SUBIECTE ANATO

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a

membrului superior.

N. Cutanat antebrahial medial (C8-T1):

Origine: fasciculul medial

Traiect si raporturi: La origine se gaseste medial de a. axilara impreuna cu nn. ulnar si

cutanat brahial medial. Coboara apoi medial de a. brahiala pana in 1/3 mijlocie a bratului. La

acest nivel perforeaza fascia brahiala si se imparte in ramurile sale terminale: r. anterioara si

r. posterioara.

Ramuri:

- r. anterioara: se distribuie tegumentului din jumatatea mediala a fetei anterioare a

antebratului

- r. posterioara: se distribuie tegumentului marginii mediale a antebratului;

N. Cutanat brahial medial (C8-T1):

Origine: fasciculul medial

Traiect si raporturi: De la origine coboara medial de a. axilara, apoi a. brahiala impreuna cu

nn. ulnar si cutanat antebrahial medial, pana in 1/3 superioara a bratului unde se imparte in

ramuri;

Ramuri:

- ramurile sale din axila si din 1/3 superioara a bratului comunica frecvent cu nn. intercostali

II si III prin nn. intercostobrahiali. Inerveaza tegumentul bazei axilei si fetei mediale a bratului

in 1/3 superioara a bratului. In continuare, ramurile sale se distribuie tegumentului fetei

mediale a bratului.
34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica acestui raport.

Palparea nervilor:

Nervii membrului superior sunt situati profund, insa ramurile lor terminale sau colaterale pot fi
palpate la locurile lor de emergenta. Aceste locuri pot fi puncte dureroase in afectiunile inflamatorii,
tumorale sau traumatice ale nervilor. De asemenea, in inflamatii de diverse etiologii, pot fi palpati si
nervii situati profund (nevrite). Nervii care pot fi palpati in mod normal inca din axila sunt: - n.median
se palpeaza de-a lungul fetei mediale a bratului; - n. ulnar se palpeaza in santul paraolecranian
medial si in sfertul distal al fetei anterioare a antebratului, lateral de tendonul m. flexor ulnar al
carpului. Punctele dureroase ale nervilor membrului superior sunt: fata superioara a claviculei si
acromionului (in nevralgiile plexului cervical), pe marginea posterioara a m.deltoid (pentru n.axilar),
anterior de marginea laterala a capului lateral a m. triceps (n. radial), in santul bicipital lateral (nn.
radial si musculocutan), la nivelul capului si colului radiusului (n. radial), proximal de retinaculul
flexorilor (nn. median si ulnar), pe marginea laterala a epifizei distale a radiusului(n. radial), pe fetele
colaterale ale degetelor( pentru nervii colaterali respectivi); uneori durerile la palpare in regiunea
subunghiala pot trada nevroame posttraumatice.

24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene:

Arcul arterial palmar profund

este in contact direct cu bazele metacarpienelor II-IV si ia nastere din unirea arterei radiale cu ramura
profunda a a.ulnare care este de calibru mai mic. R. profunda a n. ulnar trece profund, intre arcul
arterial si planul osos. Tendoanele mm. flexori ai degetelor acopera acest arc. Din convexitatea
arcului arterial profund ies arterele metacarpiene palmare, care se indreapta spre degete. In spatiile
interosoase, cele patru ramuri perforate pentru aa. metacarpiene dorsale, anastomozandu-se apoi
aproape de baza degetelor cu arterele digitale comune provenite din arcul arterial palmar superficial.
Din concavitatea arcului arterial palmar profund se desprind ramuri anastomotice pentru r. carpiana
palmara a a. radiale.

29. Nervul axilar si radial

traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei.

Nervul axilar (C5-C6):

Origine:

fasciculul posterior al plexului brahial

Traiect si raporturi:
 de la origine inconjoara antero-posterior marginea inferioara a m. subscapular si se alatura vaselor
circumflexe humerale posterioare. Impreuna cu a. circumflexa humerala posterioara trece prin
spatiul patrulater humero-birondo-tricipital, ajungand pe fata posterioara a articulatiei umarului.

Ramuri:

- ramuri musculare pentru mm. rotund mic si deltoid - n. cutanat brahial lateral superior: inerveaza
tegumentul fetei posterioare a umarului si supero-laterale a bratului.

Nervul radial (C5-C8):

Origine:

fasciculul posterior al plexului brahial Traiect si raporturi: trece anterior si inferior de tendonul m.
latissimus dorsi, intre capul lung si medial al tricepsului si apoi cu a. brahiala profunda perforeaza
septul intermuscular medial si patrunde in santul n. radial, pe sub m. triceps. In drumul sau
perforeaza apoi septul intermuscular lateral al bratului si ajunge in santul bicipital lateral. Ramuri: - n.
cutanat brahial posterior: se desprinde in axila, ocoleste inferior tendonul m. latissimus dorsi, trece
printre capul lung al tricepsului si humerus, perforeaza fascia bratului si se distribuie tegumentului
postero-lateral al bratului; - n. cutanat antebrahial posterior: paraseste n. radial in santul bicipital
lateral, perforeaza fascia bratului in apropierea septului intermuscular lateral si coboara subcutanat
inervand senzitiv fata posterioara a antebratului; - r. superficiala: se desprinde la nivelul cotului, trece
printre mm. brahioradial si rotund pronator, coborand lateral de a. radiala, pe marginea anterioara a
m. brahioradial, pana in treimea distala a antebratului, unde perforeaza fascia, trecand posterior
pentru a inerva fata posterioara a tegumentelor mainii. Pe fata posterioara a mainii da trei nn. digitali
dorsali pentru marginea laterala a policelui si pentru primele doua spatii interosoase. R. pentru police
inerveaza marginea laterala a acestuia, posterior, pana la varf. Celelalte doua ramuri inerveaza fata
posterioara a indexului si marginea laterala posterioara a mediusului pana la prima articulatie
interfalangiana. Pe fata posterioara a mainii mai da o r. comunicanta pentru n. ulnar.

- ramura profunda: se desprinde la cot, trece printre fasciculele m. supinator, inconjoara antero-
posterior colul radiusului, pe fata sa laterala, ajungand intre mm. superficiali si profunzi ai regiunii
posterioare a antebratului. Dupa ce da ramuri pentru acestia, capata numele de n. interosos
posterior, care se distribuie mm. posteriori profunzi ai antebratului. - rr. musculare se distribuie mm.
posteriori ai bratului si mm. posteriori si laterali ai antebratului.

Aspectul paraliziei de n. radial:

Paralizia nervului radial - neuropatia radiala - determina scaderea fortei musculare la nivelul mainii si
al antebratului, realizand aspectul de "mana in gat de lebada", cu scaderea sensibilitatii pe fata
dorsala a mainii.

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior.

N. Cutanat antebrahial medial (C8-T1): Origine:

fasciculul medial

Traiect si raporturi:

La origine se gaseste medial de a. axilara impreuna cu nn. ulnar si cutanat brahial medial. Coboara
apoi medial de a. brahiala pana in 1/3 mijlocie a bratului. La acest nivel perforeaza fascia brahiala si
se imparte in ramurile sale terminale: r. anterioara si r. posterioara.

