Facultatea: Facultatea de Inginerie Industriala si Robotica

Departament: Teoria mecanismelor și roboților

Master: Modelarea şi simularea sistemelor mecanice mobile

Modelarea si simularea
sistemelor biomecanice
TITLU: ARTICULATIA UMARULUI

Student: Ion Elena-Lavinia

Grupa: MSSMM 1

2019-2020
Cuprins:

1. Anatomia articulatiei umarului (componente):……………………….…1

2. Miscari ale umarului: …………………………………………………...4
3. Afectiuni frecvente :…………………………………………………….6
4. Afectiuni cronice………………………………………………………..8

5. Echipamente medicale destinate recuperarii mobilitatii umarului…….11

 Articulatia umarului

Umarul este una dintre cele mai complexe

articulatii ale corpului, frecvent expusa la
diverse traumatisme, iar patologia sportiva la
nivelul umarului este foarte variata si uneori
inselatoare.

Fig 1. Articulatia umarului [4]

Articulatia umarului, denumita si articulatia scapulo-humerala face parte din articulatiile

membrului superior. Este articulatia care leaga extremitatea libera a membrului superior de centura
scapulara.

1. Anatomia articulatiei (componente):[6]

Fig 2. Anatomia umarului [5]

– componenete osoase: capul humeral cu forma sferica, neteda, reprezentand 2/3 dintr-o sfera.
Acesta prezinta in partea mediala o suprafata articulara convexa, neteda prin care se articuleaza
cu cavitatea glenoida a scapulei, cu forma ovalara, concava, cu axul mare vertical.
Toata cavitatea glenoida se articuleaza doar cu 1/3 din capul humeral, ceea ce il confera
articulatiei umarului cea mai mare libertate de miscare. In luxatiile umarului, labrumul este
desprins odata cu capsula articulara si cu periostul, capul humeral intr-un buzunar format, anterior,
din capsula si muschi si posterior de scapula.

1
 In luxatiile recidivante de umar, labrumul impreuna cu capsula articulara se reinsera la
marginea cavitatii glenoide.

Fig 3. Componente osoase

– componente cartilaginoase: cele doua componenete osoase sunt acoperite de cartilaj articular, o
structura dura, neinervata, nevascularizata cu grosime de cativa mm.
Acest cartilaj, prin lipsa inervatiei, asigura o mobilitate nedureroasa.Coeficientul de frecare la
nivelul articulatiei umarului este aproape egal cu 0, si datorita lichidului sinovial care se gaseste
in mod normal intre cele 2 suprafete articulare.
Contactul dintre cele doua oase fiind redus, ca sa nu fie predispusa la accidentari, articulatia
umarului este stabilizata de labrumul glenoidal, o banda inelara de tesut cartilaginos, pe sectiune
triunghiulara, situata pe marginea cavitatii glenoidiene.

Fig 4. Componente cartilaginoase

2
– mijloace de unire: capsula articulara este un manson cilindric, fibros, lax, situat in jurul capetelor
osoase, asigurand libertatea necesara miscarilor si indepartarea suprafetelor articulare cu cca 20 de
mm. Este formata din fibre superficiale longitudinale si circulare mai profunde. Capsula porneste
de la nivelul scapulei si se insera pe capul humerusului, astfel incat cei doi tuberculi humerali
raman in afara cavitatii articulare.
Partea inferioara a capsulei este subtire si laxa, aceasta zona generand o incidenta crescuta a
luxatiilor antero-inferioare de umar. Deasupra capsulei se gaseste muschiul supraspinos, anterior
muschiul subscapular, posterior muschii infraspinos si rotund mic. Practic in jurul ei se gaseste
coafa rotatorie. Capsula articulara este strabatuta de capul lung al muschiului biceps brahial, care
trece prin articulatie si se insera pe scapula.

Fig 5. Mijloace de unire

Ligamentele articulare: sunt benzi fibroase considerate ingrosari ale capsulei articulare. Dintre
ele amintim: ligamentele glenohumerale (superior, mijlociu, inferior) situate pe fata anterioara a
articulatiei, ligamentul coracohumeral, ligamentul coracacromial.

