductor al policelui si opozant.

M. opozant al policelui are originea pe retinaculul flexorilor si pe trapez si se insera pe partea

laterala a fetei palmare a metacarpianului I.

Actiune: aduce metacarpianul I medial si anterior, rotindu-l medial in jurul axului sau
longitudinal. Prin actiunea sa si a muschilor precedenti, la care se adauga cea a muschiului lung
abductor al policelui, se realizeaza „opozitia” policelui, adica plasarea sa anterioara fata de fetele
palmare ale celorlalte degete.

M. adductor al policelui, cel mai profund si intins muschi al regiunii, este inervat de n. ulnar.
Muschii mainii
 Miscari realizate cu ajutorul nervului median

Mm. lombricali sunt in numar de patru, dispusi in plan superficial. Originea lor este pe
tendoanele m. flexor profund al degetelor in felul urmator: primul lombrical pe fata laterala a
tendonului pentru index, al doilea pe fata laterala a tendonului pentru medius, al treilea pe fata
mediala a tendonului pentru medius si pe cea laterala a tendonului pentru inelar si al patrulea pe
fata mediala a tendonului pentru inelar si pe cea laterala a tendonului pentru degetul mic. Insertia
se face pe fata laterala a articulatiei metacarpofalangiene a ultimelor patru degete si pe tendonul
extensorului comun al degetului respectiv.

Lombricalii sunt acoperiti la nivelul palmei de tendoanele m. flexor superficial al degetelor,

de arcul arterial palmar superficial si acopera spatiile interosoase. La nivelul articulatiei
metacarpofalangiene au posterior ligamentul transvers metacarpian, iar anterior vasele si nervii
colaterali ai degetelor.

Cei doi lombricali laterali sunt inervati de nervul median, pe cand cei doi mediali sunt
inervati de catre ulnar.

Ca actiune lombricalii sunt flexori ai primei falange si extensori ai ultimelor doua falange
ale degetelor II – V.

Anatomia canalului carpian

Canalul carpian este reprezentat de spatiul de la nivelul mainii care se afla intre retinaculul
flexorilor si oasele carpului.
 Retinaculul flexorilor si canalul carpian

RETINACULUL FLEXORILOR
La nivelul articulatiei radiocarpiene fascia antebratului formeaza doua chingi fibroase,
dispuse transversal, numite retinaculul flexorilor anterior respectiv al extensorilor posterior.
 Retinaculul flexorilor se ininde de la tuberculul scafoidului si al trapezului pana la pisiform
si carligul osului cu carlig. El este format la suprafata din fibre verticale si oblice, iar profund din
fibre transversale care formeaza ligamentul transvers al carpului. Acest ligament delimiteaza
impreuna cu carpul canalul carpian, prin care trec tendoanele mm. flexori ai degetelor si n.
median spre palma. De pe fata sa profunda se desprinde un sept fibros care se insera pe navicular,
trapezoid si capitat, determinand formarea unui canal lateral pentru tendonul m. flexor radial al
carpului si a altuia medial pt n. median si tendoanele mm. flexori.

Sectiune transversa prin mana la nivelul canalului carpian

Retinaculul flexorilor se continua cu fasciile tenara si hipotenara. Pe fata lui anterioara se insera
m. lung palmar, iar inferior constituie originea mm. tenari si hipotenari. Anterior de el trec vasele
si n. ulnar. In acelasi plan cu retinaculul flexorilor se gasesc tendoanele mm. brahiradial, flexori
radial si ulnar ai carpului.

CANALUL CARPIAN
 Spatiul canalului carpian
este delimitat astfel:

 anterior de retinaculul
flexorilor care se intinde de la
oasele hamat si pisifor, medial,
catre lateral pana la scafoid si
trapez;

 proximal de linia ce trece

prin osul pisiform si tuberculul
scafoidului;

 distal de linia determinata de

carligul osului hamat si
tuberculul trapezului;

 posterior de catre

carp.
Continutul canalului
carpian
M. palmar lung trece in fata retinaculului pentru a se continua cu fascia palmara.
Ramura palmara cutanata a nervului median, care inerveaza pielea de la baza eminentei tenare, ia
nastere la mica distanta proximal de retinacul, patrunde prin fascia profunda si adopta un traseu
superficial catre retinacul ca ulterior sa ajunga la piele. Aceasta ramura, datorita dispozitiei ei, nu
este afectata in sindromul de canal carpian.

Tunelul carpian are urmatorul continut:

 nervul median; Ramura motorie a nervului median ia nastere chiar sub sau imediat distal de
ligament, il depaseste si ajunge la muschii eminentei hipotenare si cei doi lumbricali laterali.

 muschii flexor lung al policelui, flexor profund al degetelor si flexor superficial al degetelor.