Ramuri:

- r. anterioara: se distribuie tegumentului din jumatatea mediala a fetei anterioare a antebratului - r.

posterioara: se distribuie tegumentului marginii mediale a antebratului;

N. Cutanat brahial medial (C8-T1): Origine:

fasciculul medial

Traiect si raporturi:

De la origine coboara medial de a. axilara, apoi a. brahiala impreuna cu nn. ulnar si cutanat
antebrahial medial, pana in 1/3 superioara a bratului unde se imparte in ramuri;

Ramuri:

- ramurile sale din axila si din 1/3 superioara a bratului comunica frecvent cu nn. intercostali II si III
prin nn. intercostobrahiali. Inerveaza tegumentul bazei axilei si fetei mediale a bratului in 1/3
superioara a bratului. In continuare, ramurile sale se distribuie tegumentului fetei mediale a bratului.

23. Arcul arterial palmar superficial:

Se formeaza prin anastomoza a. ulnare cu ramura superficiala a a. radiale. Descrie o curba convexa
catre distal. Arcul palmar superficial se gaseste superficial de tendoanele muschilor flexori ai
degetelor si profund de aponevroza palmara. Din convexitatea ei se desprind aa. digitale palmare
comune. Acestea se divid in aa. digitale palmare proprii pentru fetele alaturate ale degetelor II-V. Cea
pentru fata mediala a degetului V se desprinde direct din arcul palmar superficial. Aa. digitale
palmare proprii pentru acelasi deget se anastomozeaza intre ele.

26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior - definitie si semnificatie biologica

Reteaua arteriala periscapulara:

Este o retea arteriala care se formeaza in jurul scapulei si articulatiei umarului. Ramuri din aceasta
retea se distribuie scapulei, articulatiei umarului si muschilor din jur. La formarea retelei arteriale
periscapulare participa ramuri ale a. subclavii, cum ar fi a. transversa a gatului si a. suprascapulara si
ale a. axilare ca a. toracoacromiala, a. subscapulara si aa. circumflexe humerale anterioara si
posterioara. Aceste artere se anastomozeaza in jurul scapulei formand retele anastomotice.

Reteaua arteriala a cotului:

Este o retea arteriala situata in jurul articulatiei cotului. Se distribuie articulatiei si muschilor din jur.
Reteaua arteriala a cotului se formeaza din doua inele arteriale periepicondiliene, unite intre ele prin
ramuri posterioare. Aceste inele arteriale sunt formate prin anastomoza ramurilor din aa. brahiala si
brahiala profunda cu ramuri din aa. radiala si ulnara. Astfel, in jurul articulatiei cotului se gasesc
anastomoze intre urmatoarele ramuri: - a. colaterala radiala si a. recurenta radiala

in santul bicipital lateral - a. colaterala medie si a. recurenta interosoasa

in jurul olecranului ulnei - a. colaterala ulnara superioara si a. recurenta ulnara (ramura posterioara)

in santul n. ulnar - a. colaterala ulnara inferioara si a. recurenta ulnara (ramura anterioara)

in santul bicipital medial

28. Nervul median

traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei.

Nervul median (C5-T1):

Origine:

se formeaza prin unirea unei radacini laterale (din fasciculul lateral) cu o radacina mediala (din
fasciculul medial).

Traiect si raporturi:

la origine se gaseste anterior si lateral de a. axilara. Insoteste vasele brahiale, incrucisand anterior a.
brahiala dinspre lateral spre medial; ajunge in santul bicipital medial; trece pe sub aponevroza
bicipitala, iar apoi printre originile m. rotund pronator si pe sub arcada de origine a m. flexor
superficial al degetelor. In 1/3 distala a antebratului devine superficial. Trece pe sub retinaculul
flexorilor ajungand in regiunea palmara.

Ramuri:

- rr. musculare: pentru mm. anteriori ai antebratului (cu exceptia m. flexor ulnar al carpului si a partii
mediale a m. flexor profund al degetelor), mm. eminentei tenare (in afara de adductor si de partea
profunda a m. scurt flexor al policelui) precum si pentru primii doi lombricali; - n. antebrahial
interosos anterior ia nastere sub m. rotund pronator, se alatura arterei omonime, merge pe
membrana interosoasa, inervand mm. profunzi din loja anterioara a antebratului; - r. palmara a n.
median: paraseste n. median, proximal de retinaculul flexorilor si inerveaza pielea eminentei tenare
si a palmei; - nn. digitali palmari comuni: sunt in numar de 3 si se gasesc in primele 3 spatii
interosoase. Se impart in cate 2 nn. digitali palmari proprii. Acestia se distribuie tegumentului fetei
anterioare a degetului I, fetele anterioare ale degetelor II si III si jumatatii laterale a fetei anterioare a
degetului IV. Din acesti nn. se desprind ramuri dorsale care vor inerva tegumentul fetelor posterioare
ale falangelor distale ale degetelor II si III si jumatatii laterale a fetei posterioare a falangei distale a
degetului IV.

Aspectul paraliziei de n. median:

Acesta îmbracă aspectul de„cauzalgie”; bolnavul descrie o durere intensă cu caracter de arsură,
datorită numarului mare de fibre vegetative pe care le conţine.

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei anterioare a antebratului

Santul pulsului:

Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul
arterei radiale și servește, de asemenea, în medicina operatorie la descoperirea acestei artere,
situată lateral de tendonul flexorului radial al carpului, cât și a nervului median, situat medial de el.

Tabachera anatomica:

Limite:

1. Lateral: tendoanele muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui

2. Medial: tendonul muschiului lung extensor al policelui

3. Profund: procesul stiloid al radiusului, oasele scafoid si trapez

Stratigrafie:

1. Tegumentul 2. Tesutul celular subcutanat strabatut de vena cefalica si de ramura superficiala a

nervului radial 3. Tendoanele muschilor lung extensor si scurt extensor radial al carpului 4. Artera
radiala - trece prin santul de pe fata laterala a osului scafoid, apoi in raport cu osul trapez. In
tabachera anatomica artera da doua ramuri: artera principala a policelui si ramura carpiana dorsala.
Artera radiala este insotita de venele radiale.
Implicatii clinice:

-Dispoziţia tendoanelor şi palparea lor

-Spaţiile intertendinoase şi conţinutul lor (a radială, n median, artera ulnară şi n.ulnar)

-Modul în care tendoanele şi elementele vasculo-nervoase trec de la antebraţ la palmă

- Palparea arterei radiale

- Anestezia în focar în fractura de scafoid

- Anestezia în focar în fractura procesului stiloid al radiusului

21. Artera radiala

traiect, raporturi, ramuri Limite:

Artera radiala se intinde de la bifurcatia a. brahiale (la 1-2 cm distal de plica cotului) pana in regiunea
palmara.

Traiect si raporturi:

In regiunea anterioara a antebratului, proximal, este situata profund, fiind acoperita de m.

brahioradial. In ultima portiune vine in contact prin intermediul m. patrat pronator cu fata anterioara
a epifizei distale radiale, ceea ce face posibila palparea ei in

„santul pulsului” (intre tendoanele mm. brahiora

dial si flexor radial al carpului). In tabachera anatomica artera radiala ajunge dupa ce ocoleste distal,
spre posterior procesul stiloid radial. In regiunea palmara ajunge perforand primul spatiu interosos la
baza, trecand succesiv prin m. interosos dorsal si m. adductor al policelui.

Ramuri:

A. recurenta radiala:

se desprinde aproape de originea a.radiale. Urca in santul bicipital lateral si se anastomozeaza cu a.

colaterala radiala, participand la formarea retelei articulare a cotului.