Fig 6. Ligamente

Fata interna a articulatiei umarului este tapetata de membrana sinoviala. Aceasta are mai
multe prelungiri: teaca sinoviala a tendonului lung al muschiului biceps brahial (inveleste ca un
manson tendonul in cavitatea articulara), bursa subacromiala, bursa subcoracoidiana, bursa
subdeltoidiana, bursa scapulara. Patologia care poate sa apara la acest nivel este foarte variata si
poarta numele de periartrita scapulo-humerala.

Eficienta miscarilor este obtinuta datorita prezentei burselor (saculeti umpluti cu lichid,
localizati la nivelul articulatiilor). Bursa subcromiana este cea mai mare din aceasta regiune. Pe
langa faptul ca asigura stabilitate, bursele, faciliteaza ridicarea si rotirea bratului. Cele 2 tendoane

3
ale bicepsului si pectoralul mare se insera langa capul humeral. Acest intreg complex este acoperit
de muschiul deltoid.

Fig 7. Membrana sinoviala

2. Miscari ale umarului:

La nivelul acestei articulatii exista miscari de:

Fig 8. Miscarile umarului [7]

4
• flexie sau proiectia inainte a bratului (100 grade)

• retroflexie (35 grade)

• abductie: indepartarea bratului de trunchi (90 grade)

• adductie: apropierea bratului de trunchi si poate merge pana la 10 grade in directia opusa

• rotatia interna (80 grade)

• rotatie externa (50-60 grade).

Fig 9. Miscari in grade ale umarului [8]

5
 3. Afectiuni frecvente :[4]
a. Dislocarea claviculei / articulatiei acromio – claviculare

Aceasta leziune consta in ruptura

completa sau incompleta de ligament
acromio-clavicular care tine unite
acromionul si clavicula. Consecinta este o
dislocare in sus, asociata cu durere si
imposibilitatea de a misca umarul.
De obiecei leziunile acestei articulatii sunt
directe (o cadere directa, ciclism, fotbal, un
contact traumatic) cu fata in jos.
Fig 10. Dislocarea claviculei

Simptomalogia este caracterizata prin durere locala si deformare a profilului acromio-

clavicular. Conditiile clinice sunt oricum variabile, in functie de caracteristicile leziunii.
Tratamentul este de obicei conservator si consta in imobilizarea articulatiei pentru cel putin 20
de zile. Aceasta solutie ingaduie structurilor lezionate sa se vindece in cea mai buna pozitie, chiar
daca este necesara o perioada de reabilitare dupa inlaturarea bandajului pentru a reface miscarea
si de a redobandi puterea, elemente care inevitabil sunt compromise de trauma in sine si de
asemenea si de imobilizarea prelungita.
Daca leziunea a fost complexa, recurgerea la chirurgie este obligatorie pentru a mentine cele 2
capete articulare unul de langa altul.

b. Dislocari ale umarului – articulatia scapulo – humerala

Umarul este cea mai mobila articulatie a

corpului. Pretul platit pentru aceasta
mobilitate extraordinara este stabilitatea.
Astfel umarul este cea mai mobila si in
acelasi timp instabila articulatie din corpul
uman ceea ce o face de foarte multe ori
obiectul unei dislocari.

Fig 11. Dislocare de umar

6
 Cand una dintre structurile care stabilizeaza umarul este deterioarata dupa o trauma sau este
mai slabita datorita unei configuratii personale asociate geneticii, unele miscari are membrului
superior provoaca o alunecare anormala si inconsecventa a capului humeral, care provoaca durere
si un sentiment de instabilitate, care atinge cel mai mare nivel, in cazurile de dislocare a umarului.
In acest apare impotenta funtionala care este imediata si insotita de durerea intensa.
Articulatia va fi imobilizata cu un bandaj/orteza pentru aproape 3 saptamani dupa care urmaza
perioada de reabilitare.
Reabilitarea in sine joaca un rol important, deoarece folosirea membrului superior are nevoie
de o articulatie libera si nedureroasa si pentru ca cea mai comuna problema care apare dupa un
episod de dislocare este o instabilitate permanenta care mai devreme sau mai tarziu recidiveaza.
Initial umarul va fi rigid si dureros cu musculatura hipertrofica, care de obicei provoaca neplaceri
sau ingrijorare/teama pacientului.

