Sistemul imun= ansamblul proteinelor, celulelor, testurilor si organelor

organizate pe trepte de aparare ,de specificitate crescanda prin care un organism

se protejeaza impotriva bolii prin identificare si distruferea patogenilor,
identificare si distrugerea cel tumoarale, identif si distrugerea cel proprii
devenite non-self din diferite motive
Primul nivel de imunitate este cel al barierelor fizice- piele si mucoase prin care
imensa majoritate a patogenilor sunt impiedicati sa intre in organism. Aces niv 1
rezolva maj situatiilor de agresiune imuna, fara ca organismul sa sufere
Al 2-lea nivel e reprez de reactia inflamatorie. Acesta r inflam se va declasnsa si
se va derula cand e depasit niv 1. r inflam presupune acelasi mod de reactie din
partea organismului, indif de ioul agresiunii.
Niv 1 si 2 constiuie imunitatea innascuta.
! Inflamatie fara participarea sist complemet nu se poate.
Caracteristicile imunitatii innascute

1. raspunsul organismului in imunitatea innascuta e antigen independent –

acest raspuns nu necesita recunoasterea specifica a antigenului. In inflam
sunt recunoscoti agresorii, numai ca nu se identifica exact. Exista
recunoastere si in imunitatea innascuta , dar este o recunoastere generala a
non-selfului, fara sa poata sa fie particularizat tipul de non-self
2. imunitatea innascuta actioneaza imediat si induce un raspuns de
intensitate maxima, dar ideal de scurta durata. O inflam eficienta e
puternica si de scurta durata pt neutralizarea cauzei
3. in imunitatea innascuta participa, schimband informatie intre ele atat
componente umorale, cat si celulare
4. nu are memorie imunologica. Daca de 70 de x actioneaza aceeasi cauza ,
de 70 x org va derula acelasi model de rasoouns de aparare
5. e prezenta la aproape toate formele de viata
Nivelul 3 e cel al imunitatii adaptative/ dobandite
Carcteristicile imunitatii adaptative/ dobandite

1. exista o inalta specificitatea a recunoasterii antigenice. Aceasta

recunoastere e realizata de strct receptoriale specializate de pe
membranele limfocitare. TCR de pe limf t si BCR de pe limf b. E o
recunoastere exacta a Ag
2. declasnsarea imunitatii adaptative necesita o perioada de latenta, acesta
latenta e de ordinul a 2-3 saptamani pt raspunsurile primare ( rasp umorale
mai ales) si cu o durata de aprox 1 sapt ( pt raspunsurile secundare)
3. in urma activarii limfocitare se declanseaza raspunsuri imune umorale si
celulare
4. exista memorie imunologica
5. este specifica organismelor superioare evoluat
  intre cele 2 forme de imunitate exista un schimb permanent de
informatii.
 nu se poate raspuns imun fie umoral, fie celular fara s afie ajutat de
o inflamatie.
 Pe cand inflamatia poate sa se deruleze si fara raspuns imun.
 Celulele care participa in inflamatie ( mai ales fagocitele) sunt cele
care vor directiona raspunsul imun, ele vor comnda daca e unopral sau
celular.

Imunitatea innascuta

barierele naturale ale organismului

la nivel macro
1. bariere fizice si mecanice
- Cel epiteliale din piele si din mucoase prin ele insele si prin jonctiunile
dintre ele asigura integritatea, asigura majoritar imunitatea innascuta.
- Turn-overul cel epiteliale - in mom in care o cel e eliminata va fi
eliminata si toata depunerea de bacterii, virusuri si chiar paraziti de la niv
cel respective.
- Pe piele si pe mucoasele noastre exsita aprox 10 x mai multe celule decat
constituie organismul uman—colonizarea e uriasa.
- Curatarea mecanica prin mucus, urina si in cazul unei agresiuni digestive,
voma.
- Temperaura scazuta a epitelilor e un factor care duce la scadere
multiplicarii germenilor
2. barielele biochimice
- sunt asigurate de secretiile de pe piele si mucoasa- adica mucusul,
sudoarea, saliva, lacrimile, cerumenul.
- Toate aceste secretii fixeaza microorganismele prin compozitia chimica si
au actiune bactericida, fungicida.
- Sebumul contine substante antibaceriene, antifungice si a lactic f imp pt
microorg.
- Transpiratia, saliva si lacrimile contin lizozim care ataca peretele
germenilor gram pozitivi
la niv micro