Ramura carpiana palmara:

se desprinde de la baza procesului stiloid radial, urmeaza marginea distala a m. patrat pronator,
anastomozandu-se cu ramura corespunzatoare din a. ulnara pentru a forma arcul carpian palmar din
care se desprind ramuri pentru articulatia radiocarpiana.

Ramura palmara superficiala:

se desprinde in santul pulsului si patrunde in regiunea palmara trecand peste retinaculul flexorilor si
perforand muschii lojei tenare sau trecand superficial de ei. Se anastomozeaza cu a. ulnara pentru a
forma arcul palmar superficial. Artera iriga mm. eminentei tenare.

Ramura dorsala a carpului:

se desprinde in tabachera anatomica, trece profund de mm. extensori si se anastomozeaza cu o

ramura analoga a a. ulnare cu care alcatuieste reteaua articulara dorsala a carpului. Din concavitatea
ei, in dreptul fiecarui spatiu interosos, se desprind aa. metacarpiene dorsale asezate pe mm.
interososi dorsali. Aa. metacarpiene ale spatiilor II-IV se indreapta spre degete primind in spatiile
interosoase ramuri anastomotice din aa. metacarpiene palmare. Ele trec dorsal de ligamentul
metacarpian si se ramifica in dreptul fiecarui spatiu osos in cate doua aa. digitale dorsale pentru
marginile dorsale a doua degete invecinate.

Arcul palmare profund:

se formeaza din a. radiala care se anastomozeaza cu ramura palmara profunda a a. ulnare. Acest arc
se gaseste profund in regiunea palmara, el fiind in contact direct cu bazele metacarpienelor II-IV. Din
convexitatea arcului palmar profund se desprind trei aa. metacarpiene palmare. Acestea comunica
prin aa. perforante cu aa. metacarpiene dorsale. La baza degetelor aa. metacarpiene palmare se
anastomozeaza cu aa. digitale palmare comune.

A. Principala a policelui:

se desprinde din a. radiala in primul spatiu interosos. Merge pe fata mediala a primului metacarpian
pana la capul acestuia unde se imparte in doua aa. digitale proprii. Din a. principala a policelui se
desprinde si a. radiala a indexului.

20. Artera brahiala

traiect, raporturi, ramuri Limite:

Artera brahiala continua traiectul a. axilare de la nivelul marginii inferioare a m. pectoral mare si se
intinde pana la 1-2 cm distal de plica cotului sau sub aponevroza bicipitala, unde se imparte in
ramurile sale, a. radiala si a. ulnara.

Traiect si raporturi:

Are un traiect descedent in loja anterioara a bratului. In traiectul sau descendent are initial lateral
mm. biceps brahial si coracobrahial, pentru ca distal sa se aseze anterior de m. brahial. Impreuna cu
n. median si cu doua vene brahiale care o insotesc pe tot parcursul, a. brahiala formeaza manunchiul
vasculo-nervos al bratului. N. median se gaseste initial lateral de a. brahiala pentru ca apoi sa o
incruciseze anterior si sa se aseze in partea mediala. Ajungand la nivelul cotului, a. brahiala se aseaza
ca element profund in santul bicipital medial impreuna cu n. median si cele doua vene brahiale.

Ramuri:

A. Brahiala profunda:

se desprinde din a. brahiala la marginea inferioara a m. rotund mare. Impreuna cu n. radial si cu doua
vene satelite trece prin santul radial in regiunea posterioara a bratului. Aici este situata intre capul
medial si lateral al m. triceps, acoperita de capul lung al m. triceps. Ea emite urmatoarele ramuri: - a.
nutritiva a humerusului: se desprinde aproape de originea a.brahiale profunde si vascularizeaza
humerusul

- r.deltoidiana: se desprinde in apropierea insertiei m. deltoid si coracobrahial; participa la

vascularizatia acestor muschi; - a. colaterala medie: se indreapta catre articulatia cotului; - a.
colaterala radiala: in apropierea septului intermuscular lateral paraseste n. radial si iese de sub capul
lateral al m. triceps ajungand intre epicondilul lateral si olecran;

A. Colaterala ulnara superioara:

dupa 4-5 cm de la desprinderea din a. brahiala perforeaza septul intermuscular medial si coboara
impreuna cu n. ulnar pana in santul de pe fata posterioara a epincondilului medial, participand la
formarea retelei articulare a cotului.

A. Colaterala ulnara inferioara:

se desprinde inferior de a. colaterala ulnara superioara la 3-6 cm. Dupa un scurt traiect se divide intr-
o ramura care iriga m. brahial si se anastomozeaza cu ramura anterioara a arterei colaterale ulnare
superioare, si o ramura, care coboara spre originea m. pronator rotund, pe care il iriga,
anastomozandu-se cu a. recurenta ulnara. Formeaza reteaua arteriala a cotului impreuna cu artera
colaterala ulnara superioara.

22. Artera ulnara

traiect, raporturi, ramuri Limite:

Artera ulnara se intinde de la bifurcatia a. brahiale (la 1-2 cm distal de plica cotului) pana la nivelul
osului pisiform.

Traiect si raporturi:

In partea superioara a antebratului, ea are un traiect oblic spre lateral, de la originea sa din santul
bicipital medial pana la unirea treimii proximale cu a doua treime distala a liniei ce uneste epicondilul
medial cu pisiformul. In treimea proximala a antebratului, a. ulnara se gaseste profund de capul ulnar
al m. pronator rotund si coboara culcata pe mm. brahial si flexor al degetelor. In cele doua treimi
distale ale antebratului traiectul sau corespunde liniei care uneste epicondilul medial cu pisiformul. In
sfertul inferior al antebratului ea este superficiala, putand fi palpata. Medial de artera se afla n. ulnar.
In regiunea palmara, a. ulnara trece anterior de retinaculul flexorilor, lateral de osul pisiform pana la
loja hipotenara. In aceasta ultima portiune, a.ulnara este invelita intr-un paragiu descris de Guyon,
mai bine organizat la nivelul carpului.

Ramuri:

A. Recurenta ulnara:

pleaca de sub originea a. ulnare si se imparte in doua ramuri: - r. anterioara: urca intre mm. brahial si
rotund pronator pentru a se anastomoza cu a. colaterala ulnara inferioara; - r. posterioara: trece
profund de m. flexor ulnar al carpului si ajunge posterior de epicondilul medial, unde se
anastomozeaza cu a. coletarala ulnara superioara;

A. Interosoasa comuna:

se desprinde din a. ulnara si se imparte in doua ramuri. Ea iriga muschii profunzi ai lojei anterioare ai
antebratului, oasele antebratului si portiunea distala a muschilor lojei posterioare. - a. interosoasa
anterioara: coboara pe membrana interosoasa pana in apropierea m. patrat pronator pe care il iriga;
cel mai frecvent din ea se desprinde artera n. median, care insoteste nervul omonim; superior de m.
patrat pronator, strabate membrana interosoasa, pentru a trece in regiunea posterioara, unde
participa la formarea arcului carpian posterior; - a. interosoasa posterioara: trece pe fata posterioara
a membranei interosoase. In regiunea posterioara a antebratului, trece printre cele doua planuri
musculare, iar distal se anastomozeaza cu precedenta. Iriga mm. posteriori ai antebratului. Ea da a.
interosoasa recurenta.

Ramura carpiana palmara:

are originea pe marginea distala a m. patrat pronator si se indreapta transversal, pentru a se

anastomoza cu r. omoloaga din a. radiala.