c. Fractura de clavicula
Fracturile claviculare sunt printre cele mai
comune cauze de leziuni osoase. Fractura
este localizata cel mai frecvent la trecerea
dintre treimea mediala si cea laterala (80%),
acesta fiind cel mai vulnerabil punct. Cand
fractura este completa, fragmentul medial se
deplaseaza ascendent ca urmare a actiunii
muschiului sternocleidomastoidian (SCM),
iar fragmentul lateral se deplaseaza
descendent datorita greutatii bratului si a
actiunii deltoidului. Mecanismul traumatic
apare in special datorita caderilor pe brat in
extensie (cadere de pe cal, motocicleta sau
bicicleta) Fig 12. Fractura de clavicula

Durerea in locul fracturat poate fi suficient de intensa incat sa faca miscarea bratului imposibila.
Zona este umflata si deformata la nivelul marginilor fracturilor, modificand profilul normal al
umarului. Refacerea fracturii depinde de conditiile de aliniere a fragmentelor osoase. Acesta
necesita ca umarul sa fie tinut inapoi prin bandaj functional “8”, ce este necesar, chiar daca
deranjeaza.
Clavicula se vindeca in 3 saptamani in mod obisnuit, dar daca fractura este mai complexa,
imobilizarea va fi prelungita. Cand se inlatura bandajul, sub piele se observa un calus osos, ca si
cum ar fi o treapta
Kinetoterapia este extrem de importanta: cand bandajul este inlaturat.. Alte obiective
importante in recuperare sunt refacerea fortei muschilor si a controlului neuromotor al umarului.

7
 d. Fractura proximala de humerus
Aceste fracturi de obicei apar de obicei la
nivelul colului chirurgical al humerusului. La
persoanele de peste 50 de ani o simpla cadere
poate cauza acest tip de fractura. La tineri
fracturarea humerusului survine in urma unui
traumatism mai violent: cadere dintr-un
punct inalt, accidente de masina sau traume
sportive. Simptomele sunt caracterizate prin
durere intensa care depaseste zona ranii si
imediat impotenta functionala.

Fig 13. Fractura proximala de humerus

Durerea se inrautateste chiar si dupa miscari minore ale umarului. Radiografiile sunt de obicei
suficiente pentru disgnosticare. Cand fractura este mica, tratamentul este conservator asociat cu
imobilizarea membrului printr-un bandaj compresiv pentru 20-25 zile si un ciclu de kinetoterapie:
se efectueaza mobilizare si exercitii de pendulare controlata pentru cresterea amplitudinii de
miscare, iar pentru forta musculara de adauga exercitii de proprioceptie.

4. Afectiuni cornice [4]

a. Conflict subacromial – simdromul de impingement

De fiecare data cand membrul superior este ridicat deasupra capului, care loc o ingustare a
spatiului dintre capul humerusului si acromion. In acest spatiu subacromial, sunt situate tendoanele
coafei rotatorilor care sunt protejate de bursa subacromiana.
Sporturile de performanta, sau activitatile care necesita miscari repetitive peste cap,
dezechilibru muschilor coafei rotatori, sau caracterul neregulat al acromionului pot cauza o
interactiune marita in interiorul acestui spatiu. Aceste miscari creaza un conflict intre structurile moi
(bursa subacromiana) si acromion si pot duce la formarea de depozite de calciu pe partea inferioara
a spatiului subacromial. Durerea apare de obicei in timpul noptii.

8
 Datorita durerii incepem sa evitam folosirea bratului, iar acest lucru cauzeaza aparitia
aderentelor intra-articulare si agraveaza conditiei medicale.