Moleculele secretate de epitelii

1. Peptidele antimicrobiene mici
-sunt struct in 15-95 de aa
-in categoria intra 2 tipuri de compusi
a. catenicidinele
o sunt structuri pepetidice alfa heloicoidale ( ca niste tirbusoane).
 o Se pot insera exact cum face un tirbuson intr-un dop in membr
bacteriene care sunt lipsite de colesterol.
o Acesta insertie permite aparitia unor leziuni membranare prin care
bacteria respectiva isi pierde homeostazia si moare.
o Ele au fost puse in evidenta in cel epiteliale , mastocite si neutrofile.
b. defensinele
o fiecare tip de defensina contine 3 legaturi disulfidice intracatenare
care se formeaza intre resturi de cisteina si in functie de cum sunt
orientate in spatiu aceste leg de sulf vom alfa si beta defensine.
 Alfa defensinele
- se cunosc cel putin6 tipuri active la om
- ele sunt sintetizate si secretate in forma inactiva, ele activandu-se prin
proteoliza limitata ( o mai intalnim la colagen, insulina, renina-
angiotensina, cascada coagularii, fibrioliza, complementul, caspazelor).
---In mom i care s-a facut proteoliza limitata alfa defensinele se insera in
membr microbiana si apar acelasi leziuni care sunt incompatibilie cu
supravituirea bact.
- Ele sunt secretatea de cel epit, monocite, macrofage, neutrofile
 Beta defensinele
- sunt vreo 10 tipuri cunoscute ca fiind active la om.
- Sunt active de la inceput(secretia e de la inceput in forma activa)
- au acelasi tip de actiune ca alfa defensinele .
- ele au fost evidentiate ca si loc de secretie si actiune pe piele, in tractul
respirator, tubul digestiv si tractul urinar.
- Aceste protejeaza impotriva intraii virusului HIV. In functie de
particularitatiile individuale unii indivizi care sunt contaminati cu HIV nu
fac infectia

2. Collectinele

- din fam fac parte proteinele surfactant si proteina MBL( proteina

fixatoare de manoza)
- au situsuri in struct lor de legare pt monozaharidele bacteriene
- in acest mod ele opsonizeaza bacteriile respective. Prin opsonizare este
facilitata recunoasterea bacteriei , mai ales recunoastere pe macrofage
-au rol major in apararea tractului resp, a surfactantului
-MBL declanseaza cascada complementului pe lectinica

3. Molecula beta rezisin like

-e localizata in primul rand intestinal

- e importanta in protectia antihelminti ( protejeaza impotriva parazitozelor
cu helminti)
4. Proteina bactericida/ permeabilizanta

- este secretata intestinal si de neutrofile

- actioneaza direct asupra lipoplizaharidelor din gram negativi
- e unul dintre putinele intrumentele de aparare directa fata de aceste gram
negative
- lizeaza lipopolizaharidele

5. Lectinele antimicrobiene

- sunt lectine asa cum sunt collectinele

- ele actioneaza la niv tubului digestiv nu resp ca collectinele
- ne protejeaza de germenii gram pozitivi la nniv intestinal
Saprofitii
La aceste structuri secretate de noi se aduga protectia pe care ne-o confera
saprofitii( flora de care a zis ca insemna de 10 ori m mult decat cel corpului)
- produce compusi din metabolism.
- Exemple
a. la niv colonului flora saprofita produce amoniac, fanoli si indoli. La o
prima privire toti sunt compusi toxici, dar acesti compusi la locul la care
sunt produsi impiedica patrunderea si ultiplicare patogenica.
b. . Lactobacilul ,care e in tractul urinar si genital, produce a lactic, apa
oxigenata ( peroxid de h), bacteriocine- toti acesti compusi protejeaza
tractul genitourinar de patogeni.
- Acesta flora e esentiala si prin faptul ca mentine o stare permanenta de
alerta a sistemului imun
- Sterilizarea prin antibiotice a florei genereaza imediat multiplicare acelor
oportunisti (ex multiplicarea candidei albicans, a clostridium difficile )
Recunoasterea non-selfului in imunitatea innascuta

-non selful poate proveni din exteriorul nostru sau din propriile nostre cel
care au suferit nise modificari
-PAMP= pathogen associated molecular patterns. Sunt niste fragmente
structurale ( nu structuri in intregime) care sunt intalnite, sunt comune pt
majoritatea agentilor infectiosi. Caramizile comune pt strcturarea ,
sintetizarea patogeilor sunt PAMP-urile
Exemple
-O prima categ de PAMP sunt lipopolizaharidele sau endotoxinile din gram
neg
-Framente zaharidice din peretele bacterian- manoza si fucoza
-peptidoglicanii in gram pozitive
-acizi licpo techoici in gram pozitive
-fragmente de ADN bacterian
- N-formilmetionina
- fragmente de ARN monocatenar din virusuri
-glicani din peretii fungilor
DAMP= damage associated molecular pathogen

- in urma unor agresiuni de diverse tipuri sau a unor erodari a celulelor

proprii
- sunt fragmente pe care cel noastre le expun in urma unor stesuri- calori,
mecani, de tip radiatii ionizante. Pot sa fie structuri rezultatea i urma
modificarii tumoarea sau in ura infectarii cu un virsu sau bacterie intracel
exemple

-fragmente de a nucleici
-proteine de soc caloric
-interferoni secretati de cel noastre
-receptori rupti de pe membr celulare
-produsi de degradare a ahialuronic
Aceste tipuri de non self vor fi recunoscuti in imunitatea innascuta prin rec
PRRR( rec de recunoastere a patternului) care fac parte din superfam
receptorului PAR
- in imunitatea innascuta actorii principali sunt fagocitele ( neutrofile,
macrofage si celule dentritice- ele trebuie sa deosebeasca permanent selful
de non self . ele folosesc f frecvent recunosterea pe receptorii PRRR)
Schema
Sunt 3 tipuri de receptori PRRR
1. Secretati/ solubili

- ei patruleaza permanent in sange, lichide interstitiale si cauta non self.