22. Artera ulnara

traiect, raporturi, ramuri Limite:

Artera ulnara se intinde de la bifurcatia a. brahiale (la 1-2 cm distal de plica cotului) pana la nivelul
osului pisiform.

Traiect si raporturi:

In partea superioara a antebratului, ea are un traiect oblic spre lateral, de la originea sa din santul
bicipital medial pana la unirea treimii proximale cu a doua treime distala a liniei ce uneste epicondilul
medial cu pisiformul. In treimea proximala a antebratului, a. ulnara se gaseste profund de capul ulnar
al m. pronator rotund si coboara culcata pe mm. brahial si flexor al degetelor. In cele doua treimi
distale ale antebratului traiectul sau corespunde liniei care uneste epicondilul medial cu pisiformul. In
sfertul inferior al antebratului ea este superficiala, putand fi palpata. Medial de artera se afla n. ulnar.
In regiunea palmara, a. ulnara trece anterior de retinaculul flexorilor, lateral de osul pisiform pana la
loja hipotenara. In aceasta ultima portiune, a.ulnara este invelita intr-un paragiu descris de Guyon,
mai bine organizat la nivelul carpului.

Ramuri:

A. Recurenta ulnara:

pleaca de sub originea a. ulnare si se imparte in doua ramuri: - r. anterioara: urca intre mm. brahial si
rotund pronator pentru a se anastomoza cu a. colaterala ulnara inferioara; - r. posterioara: trece
profund de m. flexor ulnar al carpului si ajunge posterior de epicondilul medial, unde se
anastomozeaza cu a. coletarala ulnara superioara;

A. Interosoasa comuna:

se desprinde din a. ulnara si se imparte in doua ramuri. Ea iriga muschii profunzi ai lojei anterioare ai
antebratului, oasele antebratului si portiunea distala a muschilor lojei posterioare. - a. interosoasa
anterioara: coboara pe membrana interosoasa pana in apropierea m. patrat pronator pe care il iriga;
cel mai frecvent din ea se desprinde artera n. median, care insoteste nervul omonim; superior de m.
patrat pronator, strabate membrana interosoasa, pentru a trece in regiunea posterioara, unde
participa la formarea arcului carpian posterior; - a. interosoasa posterioara: trece pe fata posterioara
a membranei interosoase. In regiunea posterioara a antebratului, trece printre cele doua planuri
musculare, iar distal se anastomozeaza cu precedenta. Iriga mm. posteriori ai antebratului. Ea da a.
interosoasa recurenta.

Ramura carpiana palmara:

are originea pe marginea distala a m. patrat pronator si se indreapta transversal, pentru a se

anastomoza cu r. omoloaga din a. radiala.

Ramura carpiana dorsala:

are originea la acelasi nivel cu precedenta, trece pe sub m. flexor ulnar al carpului si participa la
formarea retelei dorsale a carpului.

Ramura palmara profunda:

se desprinde distal de pisiform, trece intre mm. abductor si flexor al degetului mic, sub m. opozant
impreuna cu ramura profunda a n. ulnar. Ea se anastomozeaza cu ramura palmara superficiala a a.
radiale si formeaza arcada palmara superficiala. Din convexitatea ei se desprind aa. digitale palmare
comune, care se divid in cate doua aa. digitale palmare proprii. A. mediala pentru auricular pleaca
direct din arcada superficiala.

19. Artera axilara

–

traiect, raporturi, ramuri Limite:

Artera axilara continua traiectul arterei subclavii. Ea se intinde de la marginea anterioara a claviculei
pana la marginea inferioara a m.pectoral mare, de unde se va continua cu a. brahiala.

Traiect si raporturi:

Artera axilara, element central al regiunii axilare, formeaza impreuna cu v. axilara si elementele
plexului brahial, manunchiul vasculo-nervos principal al axilei. A. axilara trece posterior de m.
pectoral mic. Raportul cu acest muschi imparte a. axilara in trei portiuni: - portiunea suprapectorala -
portiunea retropectorala - portiunea infrapectorala

In portiunea suprapectorala

, a. axilara are raporturi apropiate cu peretele lateral al toracelui. A. axilara este acoperita la acest
nivel de fascia clavipectorala, de m. marele pectoral, de n. pectoral lateral si de vv.cefalica si
toracoacromiala. In apropierea marginei superioare a m. mic pectoral, pe fata anterioara a a. axilare
se gaseste ansa pectoralilor. Lateral de acest segment se gasesc fasciulele lateral si posterior ale
plexului brahial, iar posterior, fasciculul medial.

In portiunea retropectorala

, a. axilara are anterior m. pectoral mic invelit in fascia sa si m. pectoral mare. In ultima portiune,

portiunea infrapectorala

, a. axilara se aseaza pe planul tendinos format de tendoanele mm. latissimus dorsi, rotund mare si
subscapular. Lateral de artera se gasesc m. coracobrahial si n. musculocutan iar medial v.axilara si n.
ulnar. Posterior se gasesc nn.radial si axilar. Anterior, a.axilara este acoperita de fascia clavi-coraco-
axilara.

Ramuri:

A. Toracica suprema

: este prima ramura a a. axilare. Se desprinde din portiunea suprapectorala a a. axilare. Ea merge pe
marginea superioara a m. pectoral mic si se imparte intr-o ramura profunda si o ramura superficiala.
Ramura profunda trece posterior de m. pectoral mic. Ajunge la nivelul mm. dintat anterior si
intercostalilor externi II-IV. Ramura superficiala trece intre mm. pectoral mare si pectoral mic pe care
ii vascularizeaza. Perforeaza m. pectoral mare si ajunge in regiunea mamara pe care o iriga, fiind de
aceea mai voluminoasa la femeie.

A. Toracoacromiala

: se desprinde din portiunea suprapectorala a a. axilare, de pe fata anterioara a acesteia. Dupa ce

perforeaza fascia coraco-claviculara se imparte in ramurile sale terminale: -
ramura acromiala

: se indreapta de-alungul claviculei, deasupra procesului coracoid, spre fata profunda a originii m.
deltoid pe care il iriga. Da ramuri articulatiei umarului, perforeaza apoi deltoidul anastomozandu-se
cu ramuri din a. suprascapulara pentru a forma reteaua acromiala. -

ramura deltoidiana

: patrunde in santul delto-pectoral, fiind acoperita de v. cefalica si se distribuie m. deltoid. -

ramurile pectorale

: patrund intre mm. pectoral mare si pectoral mic pe care ii vascularizeaza; se distribuie si glandei
mamare, m.subclavicular si articulatiei sternoclaviculare; -

ramura claviculara

: merge anterior de clavicula si se distribuie m. subclavicular si articulatiei sterno-claviculare;

( pagina 2 – intra tel)

18. Regiunea palmara - topografie , alcatuire. Implicatii clinice.

Limita superioara a acestei regiuni este data de un plan transversal care trece prin pisiform si
tuberculul navicularului. Distal, este limitata de pliurile digitopalmare, lateral de marginea laterala a
primului metacarpian, iar medial de marginea mediala a metacarpianului V. In profunzime, regiunea
ajunge pana la planul format de metacarpiene si spatiile interosoase. In centru palma este excavata.

Stratigrafie: - pielea

este groasa, putin mobila, cu numeroase pliuri si santuri, bogata in glande sudoripare. Poate
prezenta durioane (bataturi), de obicei profesionale.