Ramura motorie a nervului median ia nastere chiar sub sau imediat distal de ligament, il
depaseste si ajunge la muschii eminentei hipotenare si cei doi lumbricali laterali.

Plexul brahial
Plexul brahial este localizat atat in regiunea cervicala cat si in regiunea axilara. Are forma a doua triunghiuri,
opuse prin varfurile lor, triunghiul cevical avand baza pe coloana cervicala si varful la intrarea in axila, iar cel
axilar avand baza la nivelul originii ramurilor terminale.

Plexul brahial se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale ultimelor patru perechi de nervi cervicali -
C5-C8 si primul nerv toracal - T1, uneori pot lua parte si C4 si T2.

Ramura ventrala a nervului C5 si ramura ventrala a nervului C6 se anastomozeaza formand trunchiul primar
superior (truncus superior). Trunchiul primar mijlociu (truncus medius) este format de ramura ventrala a
nervului C7. Trunchiul primar inferior (truncus inferior) se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale
nervilor C8 si T1.

Aceste trei trunchiuri se indreapta, apoi, caudal si lateral, pentru ca imediat cranial sau dorsal de clavicula
fiecare sa se divida intr-o ramura anterioara si una posterioara. Ramura anterioara a trunchiului primar superior
se anastomozeaza cu ramura anterioara a trunchiului primar mijlociu formand fasciculul lateral al plexului
(fasciculus lateralis); ramura anterioara a trunchiului a trunchiului primar inferior ramane ca atare si formeaza
fasciculul medial al plexului (fasciculus medialis); iar prin anastomoza ramurilor posterioare ale celor trei
trunchiuri primare se formeaza fasciculul posterior al plexului (fasciculus posterior).

Fasciculele lateral si medial inerveaza muschii flexori si pronatori ai membrului superior, iar fasciculul posterior
inerveaza muschii extensori si supinatori.

Plexul brahial prezinta ramuri colaterale si terminale.

Ramurile colaterale ale plexului brahial, in functie de localizare si de origine, sunt:

- ramurile colaterale supraclaviculare cu origine direct din radacini - se impart la randul lor in:

 nervii muschilor scaleni si longissimus cervicis;

 ramura nervoasa pentru nervul frenic;

 nervul dorsal al scapulei;

 nervul toracic lung;
- ramurile colaterale supraclaviculare cu origine in trunchiuri sunt:

 nervul subclavicular;

 nervul suprascapular;
- ramurile colaterale infraclaviculare cu origine in fascicule sunt:

 nervul pectoral lateral;

 nervul pectoral medial;

 nervul subscapular;

 nervul toracodorsal.
Ramurile terminale ale plexului brahial, in functie de origine, sunt urmatoarele:

- ramurile terminale din fasciculul lateral sunt:

 nervul musculocutanat;

 radacina laterala a nervului median;

- ramurile terminale din fasciculul medial sunt:

 radacina mediala a nervului median;

 nervul ulnar;

 nervul cutanat brahial medial;

 nervul cutanat antebrahial medial;

- ramurile terminale din fasciculul posterior sunt:

 nervul radial;

 nervul axilar.
Nervul median isi are originea in radacinile laterala si mediala ale fasciculului lateral, respectiv medial ale
plexului brahial, care apoi se anastomozeaza. In anumite cazuri, fibrele provenite din C7 parasesc radacina
laterala ajungand la nervul ulnar si se pare ca sunt fibre destinate muschiului flexor ulnar al carpului.

Ramurile nervului median sunt:

- colaterale:

 la nivelul axilei si bratului nu da ramuri;

- la nivelul antebratului :

 ramurile articulare superioara si inferioara pentru articulatia cotului;

 ramurile vasculare inerveaza arterele radiala ti ulnara;

 nervul superior al muschiului rotund pronator;

 ramurile musculare se grupeaza in ramurile anterioare, care inerveaza muschii rotund pronator,
palmar lung, flexor radial al carpului, flexorul superficial al degetelor, si ramurile posterioare care sunt
in numar de trei si inerveaza muschii flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor;

 nervul interosos anterior care da ramuri muschilor flexorul lung al policelui si flexorului profund al
degetelor, inerveaza muschiul patrat pronator;

 nervul palmar cutanat da doua ramuri una laterala, care inerveaza tegumentul eminentei tenare,
unde se anastomozeaza cu ramurile anterioare din nervul cutanat antebrahial lateral si din nervul
radial, si una mediala care inerveaza tegumentul regiunii palmare mijlocii, unde se poate anastomoza
cu ramura cutanata palmara a nervului ulnar;

 ramura comunicanta cu nervul ulnar;