- Nu au puyere mare asupra non selfului, dar au capacitatea de a-l recunoaste
Carcteristici

- functioneaza ca opsonine. O opsonina are 3 functii fundamentale

a. Fixeaza microbi( nu il distruge, dar il marcheaza),
b. Prin fixarea se declaseaza recunoastere ulterioara a non selfului de catre
fagocite,
c. Se activeaza complementul cu aparitia unei noi opsonine din cascada
complementului care e C3b
- exemple de receptori PRRR
collectinele- sunt rec PRRR solubile
pentraxinele( familia )( xine= racordate pe un ax central). Din fam asta
face parte prot C reactiva si amiloidul seric
 MBL- fixeaza vacterii, virusuri, paraziti, fungi si declaseaza si cascada
complementului pe cale lectinica
omponeta C3b care e permant furnizata din calea alterna

2. De endocitare

- astia nu m patruleaza ca primii, ci au o munca statica ei fiind fixati pe

mebranele fagocitelor, sunt receptori transmembranari.
- Vor fixa non selful si il vor introduce in int fagocitului
-PAMP,DAMP- opsonizat sau PAMP/DAMP neopsonizat
a. pt non self opsonizat avem ca rec CR ( receptori de complement)- ei vor
recunoaste C3b care e fixat de PAMP/DAMP. Un alt receptor e FcgamaR( rec pt
fragmentul cristalizat din IgG)- vor recunoaste Ac care au fixat PAMP/DAMP-
imunitatea adaptativa opsonizeaza un non self ca sa activeze imunitatea
innascuta
b. fagocitele au rec de tip MR/ FR- recunosc manoza is fucoza

schema
- fagocitul endociteaza intregul complex format- endociteaza receptorul,
endociteaza non –selful si eventual si opsonina
- in mom in crae s-a facut endocitarea , compusul de endocitare intra in
lizozomi si enz llizozomale taie complexul. Receptorii raman in citosol
pana cand se prelucreaza materialul endocitat ( daca nu se intmpla asta s-
ar supraincarca si nu ar puteasa prelucreze eficient ceea ce a inghitit)
- cea m mare parte din non-self e este distrus . E posibil ca o mica parte din
non self sa ramana in citosolul fagocitului si daca fagocitul va considera
necesar acesta fragment va deveni epitop ( adica antigen) si se va declansa
rasp imun. daca fagocitul considera ca nu merita il va distruge pe tot si va
avea loc doar inflamatie fara raspuns imun
3. De semnalizare

- pot sa fie asezati pe membrana sau pot sa fie intracelulari. Intracel pot
fi citosolici sau pe membr organitelor ( inclusiv pe nucleu)
- acesti receptori sunt singurii prin care ADN-ul fagocitului va fi
informat despre prezenta non-selfului
- dintre tot acesti receptori vm discuta despre rec TOLL( TLR= toll like
receptors)
- rec toll sunt prot transmembranare – au 3 segmente- un segm intracel,
extracel si membranar.
- Schema 2- in segm extracel exista locul unde se va fixa non selfu
nostru si se va fixa prin compatibilitate structurala si electrochimica. In
segm extracel sunt nise zone repetitive bogatte in leucina motiv pt care
aceste regiuni au primit numele de leucin rich repets. Resturile de
 leucina au rol in amplificare semnalului – dupa ce s-a fixat non selful
si s-a stabilizat regiunea de legare, acesta destabilizare e preluata de
segmntul LRR. Urmeaza segm transmenbr.
- TIR semana structural cu interleuchina 1.
- acesti rec toll stau 2 cate 2 pe membrana, dar cat timp ei nu au non
self fixat, afinitatea dintre ei e f mica
- Semnalul ajunge prima data la membrana- e preluata modif de
oscilatie la membrana.
- Membrana va impinge cei 2 rec unul spre celalat ( deplasarea plutelor
lipdice). Se creeaza o dimerizare receptoriala, aceasta fiind esentiala
in intracelular, pt ca cele 2 domenii TIR sunt aduse in proximiate si se
creeaza o platforma de semnalizare
- La acesti receptori vor veni proteine adaptor. Aceste prot sunt –
Myd88, tram , Trif, Mal. Din aceste 4 tipuri de prot adaptor 3 sunt
activatoare si un inhibitoarie.
- Cele m importante cai de semnalizare fol de rec toll sunt prin Myd 88
si prin trif.
- Se declanseaza cascade de kinaze. (MAP kinaze).
- In urma activarilor kinazice niste factoi de transcriptie – NF-kb, AP-1
( activator proteic)- intra in nucleu si se declanseaza sinteza proteica
- Sinteza proteica insemna raspunsul fagocitului la semnalizarea venita
de la non-self