- paniculul adipos

este compartimentat in areole de septurile conjunctive care pleaca de la derm la aponevroza

palmara. In regiunea tenara, tesutul adipos este slab reprezentat, neseptat, avand structura
lamelara. In paniculul adipos se gasesc vasele si nervii superficiali.

- aponevroza palmara

este de forma triunghiulara;

- planul subaponevrotic:

este impartit in trei loji. loja laterala (contine mm. eminentei tenare), o loja mediala (contine mm.
eminentei hipotenare) si o loja mijlocie. Loja mijlocie este impartita in tendoanele mm. flexori ai
degetelor intr-un plan pretendinos (in care se gasesc arcul palmar superficial, aa. digitale palmare si
rr. digitale ale nn. ulnar si median) si un plan retrotendinos (in care sunt asezate arcul palmar profund
si r. profunda a n. ulnar).

- planul osos:
 este reprezentat de carpiene, metacarpiene si articulatiile dintre ele. Acest plan este acoperit de
fascia palmara profunda.

Aponevroza palmara:

are forma triunghiulara cu baza situata spre articulatiile metacarpo-falangiene si varful situat
proximal. Pe varful aponevrozei palmare se insera tendonul muschiului palmar lung. Aponevroza este
formata din fibre longitudinale si fibre transversale.

Implicatii clinice:

Boala Dupuytren:

Boala Dupuytren apare ca urmare a ingrosarii anormale a tesutului subcutanat de la nivelul palmelor.
Apare, de obicei, la ambele maini si uneori se poate intalni si la nivelul talpilor. Aceasta boala, numita
si boala Viking, progreseaza foarte lent si de cele mai multe ori, nu necesita tratament. In multe
cazuri, afectiunea nu progreseaza si la nivelul degetelor, ramanand doar in zona palmelor. Tesutul
dintre piele si tendoane (fascie), se ingroasa, limiteaza in cele din urma miscarile sau produce
indoirea degetelor (contractura) si incapacitatea acestora de a se indrepta. Apare cel mai frecvent la
persoanele peste 50 de ani. Desi exista un tratament, acesta nu vindeca boala.

8. Muschii anteriori ai bratului.

Sectiune transversala in treimea medie a bratului. Palpari

Muschiul biceps brahial:

Origine:

- capul scurt

procesul coracoid (tendon comun cu al m. coracobrahial) - capul lung

tuberculul supraglenoidian al scapulei

Insertie:

- tuberozitatea radiala - de la tendonul de insertie al m. biceps brahial porneste catre medial si distal
aponevroza bicipitala care se prinde pe fasciile brahiala si antebrahiala

Raporturi:
- pe toata lungimea bratului, muschiul este situat superficial, sub piele - profund are raporturi in
partea superioara, cu m. coracobrahial, in partea inferioara cu m.brahial

Actiune:

- flexor al antebratului pe brat - supinator (la inceputul contractiei, datorita insertiei pe tuberozitatea
radiala) - rotator medial al bratului (prin capul lung)

Vascularizatie si inervatie:

- vascularizat de vasele brahiale - inervat de n.musculocutan (C5-C7)

Muschiul brahial:

Origine:

- fetele antero-mediala si antero-laterala ale humerusului - marginile humerusului

Insertie:

- tuberozitatea ulnei

Raporturi:

- se afla profund de m. biceps

Actiune:

- flexor al antebratului pe brat - tensor al capsulei articulatiei cotului - cand ia punct fix pe antebrat,
ajuta la catarat

Vascularizatie si inervatie:

- vascularizat de vasele brahiale - inervat de n. musculocutan (C5-C7)

(pag 2 )

. Muschii umarului

situatie, raporturi, inervatie, notiuni de topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii clinice.

Muschiul deltoid:

Origine:
- jumatatea laterala a marginii anterioare a claviculei - marginea laterala a acromionului - marginea
inferioara a spinei scapulei

Insertie:

- tuberozitatea deltoidiana de pe fata antero-laterala a humerusului printr-un tendon puternic

triunghiular;

Raporturi:

- este superficial, fiind acoperit de piele; - acopera muschiul supraspinos, rotund mic, rotund mare si
subscapular; - la trecerea peste tuberculul mare prezinta bursa subdeltoidiana;

Actiune:

- flexie si rotatie mediala a bratului (fasciculul clavicular si acromial) - extensie si rotatie laterala a
bratului (fasciculul posterior) - abductia bratului (contractie totala)

miscare inceputa de m.supraspinos

nervatie:

- nervul axilar (C5-C6)

Santul delto-pectoral:

- intre muschiul deltoid si m. pectoral mare se gaseste un spatiu, santul deltopectoral; - in santul
deltopectoral gasim vena cefalica iar superficial, in dreptul procesului coracoid, ramura acromiala a
arterei toracoacromiale;

Muschiul supraspinos:

Origine:

- fosa supraspinoasa si pe fascia de invelis;

Insertie:

- tuberculul mare al humerusului;

Raporturi:

- este situat sub muschiul deltoid si acopera superior articulatia umarului; - tendonul m. supraspinos
trece printr-un spatiu delimitat de acromion si de capul humeral;

Actiune:

- incepe abductia bratului

–
miscarea este continuata de m.deltoid; - tensor al capsulei articulare

prin fibre care se insera pe aceasta;

Inervatie:

- n. suprascapular (C5-C6)

Muschiul infraspinos:

Origine:

- fosa infraspinoasa, pe fascia sa de invelis si pe septul care il separa de muschii rotunzi;

Insertie:

- tuberculul mare al humerusului;

Raporturi:

- intre el si capsula articulatiei umarului se afla o bursa sinoviala, bursa subtendinoasa a m.

infraspinos;

Actiune:

- rotator lateral - adductor al bratului - tensor al capsulei articulare

Inervatie:

- n.suprascapular (C5-C6)

Muschiul rotund mic:

Muschiul infraspinos:

Origine:

- fosa infraspinoasa, pe fascia sa de invelis si pe septul care il separa de muschii rotunzi;

Insertie:

- tuberculul mare al humerusului;

Raporturi:

- intre el si capsula articulatiei umarului se afla o bursa sinoviala, bursa subtendinoasa a m.

infraspinos;

Actiune:
- rotator lateral - adductor al bratului - tensor al capsulei articulare

Inervatie:

- n.suprascapular (C5-C6)

Muschiul rotund mic:

Origine:

- partea superioara a marginii laterale a scapulei, pe septurile fibroase;

Insertie:

- tuberculul mare al humerusului;

Raporturi:

- fibrele sale alcatuiesc un corp muscular subtire, cu directie oblica ascendent si lateral;

Actiune:

- rotator lateral - adductor al bratului

Inervatie:

- nervul axilar (C5-C6)

Muschiul rotund mare:

Origine:

- unghiul inferior si marginea laterala a scapulei; - septurile fibroase care il separa de mm.infraspinos
si rotund mare;

Insertie:

- creasta tuberculului mic;

Raporturi:

- este acoperit posterior de m. latissimus dorsi si o lunga portiune a m. triceps;

Actiune:

- adductor al bratului - extensor al bratului - rotator medial al bratului - bascularea laterala a

unghiului inferior al scapulei (punct fix pe humerus)

Inervatie:

- nervul toracodorsal (C5-C6)

Muschiul subscapular:
Origine:

- fata anterioara a scapulei;

Insertie:

- tuberculul mic al humerusului; - capsula articulara;

Raporturi:

- acopera articulatia umarului, intre el si aceasta gasindu-se o bursa sinoviala, bursa subtendinoasa a
m. subscapular;

Actiune:

- adductor al bratului; - rotator medial al bratului; - tensor al capsulei articulare a umarului;

Inervatie:

- nn. subscapulari (C5-C6)

6. Ganglioni limfatici axilari.

Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice. Ganglionii
axilari:

constituie o statie ganglionara limfatica cu importanta anatomico-chirurgicala, datorita aferentelor

lor. Sunt impartiti in 5 grupuri ganglionare: - Ganglionii laterali: in numar de patru-cinci ganglioni,
situati medial de v. axilara; primesc limfa din tot membrul superior; - Ganglionii subscapulari: in
numar de 5-7, sunt situati in jurul vaselor subscapulare, pe peretele posterior al axilei. Colecteaza
limfa de la umar si ceafa. - Ganglionii pectorali: in numar de 4-8 sunt asezati pe peretele medial al
axilei. Ei sunt, in general, grupati in jurul a. toracice laterale si primesc vase aferente de la mamela si
portiunea supraombilicala a peretelui antero-lateral al trunchiului. - Ganglionii centrali: in numar de
3-5, asezati in centrul axilei, printre ei trecand anastomozele dintre nn. intercostali si cutanat
antebrahial medial.

Drenajul limfatic al glandei mamare:

Limfa de la nivelul regiunii mamare dreneaza in vase limfatice organizate intr-un sistem limfatic
superficial si unul profund.

Sistemul limfatic superficial

este reprezentat de un plex papilar si un plex subdermal, fiecare avand cate o componenta centrala
si una periferica.

Plexul papilar:
- partea centrala a sa, corespunzatoare areolei este reprezentata de plexul areolar; - partea sa
periferica este reprezentata de plexul superficial cutanat; Limfa din plexul areolar se varsa apoi in
plexul superficial cutanat.

Plexul subdermal:

- partea sa centrala este reprezentata de plexul subareolar - partea sa periferica este reprezentata de
plexul circumareolar, continuarea catre periferie a plexului subareolar; Limfa acestor plexuri este
drenata catre plexul subareolar, iar din acesta dreneaza mai departe catre grupurile ganglionare
subclavicular, toracic intern, axilar.

Sistemul limfatic profund

dreneaza limfa prin doua tipuri de cai: principala si secundara.

Calea principala (subpectorala):

dreneaza limfa catre grupul ganglionar central al axilei, ocolind marginea inferioara a m.pectoral
mare.

Caile secundare

dreneaza limfa din sistemul limfatic profund al regiunii mamare. Pentru sistematizarea acestor cai,
se imparte regiunea mamara in 4 cadrane prin doua perpendiculare trecute prin papila mamara.
Dupa aceasta impartire, vor rezulta urmatoarele cai secundare de drenaj: - limfa din

cadranele supero-lateral si infero-lateral

va merge catre grupurile ganglionare pectoral si central ale axilei - limfa provenita din

cadranul superomedial

va fi drenata catre ganglionii supraclaviculari si sternali - limfa din

cadranul inferomedial

va fi drenata catre ganglionii frenici si in limfaticele subperitoneale dinapoia partii superioare a liniei
albe

Notiunea de ganglion santinela:

Ganglionul santinela este primul ganglion limfatic in care dreneaza o tumora. Conceptul de ganglion
santinela se bazeaza pe faptul ca diseminarea celulelor tumorale pe cale limfatica se face secvential,
invadand in ordine ganglionii de drenaj a regiunii anatomice unde este localizat cancerul.

(pag 2)

16. Regiunea anterioara a cotului - descriere. Santurile bicipitale. Implicatii clinice.

Regiunea anterioara a cotului este regiunea anatomica situata anterior de articulatia cotului. Are ca
limite proximala si distala cate 3 cm proximal si distal de epicondilii humerali. Se pot palpa santurile
bicipitale, medial si lateral. In cel medial se palpeaza pulsul arterei brahiale pentru determinarea
tensiunii arteriale. Aceasta regiune se mai numeste si plica cotului. Dinspre superficial spre profund,
regiunea cubitala este formata din mai multe planuri: - pielea: subtire, foarte mobila, prezinta un pliu
transversal; -

tesutul conjunctiv subcutanat: este slab dezvoltat, in grosimea lui se gaseste „M”

-ul venos superficial cu vena mediana a cotului. Aici se fac de obicei punctiile venoase. La 4-5 cm
proximal de epicondilul medial se gasesc ganglionii limfatici cubitali. - fascia: este perforata de vena
mediana a cotului, prin orificiul respectiv existand o comunicare intre straturile superficiale si
profunde (importanta in propagarea infectiilor). - planul subfascial: cuprinde muschii grupului lateral
(originea mm. brahioradial, extensori radiali ai carpului si m.supinator) si ai grupului medial (originea
mm. epicondilieni mediali) iar intre acestia, partile terminale si tendoanele de insertie ale mm.
brahial si biceps brahial. Intre muschii epicondilieni laterali si mediali se determina un spatiu
triunghiular cu baza in sus, denumit fosa cubitala. Podeaua fosei cubitale este reprezentata de
articulatia cotului care este acoperita de muschiul brahial. Aceasta fosa este impartita de tendonul
muschiului biceps brahial in doua santuri bicipitale: medial si lateral.

Santul bicipital medial:

- este marginit de muschii epicondilieni mediali si lateral de tendonul muschiului biceps brahial;
Continut: - elemente profunde: artera si venele brahiale, nervul median, artera recurenta ulnara
anterioara si artera colaterala ulnara inferioara; - elemente superficiale: nervul cutanat antebrahial
medial, vena bazilica si vena medio-bazilica;

Santul bicipital lateral:

- este marginit medial de tendonul muschiului biceps brahial si lateral de muschii epicondilieni
laterali; Continut: - elemente profunde: nervul radial (locul unde se bifurca in ramurile sale
terminale), artera recurenta radiala si artera colaterala radiala; - elemente superficiale: nervul
cutanat antebrahial lateral, vena medio-cefalica si vena cefalica; Planul osteoarticular: este dat de
articulatia cotului.

Implicatii clinice:

Palparea arterei brahiale:

A. brahiala se palpeaza la brat si la plica cotului, medial de m. biceps. La plica cotului se percep
pulsatiile ei cand se masoara tensiunea arteriala si tot aici se injecteaza intraarterial solutii
anestezice. A. radiala se palpeaza la antebrat in santul pulsului, iar la mana in tabachera anatomica,
unde vine in raport cu osul trapez in dreptul primului spatiu interosos.

15. Regiunea axilara - descriere. Implicatii clinice.

Axila este regiunea situata la radacina membrului superior si cuprinde toate partile moi situate intre
torace, brat, scapula si articulatia umarului. Ea are forma unei piramide patrulatere, cu varful
trunchiat situat superior. Axila prezinta patru pereti, o baza si un varf.