- terminale:

 prima ramura terminala sau tenariana se imparte in trei ramuri una superficiala, care inerveaza
muschiul scurt abductor al policelui, si doua profunde pentru muschii opozant al policelui si capatul
superficial al muschiului scurt flexor al policelui; foarte rar inerveaza primul muschi interosos dorsal.
Se poate ca nevul ulnar, prin ramura sa profunda, sa preia inervatia tuturor muschilor eminentei
tenare, astfel incat leziuni ale nervului median sa nu produca tulburari motorii si nici fenomene de
atrofie musculara. In general, celelalte ramuri terminale formeaza nervii digitali comuni palmari, din
care se desprind nervii digitali palmari proprii;

 a doua ramura terminala este cutanata si formeaza nervul digital palmar lateral al policelui;

 a treia ramura terminala formeaza nervul digital palmar medial al policelui;

 a patra ramura terminala formeaza nervul digital palmar lateral al indexului care se imparte in doua
ramuri una anterioara, care formeaza nervul colateral palmar lateral, si una dorsala, care formeaza
nervul colateral dorsal lateral;

 a cincea ramura terminala formeaza nervul digital palmar comun, care da o ramura celui de-al doilea
muschi lombrical, si se imparte in doua ramuri una laterala, care formeaza nervul digital palmar
propriu medial al indexului, si una mediala, care formeaza nervul digital palmar propriu lateral al
mediusului; la randul lor fiecare dintre acesti doi nervi digitali proprii cand ajung la marginea distala a
primei falange se impart in ramurile palmara si dorsala ale degetelor respective;

 a sasea ramura terminala primeste o ramura de la ramura superficiala a nervului ulnar, apoi la
radacina degetelor se impart in doua ramuri : nervul digital propriu palmar medial al mediusului si
nervul digital palmar propriu lateral al inelarului, pentru ca la marginea distala a primei falange sa se
bifurce in ramurile palmara si dorsala.
Nervul median se anastomozeaza cu:

- nervul musculocutanat;

- nervul ulnar: anastomozele palmara superficiala si palmara profunda;

- nervul antebrahial cutanat medial, ramura anterioara, cu nervul cutanat palmar al nervului median;

- nervul radial, la nivelul palmei.

Nervul ulnar isi are originea in fasciculul medial al plexului si contine fibre din radacinile nervoase C8-T1 si
poate primi si de la C7, coboara pana la nivelul pumnului si se termina la nivelul osului pisiform prin doua
ramuri terminale.
Ramurile nervului ulnar sunt:

- colaterale:

 ramurile articulare inerveaza regiunea dorsala si mediala a articulatiei cotului;

 ramurile vasculare inerveaza artera ulnara si arcul arterial palmar profund;

 ramurile musculare sunt in numar de 2-3 si inerveaza muschiul flexor ulnar al carpului;

 ramura palmara cutanata ii da cateva ramuri arterei ulnare, se anastomozeaza cu ramificatii din
ramura palmara cutanata din nervul median, terminandu-se la nivelul tegumentului palmei;

 ramura cutanata dorsala se imparte in 2-3 ramuri: nervii digitali dorsali, dintre care ramura mediala
formeaza nervul colateral dorsal medial al degetului mic, ce inerveaza tegumentul pana la baza
falangei distale, ramura mijlocie , care da cateva ramuri tegumentului regiunii dorsale a mainii, apoi
formeaza nervul colateral dorsal lateral al degetului mic, apoi mai da cateva ramuri ce inerveaza
tegumentul care acopera jumatatea mediala a fetei dorsale a inelarului; jumatatea laterala si
tegumentul ce acopera ultimele doua falange ale mediusului si indexului sunt inervate de ramura
 dorsala a nervilor digitali proprii palmari din nervul median; si ramura laterala care se anastomozeaza
cu ramuri din nervul radial , care se termina pe fetele vecine ale degetelor medius si inelar, inervand
tegumentul ce acopera falangele proximale ale acestor doua degete. Aceasta ramura poate fi partial
sau total inlocuita de ramuri ale nervului radial.
- terminale:

 ramura superficiala da cateva ramuri cutanate si una care inerveaza muschiul palmar scurt, apoi se
imparte in doua ramuri digitale palmare comune, una mediala care formeaza nervul digital palmar
medial al degetului mic, si una laterala , care se divide in doua ramuri digitale palmare proprii ce
inerveaza fata laterala a degetului mic si fata mediala a inelarului; din acestea se desprind nervii
dorsali colaterali corespunzatori;

 ramura profunda este o ramura motorie care inerveaza toti muschii eminentei hipotenare si muschii
interososi, cei doi muschi lombricali mediali, fasciculele profunde ale muschiului scurt flexor al
policelui si muschiul adductor scurt al policelui; da ramuri pentru articulatiile intercarpiene,
carpometacarpiene si intermetacarpiene.
Anastomozele nervului ulnar se fac cu:

- nervul median in trei localizari: in portiunea proximala a antebratului, la nivelul palmei cu cea de-a sasea
ramura terminala a nervului median, si in grosimea muschiului scurt flexor al policelui;

- nervul antebrahial cutanat medial, la nivelul pumnului;

- nervul radial.

Nervul radial isi are originea in fasciculul posterior al plexului brahial si contine fibre ale radacinilor C5-C8 si
T1.
Ramurile nervului radial sunt:

- colaterale:

 ramurile musculare inerveaza muschii triceps brahial, anconeu, brahioradial, extensorii lung si scurt
radiali ai carpului si se impart la randul lor in ramuri mediale, ce inerveaza muschiul vast medial si
capul lung al muschiului triceps brahial, ramura posterioara care inerveaza cei doi muschi vasti si
muschiul anconeu, si ramura laterala ce inerveaza portiunea laterala a muschiului brahial, muschii
brahioradial si extensorii lung si scurt radiali ai carpului;

 ramurile cutanate se impart in : nervul cutanat posterior al bratului, inerveaza tegumentele fetei
posterioare pana la olecran, nervul cutanat lateral inferior al bratului care inerveaza tegumentul
jumatatii caudale a bratului, si nervul cutanat antebrahial posterior;

 ramurile articulare se distribuie articulatiei cotului;

- terminale:

 ramura superficiala coboara pe fata posterioara a antebratului si se imparte in trei ramuri digitale
dorsale: ramura laterala ce formeaza nervul digital dorsal lateral al policelui, da ramuri ce inerveaza
tegumentul eminentei tenare si o ramura pentru muschiul scurt abductor al policelui, apoi se
anastomozeaza cu ramura cutanata laterala a nervului musculocutanat; ramura mijlocie care da doua
 ramuri ce formeaza nervul digital dorsal medial al policelui si o alta ramura ce inerveaza tegumentul
primei falange a indexului; ramura mediala dupa ce se anastomozeaza cu o ramura din nervul
cutanat dorsal al nervului ulnar , da ramuri care inerveaza tegumentul regiunii dorsale a mainii , mai
precis radacina indexului si a mediusului;

 ramura profunda coboara in regiunea antebrahiala posterioara de unde se imparte in mai multe
ramuri destinate muschilor posteriori ai antebratului; de aici ia nastere trei ramuri scurte ce vor inerva
muschii extensor lung al degetelor, extensorul degetului mic si muschiul extensor ulnar al carpului, si
doua ramuri lungi , una mediala, ce inerveaza muschii extensor lung al policelui si extensor al
indexului, si una laterala ce inerveaza muschii lung abductor si scurt extensor al policelui; de aici,
ramura profunda se continua cu o ramura subtire - nervul interosos posterior, care va da ramuri
pentru tegumentele fetei dorsale a mainii si pentru articulatiile carpometacarpiene, intermetacarpiene,
metacarpofalangiene si interfalangiene.
Nervul radial se anastomozeaza cu:

- nervul musculocutanat prin ramurile cutanata antebrahiala laterala si terminala superficiala;

- nervul ulnar pe fata dorsala a mainii;

- nervul antebrahial cutanat medial.

Inervatia senzitiva tegumentara la nivelul palmei prezinta doua regiuni: laterala, inervata de nervul median, si
mediala, inervata de nervul ulnar. Aceste doua regiuni sunt separate de o linie care pleaca de la mijlocul
pumnului si ajunge la extremitatea libera a inelarului, urmarind linia axilara.

La nivelul fetei dorsale a mainii se descriu trei regiuni:

* regiunea ulnara - reprezentata de jumatatea mediala a fetei dorsale a mainii, degetul mic in totalitate si
partial degetele inelar-tegumentul primei falange si jumatatea mediala a celorlalte doua , si medius - treimea
mediala a primei falange;

* regiunea radiala - reprezentata de jumatatea laterala a fetei dorsale a mainii, policele, prima falanga a
indexului si jumatatea laterala a primei falange a mediusului;

* regiunea mediana – este redusa, fiind reprezentata doar de ultimele doua falange ale indexului si de
treimea laterala a ultimelor doua falange ale mediusului.