Fig 14. Formarea unui depozit de calciu pe partea inferioara a spatiului subacromial

Un diagnostic corect si rapid urmat de o incepere precoce a kinetoterapiei este cheia in acest
tip de afectiune pentru oprirea cercului vicios mentionat mai sus. O abordare timpurie a afectiunii
face ca nevoia prelungita de medicamente anti-inflamatorii sa scada si previne de asemenea aparitia
efectelor secundare cauzate de adoptarea de porsturi antalgice. In cazul in care investigariile
demonstreaza prezenta unor modificari anatomice relevante, cum ar fi ruperea aproape completa a
unuia sau mai multor tendoane din coafa rotatorilor sau aparitia unor calcifieri importante, poate fi
necesara o interventie chirugicala urmata de kinetoterapie.

b. Capsulita adeziva – umar inghetat

Capsulita adeziva sau umarul inghetat este o afectiune cauzata de o inflamatie specifica a
capsulei articulalare a umarului. Poate fi idiopatica (fara o cauza cunoscuta) sau se poate datora
unor traumatisme ale articulatiei sau interventiilor chirurgicale realizate la acest nivel, in mod
special daca sunt tratate cu imobilizare extinsa. Este caracterizata prin pierderea progresiva a
amplitudinii de miscare datorata pierderii flexibilitatii capsulei articulare.

Fig 15. Cicatrizarea capsulei articulare

9
 Leziunea este caracteristica femeilor cu varsta intre 40-60 de ani si pacientilor cu semne clinice
de depresie. Motric, dificultatile sunt in special intalnite la nivel de rotatie atat interna cat si
externa. Se recomanda un examen radiologic de catre medicul specialist pentru a se identifica
prezenta calcifierilor sau a altor patologii.
Procesul de recuperare este de obicei destul de lent si in anumite cazuri poate dura mai mult de
2 ani. Daca dupa 12 luni de reabilitare nu sunt inregistrate succese, poate fi sugerata mobilizarea
sub anestezie sau artroliza (interventie chirurgicala ce vizeaza redarea mobilitatii unei articulatii,
prin taierea ligamentelor si a capsulei care inconjoara articulatia).

c. Instabilitatea umarului
Cand vorbim de instabilitatea umarului, trebuiesc luate in considerare toate patologiile
traumatice ce pot surveni la acest nivel cum ar fi dislocatiile, luxatiile, subluxatiile si laxitatea
articulara patologica. Au fost propuse diferite clasificari, dar ne vom referi la instabilitatea ce
implica pacienti cu semne de laxitatea articulara patologica congenitala, asociata cu instabilitate la
nivelul umarului.
Instabilitatea poate afecta de asemenea sportivii ce folosesc amplitudinea maxima de miscare
la nivelul acestei articulatii cum ar fi: gimnastii, jucatori de volei, halterofilii sau inotatorii.

Fig 16. Categorii de luxatii in functie de gravitate

10
 Efectul traumatic este produs prin miscari repetitive deasupra capului care, datorita slabirii
articulatiilor, provoaca anomalii mecanice simultane asupra structurii nervoase si tesuturilor moi
periarticulare (microtraume repetate) care cauzeaza durere.
Tratamentul conservator consta in incercarea de gestionare a acestei situatii medicale
complexe. Aceasta munca este in mare parte finalizata prin imbunatatirea biomecanicii articulatiei
prin tonifierea muschilor ce stabilizeaza articulatia.
In particular, in sporturile ce au miscari cu bratele mult ridicate este necesar sa se consolideze
toti muschii coafei rotatorilor, din moment ce sunt implicati in controlul miscarile fine si
stabilizarea capului humeral. Recuperarea controlului neuromuscular este esentiala, deoarece
deficitul in coordonare este tipic. Exercitiile de coordonare pot fi o alternativa in reabilitarea pe
teren, unde pacientii vor fi supusi unor activitati dinamice si mai specifice.
Daca dupa cel putin 6 luni de terapie conservatoare nu se vad rezultate calitative este posibil
sa fie necesara o interventie chirurgicala si continuarea kinetoterapiei postoperator.

5. Echipamente medicale destinate recuperarii mobilitatii umarului

➢ KINETEC CENTURA SHOULDER & ELBOW [3]

Fig 17. KINETEC CENTURA SHOULDER & ELBOW

Caracteristici tehnice:

- aparate pentru miscare pasiva continua (CPM) pentru recuperarea umarului si a cotului;
- telecomanda cu afisaj tip LCD, interfata intuitiva;
- 16 protocoale terapeutice programabile direct de pe telecomanda de pacient;