Axila are forma unei piramide patrulatere si i se descriu:

- varful axilei: este delimitat superior de clavicula si m. subclavicular, inferior de prima coasta si de
insertia la acest nivel a m. dintat anterior, antero-medial de unghiul format intre clavicula si prima
coasta, iar postero-lateral de procesul coracoid si lig. coracoclavicular. - peretele anterior: este
format din piele, paniculul adipos, fascia superficiala, mm. marele si micul pectoral; peretele anterior
este delimitat superior de clavicula, inferior de marginea inferioara a m. pectoral mare, lateral de m.
deltoid. - peretele medial: este format din peretele toracelui (coaste, spatii intercostale, muschi
intercostali, m. dintat anterior) - peretele posterior: este format de m. subscapular, m. rotund mare
si m. latissimus dorsi; - peretele lateral: este format de fata mediala a articulatiei umarului si de
humerus, acoperite la acest nivel de mm. coracobrahial si biceps brahial. - baza axilei: este formata
din piele, care este scobita datorita aderentei sale la fascia axilara, prin lig. suspensor al axilei;
aceasta depresiune este denumita fosa axilara;

Continutul axilei:

Axila cuprinde artera si vena axilara, elementele plexului brahial si ganglionii limfatici, toate fiind
cuprinse intr-o masa de tesut conjunctivo-adipos.

Elementele anatomice din axila sunt sistematizate astfel:

- Manunchiul vasculo-nervos principal al axilei:

format din artera si vena axilara, plexul brahial si grupurile ganglionare limfatice central si apical

- Manunchiul vasculo-nervos secundar medial:

format din a. toracica suprema, a. toraco-acromiala, nn. pectorali, ansa pectoralilor, a. toracica
laterala, n. toracic lung si ganglionii limfatici pectorali;

- Manunchiul vasculo-nervos secundar posterior:

format din a. subscapulara, n. subscapular, n. toracodorsal si ganglionii subscapulari;

- Manunchiul vasculo-nervos secundar lateral

: cuprinde arterele circumflexe humerale si n. radial.

Tesutul adipos al axilei:

- stabileste comunicarea anterior cu spatiul retro-pectoral, posterior cu spatiul dintre mm.

subscapular si dintat anterior iar lateral cu cele din regiunea scapulara;

Implicatii clinice:

Foliculita:
Foliculita este, cel mai frecvent, o infecţie stafilococică a foliculului pilos. (Poate fi de asemenea
produsă de fungi, mai ales la persoanele cu un sistem imun deficitar). Foliculita poate aparea în orice
parte a organismului acoperită de păr. Totuşi, foliculita apare cel mai frecvent la nivelul feţei,
scalpului şi zonelor aflate în contact strâns cu îmbrăcămintea, cum ar fi coapsele, axila şi regiunea
inghinală.

Bărbieritul sau epilatul cu lama irită pielea şi pot produce leziuni la nivelul foliculilor piloşi.

Ei

pot fi de asemenea iritaţi de substanţe precum transpiraţia, uleiurile de maş

ina sau

machiajul. Odată ce foliculii au fost lezaţi, probabilitatea ca ei să se infecteze este mare.

Foliculita debutează cu apariţia unei zone roşii şi

dureroase lângă sau la baza unuia sau mai multor foliculi piloşi. Ea se tranforma într

o mica tumefacţie ce conţine puroi (pustulă) şi care adesea dă o senzaţie de prurit sau usturime.

(pag 2)

14. Retinaculul flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice

Retinaculele sunt condensări ale fasciei antebrahiale, cu dispoziţie transversală şi lăţime

de aproximativ 2,5 cm.

Reprezinta un mijloc de contenţie a tendoanelor care

trec de la

antebraţ la mână şi cresc eficienţa acţiunii lor asupra palmei

Retinaculul flexorilor:
Retinaculul flexorilor este situat anterior, intins de la tuberculul scafoidului si al trapezului pana la
pisiform si carligul osului cu carlig. El este format la suprafata din fibre verticale si oblice, iar profund
din fibre transversale, care formeaza lig. transvers al carpului. Acest ligament delimiteaza impreuna
cu carpul,

canalul carpian

, prin care trec tendoanele mm. flexori ai degetelor si n. median spre palma. Retinaculul flexorilor se
continua cu fasciile tenara si hipotenara. Pe fata lui anterioara se insera m. lung palmar, iar inferior
constituie originea mm. tenari si hipotenari.

Retinaculul extensorilor:

Retinaculul extensorilor este dreptunghiular, asezat pe fata posterioara a extremitatii distale a

antebratului, mult mai subtire. De pe fata sa profunda se desprind septuri, care se insera pe fetele
posterioare ale epifizelor distale ale radisului si ulnei si care determina impreuna cu santurile
respective, tunele prin care aluneca tendoanele mm. extensori. Dinspre lateral spre medial acestea
sunt: pentru mm. abductor lung si scurt extensor al policelui, pentru mm. extensori radiali ai carpului,
pentru extensorul lung al policelui, pentru extensorul degetelor si al indexului, pentru extensorul
degetului mic si pentru extensorul ulnar al carpului.

Implicatii clinice:

Sindromul de tunel carpian:

(brahialgia parestezică nocturnă)

Tunel carpian

reprezintă un

culoar

îngust

şi

rigid

delimitat de oasele şi ligamentele

carpiene

şi de retinaculul mm flexori. Este străbătut de nervul

median

şi tendoanele mm

flexori. Sindromul de tunel carpian se produce atunci cand nervul median, care trece de la
antebraţ

la

mână

este comprimat în

tunelul carpian.

Procesele inflamatorii, acute sau cronice, sau edemaţierea elementelor parietale sau ale

structurilor ce trec prin canal pot determina comprimarea nervului median. Unii oameni au

tunelurile carpiene mai înguste, ceea ce

-i face mai susce

ptibili la apariţia sindromului

compresiv.

Ca o conecinţă a compresiei nervului median, apar tulburări senzitive şi motorii în teritoriul

palmar al nervului median: durere,

slăbiciune

amorţeală

la nivelul mâinii, ce iradiază

la

antebraţ şi braţ.

Testul Phalen

: menţinerea pumnului în hiperflexie timp de 1

-2 minute reproduce simptomele.

11. Muschii regiunii laterale a antebratului.

Situatie. Raporturi. Inervatie. Implicatii clinice.

Muschii laterali ai antebratului sunt in numar de patru cu originea pe epicondilul lateral si pe

marginea laterala a humerusului. De la suprafata spre profunzime se gasesc muschii: brahioradial,
lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului si supinator.

M. Brahioradial:

Origine:

- marginea laterala a humerusului, distal de santul nervului radial - septul intermuscular lateral

Insertie:

- procesul stiloid al radiusului

Actiune:

- semipronator al antebratului - flexor al antebratului pe brat - supinator al antebratului (numai cand

antebratul este in pronatie)

Inervatie:

- nervul radial (C5-C8)

M. Lung extensor radial al carpului:

Origine:

- treimea distala a marginei laterale a humerusului, sub originea m. brahioradial

Insertie:

- fata posterioara a bazei metacarpianului II

Actiune:

- extensia mainii pe antebrat - abductia mainii pe antebrat - flexia antebratului

Inervatie:

- n. radial (C5-C8)

M. Scurt extensor radial al carpului:

Origine:

- epicondilul lateral - ligamentul lateral al cotului - septul care il separa de m. extensor al degetelor
11. Muschii regiunii laterale a antebratului.

Situatie. Raporturi. Inervatie. Implicatii clinice.

Muschii laterali ai antebratului sunt in numar de patru cu originea pe epicondilul lateral si pe

marginea laterala a humerusului. De la suprafata spre profunzime se gasesc muschii: brahioradial,
lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului si supinator.

