Articulatii.

Generalitati
Circumductie- miscari circulare ex. la police
Eversiune- piciorul intros spre lateral
Inversiue- miscare inversa

Clasificare articulatilor
Dupa mobilitatea si structura lementelor care unesc suprafetele articulare. Articulatiile se
clasifica in:
A) Articulatii fibroase – SINARTROZE –oasele unt strans unite intre ele de tesut fibros dens.
Nu permit miscati. Miscarile sunt foarte reduse. Ex. articulatia dinte –alveola
B) Articulatii cartilaginoase – AMFIARTROZE – la aceste articuatii legatura dintre oase se
face prin cailaj hialin sau fibrocartilaj. Miscari reduse.
C) Articulatii sinoviale- DIARTROZE- articulatii complexe cu mobilitate crescuta.

A)Articulatii fibroase
i)SINDEZMOZE = articulatii in care suprafetele osoase articulate sunt unite prin tesut fibros
ex. oasele antebratului (miscari de supinatie, pronatie ), oasele gambei
ii)SUTURI = articulatii pe care le intalnim doar la oasele craniului
- Oasele sunt lehate ntre ele de un strat subtire de tesut fibros
- Categorii : 1)dintata marginile oaselor se aticuleaza ca dintii unui fierastrau
ex. sutura sagitala
2)scuamata marginile oaselor se suprapun in planuri diferite (oblic)
“ ca solzii de peste” ex.sutura parieto temporala. Foarte rezistente in
traumatise.
3) plana suprafetele alaturate sunt netede. Ex. sutura internazala
4) schindileza in care un os prezinta un sant iar cealalta cu o creasta.
Ex: creasta iinferioara a corpului sfenoidului si santul de pe marginea
superioara a vomerului (singurul loc in care se intalneste acest tip)

iii) GONFOZA – articulatia dintre dinte si alveola axilara. Intre dinte si alveola se afla un
parodontiu complex de formatiuni cu tol de sustinere*

B)Articulatii cartilaginoase
i)SINCONDROZE- suprafetele articulare sunt unite prin cartilaj hialin foate aderent la ele.
ex:articulatia prima coasta-stern
In unele cazuri cartilajul este tranzitoriu ex: la scheletul imatur, intre
diafizele si epifizele oaselor lungi

ii)SIMFIZELE – testutul de legatura este fibrocartilajul. Ex: sinfiza articulara. Tesutul are forma
de capsula

C)Articulatii sinoviale
sunt articulatii complexe
la nivelul lor se produc miscari multiple si variate
sunt formate din – suprafete articulare,
-formatiuni de asigurare a concorantei articulare la unele articulatii ex.
fibrocatilaj de marire, discuri, meniscuri)
-mijloace de unire (capsula articulara, ligamente)
Oasele sunt CONTIGUE, nu continue.

Componentele articulatiei sinoviale:

1)SUPRAFETELE ARTICULARE.
-pot avea diferite forme care influenteaza mobilitatea ( supraf. Plane mobilitate reduse, supraf.
Sfenoidale mobilitate crescuta)
- supraf. fiecarui os este acoperita de un cartilaj hialin
– nu este vascularizat
- nu este inervat senzitiv( nu doare osul
-se hraneste prim imbibitie de la nivelul platoului osos si lichidului sinovial
- asigura o suprafata lubrefiata rezistenta la uzura si cu frecare redusa
- cu cresterea varstei aceste cartilaje devin mai subtiri si mai ferme (pierd elasticitata )
- unele articulatii prezinta discuri, sau meniscuri care sunt structuri cartilaginoase intre
suprafetele articulare.

2)CAPSULA ARTICULARA
-este o capsula fibroasa , prezinta:
- suprafata externa
-suprafata interna ( acoperita de membrana sinoviala a articulatiei)
- 2 circumferinte care sunt asezate in jurul capatului articular al oaselor)
-Membrana sinoviala realizeaza un “fund de sac” in spatiul dintre os si capsula
- este inervata senzitiv

3) LIGAMENTELE
-benzi fibroae care se insera pe oasele ce se articuleaza intre ele
- contribuie la mentinerea contactului dintre supraf. Articulare
-rezitente si inextensibile
-flexibile suficient pentru a permite miscarile fiziologice car si pentru a prevenii miscarile
anormale
- Clasificare – capsulare: ligamentele colaterale ale articulaiilor degetelor mainii
- intracapsulare: ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului
- extracapsulare: ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului.

4) MEMBRANA SINOVIALA
- stratul profund al capsulei articulare
- adera intim la supraf interna a capsului si la nivelul formatiunilor intacapsulare( exceptie
dinscul articulatiei temoromandibulare si meniscurile articulatiei genunchiului)
Prezinta:
Prelungiri externe: “fundurile de sac” = RECESURI” sub tendoanele muschilor
Criptele/ fosele – micsoareaza frecarea cu 90%
Prelungiri interne – plici si vilozitati sinoviale

5) LICHIDUL SINOVIAL
- clar, galbui vascos.
- prezinta din capacitatea de transudare a membranei sinoviale
- nu are capacitate regenerativa
-contine: proteine, glucide, ac hialuronic etc.
-lubrefiaza, hraneste si protejeaza articulatia
-un lichid nenewtonian- nu isi indeplineste functia pana cand nu e ridicat la o anumita
temperatura si presiune