11
- sezut si spatar deosebit de confortabile pentru pacient (prevazut cu role pentru transport si
spatar rabatabil 1800);
- interschimbabile pentru stanga/ dreapta;
- ajustarea timpului therapeutic de la 1minut la 24 ore;
- ajustarea pauzei la atingerea miscarii maximale: 1 sec – 15 min;
- ajustarea vitezei: de la 400 la 1400 / minut (5 nivele);
- ajustarea fortei de inversie: 6 pasi;
- posibilitatea blocarii ajustarii parametrilor;
- posibilitatea resetarii parametrilor in cazul schimbarii miscarii terapeutice;
- miscare automata continua sau ajustare manuala;
- greutatea maxima a utilizatorului: 130kg;

Tipuri de miscari posibile:

A. Abductie – Adductie (200 – 1600);

B. Abductie – Adductie cu rotatie sincronizata (200 – 1600 cu -300 – 900);
C. Rotatie Interna, Rotatie Externa (-300 – 900);

Fig 18. Miscarile A,B,C

12
 D. Flexie, Extensie (200 – 1800);
E. Abductie Orizontala (-300 – 1100);
F. Extensie, Flexie la nivelul cotului (-100 – 1350).

Fig 19. Miscarile D ,E, F

➢ Orteza pentru imobilizare umar si brat, tip Dessault - ARM302P [1]

Fig 20. Orteza pentru umar

13
 Sistem de fixare a umarului si a bratului recomandata in tratamentul leziunilor la umar
si cot, inclusiv fracturi, dislocarile de umar, entorse, poate fi de asemenea aplicata in procesul
de vindecare a afectiunilor inflamatorii.
-permite reducerea la minimum a perioadei de aplicare si de imobilizare cu ipsos, garantand
stabilizare perfecta si imobilizarea articulatiei umarului in extremitatea superioara.
-realizata dintr-o spuma usoara, care permite pielii sa respire acoperita cu material textile care
transfera caldura si de umiditatea in exterior, crescand astfel confortul utilizarii produsului.
-permite intretinerea usoara a igienei.
-poate fi ajustata rapid si usor pe forma corpului pacientului si se utilizeaza in conformitate cu
instructiunile unui medic sau fizioterapeut.
-poate fi folosita atat pe umarul drept cat si pe umarul stang.
-nu trebuie utilizata in caz de rani deschise, zgarieturi ale epidermei, precum si in urma aplicarii
in prealabil a unui gel de incalzire sau unguent.

14
 6.Modelarea unui echipament pentru recuperarea umarului

Am ales modelarea unei roti de reabilitare a umarului atasabila pe spalier care este
necesara in cabinete de kinetoterapie. Aceasta se ataseaza cu usurinta pe orice tip de spalier, la
inaltimea dorita.
Roata reabilitare umar atasabila pe spalier permite realizarea exercitiilor de rotatie a
umarului pentru cresterea mobilitatii acestuia, dar si a incheieturii mainii si cotului. Roata
permite efectuarea miscarilor circulare complete de 360 grade, gradul de rezistenta putand fi
reglat progresiv. Manerul poate fi de asemenea reglat in lateral pentru confortul fiecarei
persoane.
➢ Caracteristici:
• structura metalica rezistenta
• atasabila pe spalier la orice inaltime
• maner din lemn reglabil

➢ Roata de reabilitare a umarului este formata din 7 elemente :

Dintre acestea 4 sunt modelate :suport, bara ,maner , sustinere bara ; restul de 3 elemente sunt
de legatura : surub cu cap future , piulita cu guler , rulment.

Fig 21. Ansamblu echipament

15
 • Supotul este realizat din structura metalica, acesta se va atasa pe spalier cu
ajutorul celor 2 urechi de sustinere.

Fig 22. Suport

Fig 23. Pozitia suportului in ansamblu

Suportul are sudat o camasa in care va intra un rulment cu ajutorul caruia bara se va putea efectua
o miscare circulara de 360° in ambele sensuri.

16
 Realizarea suportului:

Pentru realizarea suportului am pornit de la latimea minima a unui spalier care este de 90 cm si am conceput
suportul astfel incat sa se incadreze in aceasta dimensiune. Penru desenul de executie al suportului verificati
anexele.
Pentru a realiza suportul am avut nevoie de 8 sketch-uri extrudate ,iar pentru ca piesa sa nu ne puna in
pericol de accidentare am filetat suprafetele exterioare .