M. Brahioradial:

Origine:

- marginea laterala a humerusului, distal de santul nervului radial - septul intermuscular lateral

Insertie:

- procesul stiloid al radiusului

Actiune:

- semipronator al antebratului - flexor al antebratului pe brat - supinator al antebratului (numai cand

antebratul este in pronatie)

Inervatie:

- nervul radial (C5-C8)

M. Lung extensor radial al carpului:

Origine:

- treimea distala a marginei laterale a humerusului, sub originea m. brahioradial

Insertie:

- fata posterioara a bazei metacarpianului II

Actiune:

- extensia mainii pe antebrat - abductia mainii pe antebrat - flexia antebratului

Inervatie:

- n. radial (C5-C8)

M. Scurt extensor radial al carpului:

Origine:

- epicondilul lateral - ligamentul lateral al cotului - septul care il separa de m. extensor al degetelor

Insertie:

- procesul stiloid al bazei metacarpianului III

(pag 2)

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei anterioare a antebratului

Santul pulsului:

Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându

-se

pulsul arterei radiale și servește, de asemenea, în medicina operatorie la descoperirea acestei artere,
situată lateral de tendonul flexorului radial al carpului, cât și a nervului

median, situat medial de el.

Tabachera anatomica:

Limite:

1. Lateral: tendoanele muschilor lung abductor si scurt extensor al policelui 2. Medial: tendonul
muschiului lung extensor al policelui 3. Profund: procesul stiloid al radiusului, oasele scafoid si trapez

Stratigrafie:

1. Tegumentul 2. Tesutul celular subcutanat strabatut de vena cefalica si de ramura superficiala a

nervului radial 3. Tendoanele muschilor lung extensor si scurt extensor radial al carpului 4. Artera
radiala - trece prin santul de pe fata laterala a osului scafoid, apoi in raport cu osul trapez. In
tabachera anatomica artera da doua ramuri: artera principala a policelui si ramura carpiana dorsala.
Artera radiala este insotita de venele radiale.

Implicatii clinice:

Dispoziţia tendoanelor şi palparea lor

Spaţiile intertendinoase şi conţinutul lor (a radială, n median, artera ulnară şi n

.ulnar) -

Modul în care tendoanele şi elementele vasculo

nervoase trec de la antebraţ la palmă

- Palparea arterei radiale -

Anestezia în focar în fractura de scafoid

Anestezia în focar în fractura procesului stiloid al radiusului

13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice

. Fasciile membrului superior:

Fascia bratului:

are forma cilindrica si acopera muschii bratului, aflandu-se sub piele. Proximal se continua cu mm.
pectoral mare, infraspinos, deltoid si cu fascia axilara. Distal, se insera pe cei doi epicondili humerali
si pe olecran, continuandu-se in jos, cu fascia antebrahiala. Pe fata superficiala se gasesc venele
cefalica si basilica. Independent de aceasta, din fascia brahiala se despind doua septuri conjunctive
groase, care merg pana la humerus si separa muschii regiunii anterioare a bratului de cei ai regiunii
posterioare. Septul intermuscular medial al bratului se prinde pe buza mediala a santului
intertubercular, pe marginea mediala a humerusului si pe epicondilul medial. Septul intermuscular
lateral al bratului se prinde pe buza laterala a santului intertubercular, pe marginea laterala a
humerusului si pe epicondilul lateral. Fascia brahiala este mai densa posterior. Ea este alcatuita din
fibre conjunctive orientate longitudinal si circular.

Fascia antebratului:

continua pe cea brahiala de la nivelul cotului. Ea se insera proximal de epicondili si pe olecran, dar se
pare ca este o intretesere a fibrelor ei cu cele ale fasciei brahiale. Ea este cilindrica si mai groasa
posterior. Distal, se continua cu fascia mainii. Este formata din fibre circulare si longitudinale,
prezentand orificii prin care trec vasele si nervii superficiali. La nivelul articulatiei radiocarpiene,
fascia antebratului formeaza doua chingi fibroase, dispuse transversal, numite retinacule. Fasciile
mm. patrat pronator si flexor superficial al degetelor sunt mai bine individualizate. Lateral si medial,
fata profunda a fasciei schiteaza cate un sept intermuscular, care se insera pe marginea posterioara a
radiusului si respectiv a ulnei, separand cele trei grupe de muschi ai antebratului.

Fasciile mainii: Fascia dorsala

este alcatuita din doua lame: - lama superficiala este subcutanata si acopera tendoanele mm.
extensori. Se insera pe metacarpienele I-V, terminandu-se printr-un tesut lax la nivelul degetelor.
Este o continuare a fasciei antebrahiale, inserandu-se proximal pe retinaculul extensorilor. - lama
profunda acopera mm. interososi dorsali si fetele dorsale ale metacarpienelor;

Fascia palmara:

acopera spatiile interosoase si metacarpienele. Ea se insera pe metacarpiene cu exceptia celui de-al

treilea. Proximala, aceasta fascie se confunda cu capsula si ligamentele palmare dintre oasele
carpiene, iar distal cu ligamentul metacarpian transvers.
Teci sinoviale:

acopera tendoanele mm. flexori si extensori ai degetelor, usurandu-le alunecarea si captusesc tecile
fibroase. Au conformatie asemanatoare seroaselor, fiind formate dintr-o foita parietala si alta
tendinoasa, care se continua intre ele prin funduri de sac situate la extremitatile lor. Aceste foite, in
timpul miscarii tendoanelor, aluneca una peste alta, prin intermediul unei lame de lichid care are rol
lubrefiant. Tecile sinoviale ale mm. flexori sunt: teaca sinoviala a m.flexor radial al carpului, teaca
tendonului m. lung flexor al policelui, teaca sinoviala comuna a mm. flexori. Policele si degetul mic au
teci digitocarpiene, care ajung pana in partea distala a antebratului, anterior de m. patrat pronator,
pe cand celelalte degete au teci digitale si carpiene. Fata posterioara a fiecarei teci sinoviale digitale
este legata de tendoanele mm. flexori corespunzatori, prin frauri tendinoase. Acestea pot fi scurte si
lungi.

(pag 2)

10. Muschii regiunii anterioare a antebratului.

Situatie. Raporturi. Inervatie. Implicatii clinice.

Muschii grupului anterior sunt impartiti in patru planuri musculare, dupa cum urmeaza: - Planul 1
(superficial) este format din muschii rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung si flexor
ulnar al carpului - Planul 2 este reprezentat de muschiul flexor superficial al degetelor - Planul 3
contine muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui - Planul 4 (profund) este
reprezentat de muschiul patrat pronator.

M. Rotund pronator:

Origine:

- capul humeral

epicondilul medial - capul ulnar

procesul coronoid - septul care il separa de m. flexor radial al carpului

Insertie:

- fata laterala a radiusului, in treimea sa mijlocie

Actiune:

- pronator - flexor al antebratului

Invervatie:
- n. median (C5-T1)

M. Flexor radial al carpului:

Origine:

- epicondilul medial - fascia antebrahiala - septurile muscular invecinate

Insertie:

- fata anterioara a bazei metacarpianului III

Actiune:

- flexia mainii pe antebrat

Inervatie:

-n. median (C5-T1)

M. Flexor ulnar al carpului:

Origine:

- capul humeral: epicondilul medial si septurile intermusculare - capul ulnar: buza mediala a
olecranului si marginea posterioara a ulnei in partea ei superioara

Insertie:

- osul pisiform; tendonul de insertie da prelungiri puternice la ligamentul piso-hamat;

(pag 2)