ANATOMIE FUNCȚIONALĂ

- CURS 3 –
Artrologie – Generalităţi
Articulaţii – Clasificare
Tipuri de mişcări
Lector universitar Dr. Remus GLOGOJEANU
remus.glogojeanu@unefs.ro
Syndesmologia

SISTEMUL ARTICULAR
Articulaţiile  formaţiuni anatomice complexe
alcătuite din totalitatea elementelor prin care se
leagă două sau mai multe oase.

Partea anatomiei care are ca obiect studiul

articulaţiilor se numeşte artrologie sau
syndesmologie.
 Syndesmologie

Clasificarea articulaţiilor
3 grupe:

- Articulaţii fibroase – sinartroze - fixe

- Articulaţii cartilaginoase – amfiartroze - semimobile

- Articulaţii sinoviale – diartroze - mobile

 Syndesmologie

Articulaţiile fibroase (sinartroze)

• între oase există ţesut conjunctiv moale fibros sau
ţesut conjunctiv semidur
• mişcările în articulaţie sunt de amplitudine extrem
de mică sau chiar inexistente
Tipuri de sinartroze
Suturi: articulaţiile dintre
ajoritatea oaselor craniene
Gomfoze: dintre un dinte şi
alveola dentară corespunzătoare
Sinostozele: articulaţii rezultate prin osificarea
ţesutului conjunctiv moale sau semidur prezent
temporar în unele sincondroze sau suturi
 Syndesmologie

Articulaţiile cartilaginoase
(amfiartoze)
• Între suprafeţele articulare este interpus ţesut
cartilaginos (simfize sau sincondroze) sau alt tip
de ţesut (sindesmoze)
• Mişcările permise: de amplitudine mică
 Amfiartroze
Sindesmozele au interpus între oase un ligament;
- ex.: articulaţia tibio-peronieră inferioară
Sincondrozele au interpus ţesut cartilaginos
hialin între suprafeţele osoase;
- ex.: “articulaţia” dintre epifize şi diafize în
perioada de creştere, între părţile constitutive
ale coxalului până la pubertate
Simfizele – au interpus ţesut cartilaginos fibros;
- ex.: între corpurile vertebrale, simfiza
pubiană
Syndesmologie

Articulaţiile sinoviale (diartroze)

- oasele sunt mobile unul faţă de celălalt

Elemente:
• Suprafeţele articulare
• Cartilajul articular
• Formaţiuni care asigură concordanţa dintre
suprafeţele articulare
• Mijloacele de unire
 Syndesmologie

Suprafeţele articulare
sunt acoperite de cartilaj articular
a. articulaţii plane
- mişcările sunt reduse
- ex: articulaţiile dintre carpiene, tarsiene

b. articulaţii sferoidale
- în care există porţiuni convexe care se
articulează cu porţiuni corespunzătoare concave
- permit mişcări mult mai ample
- ex: articulaţiile scapulo-humerală, coxo-femurală
Syndesmologie

Articulaţiile sinoviale (diartroze)

Elemente:
• Suprafeţele articulare
• Cartilajul articular
• Formaţiuni care asigură concordanţa dintre
suprafeţele articulare
• Mijloacele de unire
 Syndesmologie

Cartilajul articular
• cartilaj hialin, alb-sidefiu;
• aderă cu una din feţe pe suprafaţa
articulară, iar cealaltă corespunde
cavităţii articulare;
• are o grosime direct proporţională
cu presiunea care se exercită asupra
suprafeţei articulare (1 şi 12 mm);
Syndesmologie

Cartilajul articular
•este elastic, compresibil;

• are funcţia de a amortiza şocurile;

• nu este vascularizat şi inervat; nutriţia se

realizează de la nivelul pericondrului şi
din lichidul sinovial
Syndesmologie

Articulaţiile sinoviale (diartroze)

Elemente:
• Suprafeţele articulare
• Cartilajul articular
• Formaţiuni care asigură concordanţa dintre
suprafeţele articulare
• Mijloacele de unire
 Syndesmologie

Formaţiunile care asigură concordanţa

dintre suprafeţele articulare
a. cadrul articular sau fibrocartilajul de mărire-labrul
- formaţiuni care măresc cavităţile articulare
mai puţin adânci  concordanţă între o cavitate
sferică şi un cap articular
 Syndesmologie

Formaţiunile care asigură concordanţa

dintre suprafeţele articulare
b. fibrocartilajele intraarticulare
- discuri
Artic.radio-ulnară distală
Artic. sterno-claviculară

- meniscuri
Artic. genunchi
Syndesmologie

Articulaţiile sinoviale (diartroze)

Elemente:
• Suprafeţele articulare
• Cartilajul articular
• Formaţiuni care asigură concordanţa dintre
suprafeţele articulare
• Mijloacele de unire
 Syndesmologie

Mijloacele de unire
a. capsula articulară
b. ligamentele articulare

a. Capsula articulară - 2 straturi:

- extern (capsula fibroasă)

- intern (membrana sinovială)

 a. Capsula articulară
Stratul extern (capsula fibroasă):
-manşon fibros care acoperă articulaţia
-se fixează la periferia cartilajelor articulare
- faţa sa externă are raporturi cu tendoanele
muşchii şi celelalte elemente periarticulare
- faţa internă este acoperită de membrana sinovială
- are rol protector
 a. Capsula articulară
Stratul intern (membrana sinovială)
-este o membrană subţire şi lucioasă;
-secretă lichidul sinovial: trans-lucid, gălbui, vâscos, cu
roluri în nutriţia şi lubrefierea elementelor articulare şi
în curăţirea cavităţii articulare.
-bogat vascularizată şi inervată;
-are prelungiri care, după poziţia faţă de cavitatea
articulară se împart în:
- prelungiri externe: funduri de sac şi cripte
- prelungiri interne: plici sinoviale şi vilozităţi
 Syndesmologie

b. Ligamentele articulare
- constituite din ţesut conjunctiv moale
fibros (rezistente, nu foarte elastice)
- se inseră pe oasele care se articulează
- contribuie la menţinerea în contact a
suprafeţelor articulare
- împiedică realizarea mişcărilor articulare
peste o anumită limită fiziologică
- după poziţia pe care o au faţă de
capsula articulară, se împart în:
- intracapsulare
- extracapsulare
 Syndesmologie

Cavitatea articulară
- un spaţiu virtual, capilar,
ocupat de lichidul sinovial

-delimitat de membrana
sinovială şi cartilajul articular

- devine o cavitate reală în

condiţii patologice:
Sânge→hemartroză
Lichid seros→hidartroză
Puroi→pioartroză
 Mişcările articulare
⚫ Mişcări de alunecare
⚫ Mişcări angulare
⚫ În plan frontal
⚫ abducţie/adducţie
⚫ înclinarelaterală dreaptă/stângă
⚫ ridicare/coborâre
⚫ În plan sagital
⚫ flexie/extensie
⚫ antepulsie/retropulsie

⚫ Mişcări de circumducţie
⚫ Mişcări de rotaţie
⚫ rotaţie internă/rotaţie externă
⚫ Articulaţiile de pe linia mediană a
corpului:
⚫ nu fac abducţie/adducţie, ci înclinare laterală
dreaptă/stângă
⚫ Nu fac rotaţie internă/externă, ci rotaţie spre
dreapta/rotaţia spre stânga.
⚫ La antebraţ, mână, gambă şi picior:
⚫ rotaţia externă = supinaţie
⚫ rotaţie internă = pronaţie

⚫ La picior:
⚫ inversie: rotaţie internă + supinaţie + adducţie
⚫ eversie: rotaţie externă + pronaţie + abducţie
⚫ La umăr, se adaugă:
⚫ antepulsia şi retropulsia
⚫ ridicarea şi coborârea
FLEXIE / EXTENSIE
ABDUCŢIE / ADDUCŢIE
ABDUCŢIE / ADDUCŢIE
abducţie

adducţie
ANTEPULSIE / RETROPUSIE
RIDICARE / COBORÂRE
CIRCUMDUCŢIE
Articulaţie plană

-permite doar mişcări

de alunecare
-ex: între carpiene şi între
tarsiene
Articulaţii trohoide
❖ suntarticulaţii care permit doar
mişcări de rotaţie internă şi
externă;

❖ exemple: articulaţiile radio-

ulnară proximală şi distală,
tibio-peronieră proximală
 Articulaţie elipsoidală
⚫ permite mişcări de flexie-extensie,
abducţie-abducţie şi circumducţie
⚫ ex.: articulaţia radio-carpiană
 Articulaţie trohleeană
⚫ Una din suprafeţele articulare este formată dintr-o
trohlee, iar cealaltă prezintă o creastă care
corespunde şanţului trohleei
⚫ Au un singur ax de mişcare; permit mişcări de flexie-
extensie şi reduse mişcări de lateralitate.
⚫ Exemplu: articulaţia humero-antebrahială şi
articulaţiile interfalangiene
 Articulaţie în şa
⚫ are suprafeţe articulare opozite concave într-un sens şi
convexe în celălalt sens;
⚫ sunt articulaţii cu trei axe de mişcare; permit mişcări de
flexie-extensie, abducţie-adducţie, circumducţie şi
mişcări reduse de rotaţie.
⚫ Exemplu: articulaţia carpo-metacarpiană a policelui;
 Articulaţie sferoidală sau cotilică
❖ una din suprafeţele articulare are forma unui segment
de sferă, iar cealaltă suprafaţă articulară este cavitară;
❖ sunt triaxiale;
❖ exemplu: articulaţia scapulo-humerală, articulaţia coxo-
femurală
Fazele remodelarii