Fig 24. Realizarea suportului

17
 • Bara este realizata din structura metalica de 5x5 cm aceasta se fixeaza pe sustinere bara
cu ajutorul surubului cap fluture ,acesta este reglabil la dimensiunea dorita.

Fig 25. Bara

Realizarea barei:
Pentru realizarea barei am avut nevoie de 2 sketch-uri extrudate,am realizat doua gauri
filetate pe care se va infileta un maner in doua sensuri in functie de comoditatea fiecaruia.
Cele 19 gauri filetate sunt pentru a pozitiona bara la inaltimea dorita prin surubul cap future.

Fig 26.Realizarea barei

18
 • Sustinere bara este realizat din structura metalica ,aceasta face legatura
intre bara si suport.

Fig 27. Sustinere bara

Realizarea Sustinere bara:

Pentru realizarea acestui part am avut nevoie de 5 sketch-uri extrudate . Am inceput prin a
realiza corpul dreptunghiular , apoi am facut un sketch in care am realizat axul in care intra
rulmentul si cu ajutorul piulitei este fixat pe suport . Pentru a realiza filetele am folosit
functia Thread.

19
 Fig 28. Realizarea manerului

Fig29.Realizarea sustinere bara

• Manerul este partea de prindere si ghidare a mainii ,ca si material am ales lemnul.
Cu ajutorul filetului se insurubeaza pe bara ,realizandu-se o rotatie completa de 360°. Acesta
are doua pozitii frontal si lateral.

Fig 30. Maner

20
Realizarea manerului:
Pentru realizarea acestuia am avut nevoie de 3 sketch-uri in plane diferite in care am
realizat cate un cerc de R10 si R 20 ,iar cu ajutorul functiei Loft am unit cele 3 schite
realizanduse profilul manerului .Ulterior am modelat filetul acestuia .

• Elemente de legatura -sunt elemente pe care le-am ales din normative

➢ Surub cu cap future M5x8.1, rolul principal al acestui surub este de a fixa bara la
inaltimea de care are nevoie persoana in cauza.

Fig 31. Surub cu cap future M5x8.1

➢ Piulita M8x1 , are angajamentul de a fixa sustinere bara de suport .

Fig 32. Piulita cu guler M8x1

21
➢ Rulment cu bile cilindrice M22 , cu ajutorul acestui element bara se poate roti.

Fig 33. Rulment cu bile cilindrie

22
Bibliografie:

[1]https://www.google.ro/search?q=ECHIPAMENTE+MEDICALE+DESTINATE+RECUPERARII
+umarului&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwib8_iG0-
7mAhVK6KYKHcIpD7oQsAR6BAgKEAE&biw=1920&bih=888#imgrc=JcZOBy2EEYVWwM:
[2] http://www.ortokinetic.ro/p152-Artroscopie+umar
[3] https://neotech.ro/kinetec-centura-shoulder---elbow/202.htm
[4] https://kineticbrasov.ro/umarul/
[5]https://www.google.com/search?q=anatomie+umar&rlz=1C1GCEU_enRO866RO867&tbm=isch
&source=iu&ictx=1&fir=BD4EBfs3pw1dAM%253A%252CzN-
pByfvHxRcIM%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kQLmqpVutGchhD2wE99JMMo1FcS4A&sa=X&ved=2ahUKEwiexuy06PDmAhVXw8QBHbAjDu
EQ9QEwCHoECAoQFA#imgrc=BD4EBfs3pw1dAM:
[6] http://www.lectiadeortopedie.ro/articulatia-umarului/
[7]https://www.google.com/search?q=miscari+ale+umarului&rlz=1C1GCEU_enRO866RO867&sour
ce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjsyqD6uu7mAhXMxcQBHYoQDoIQ_AUoAXoECAw
QAw&biw=1920&bih=888#imgrc=_PA_7uCnYf9DRM:
[8]https://www.google.com/search?q=miscari+ale+umarului&rlz=1C1GCEU_enRO866RO867&sour
ce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjsyqD6uu7mAhXMxcQBHYoQDoIQ_AUoAXoECAw
QAw&biw=1920&bih=888#imgdii=2ER3CrYPtOGsoM:&imgrc=_PA_7uCnYf9DRM:

23