Reflexele medulare

Măduva este sediul unor reflexe prin care se realizează întreaga

activitate motorie la nivel medular.

Principalele reflexe medulare:

1. reflexul miotatic

2. reflexul de tendon

3. reflexul flexor (de apărare).

 Reflexele medulare
- Reflexul miotatic -

Este reflexul fusului muscular, căci întinderea unui muşchi excită

fusul muscular, ceea ce, reflex, va declanşa contracţia acelui
muşchi, a fibrelor extrafusale.

muşchi

fibrele Ia

MN α,

fibrele extrafusale ale

aceluiaşi muşchi,

 contracţia muşchiului.
 Reflexele medulare
dinamic
- Reflexul miotatic - static

Reflexul miotatic dinamic:

 este declanşat de stimulul dinamic emis de receptorul primar
atunci când fusul este întins cu intensitate mare.
 când mușchiul este întins brusc, un semnal puternic este transmis
măduvei spinării;

Acesta determină instantaneu un puternic reflex de contracție

în același mușchi de la care vine semnalul.

Astfel, reflexul funcționează ca să se opună modificării

bruște de lungime a mușchiului.
 Reflexele medulare
dinamic
- Reflexul miotatic -
static

Reflexul miotatic dinamic:

- Semnalul ajunge direct la neuronii α fără a trece prin neuroni

intercalari fiind emisă imediat comanda contracţiei reflexe a
muşchiului întins ce va fi readus la lungimea lui iniţială.

- O creştere doar de o fracţiune de micron în lungime a fusului

face ca receptorul primar să transmită un număr enorm de
impulsuri pe fibra Ia, dar numai atât timp cât lungimea se
modifică, impulsurile scăzând rapid când variaţia de lungime s-
a oprit.
 Reflexele medulare
- Reflexul miotatic static -
- este generat de stimuli de la nivelul receptorilor secundari (de la
nivelul fibrelor fusale cu lanţ nuclear) (eflorescenţa Ruffini), prin
aferenţa IIa.
- O creştere prelungită în lungime a fusului face ca receptorul
secundar să transmită impulsuri pe fibra IIa, atât timp cât muşchiul
este menţinut într-o alungire excesivă.
- Contracţia muşchiului caută să se opună forţei care întinde
muşchiul.
 Reflexele medulare
- Reflexul miotatic -

Răspunsurile statice şi dinamice ale fusului sunt permanent

controlate de MN γ.

MN γ dinamic – inervează fibra fusală cu sac nuclar

MN γ static – inervează fibra fusală cu lanţ nuclar (şi cu sac)

Orice semnal trimis de la centrii supraspinali către motoneuronul α

excită simultan şi motoneuronul γ , ceea ce face să se contracte
fibrele musculare extrafusale şi intrafusale.

Motoneuronii γ primesc în permanenţă influxuri din centrii

superiori, care le modulează starea de excitabilitate, stare pe
care o retransmit motoneuronului α.
 Reflexele medulare
- Bucla gama -

Bucla γ reprezintă un circuit facilitar pentru contracţia musculară.

- ea pregăteşte şi ajustează permanent tonusul muscular în vederea

efectuării mişcărilor active.

Tonusul muscular reprezintă starea permanentă de semicontracţie

musculară.

MN γ din cornul anterior → axon → fibrele musculare intrafusale

→ terminaţia anulospirală din fus → fibrele Ia → protoneuronul
senzitiv spinal → neuroni intercalari → MN α

Circuitul Bucla gama

 Diagrama schematică a buclei Gama
- În timpul contracției voluntare, centrii supraspinali coactivează
motoneuronii α și γ;
- La rândul lor, motoneuronii γ inervează terminațiile fusului
muscular prin fibre nervoase, bombardându-le cu impulsuri.

Fusul muscular va
declanșa un input
excitator tonic
motoneuronilor α de
aceeași parte prin
fibre Ia.
 Reflexele medulare
- Bucla gama -

MN γ din cornul anterior → axon (1) → fibrele musculare

intrafusale → terminaţia anulospirală din fus (2) → fibrele Ia (3) →
protoneuronul senzitiv spinal (4) → neuroni intercalari (5)→ MN α

5
4

3
Ia 1

2
 Reflexele medulare
- Reflexul de tendon (reflexul Golgi) -

- “organul Golgi” - receptor proprioceptiv - la nivelul joncţiunii

musculotendinoase;
- de la el pleacă fibre senzitive Ib.
- Acest receptor detectează orice schimbare în starea de “tensiune” a
muşchiului.
 Reflexele medulare
- Reflexul de tendon (reflexul Golgi) -

- Semnalele de la organul Golgi ajung în măduvă, excitând un

singur neuron intercalar inhibitor, care, în conexiunea cu MN α,
îi transmite acestuia informaţia de inhibiţie motorie.

- această inhibiţie se
va referi strict la
muşchiul de la al
cărui tendon a
plecat stimulul
inhibitor, şi nu se
va extinde şi la
muşchii
învecinaţi.
 Reflexele medulare
- Reflexul de tendon (reflexul Golgi) -

tensiunea în muşchi
organul tendinos Golgi

Fibra IB

neuron intercalar inhibitor

motoneuron α
 inhibiţie motorie
 3. Organul tendinos Golgi
1. Contracție musculară
2. Crește tensiunea în mușchi
3. Se excită organul tendinos Golgi.
4. Trimite semnal la motoneuron intercalar inhibitor (prin
aferențe de fibre mielinice groase de tip IB).
5. Semnal de inhibiție la motoneuronii alfa
6. Scade tonusul muscular
 Reflexul miotatic:
Receptorul primar din fusul muscular → fibre Ia → MN α → fibrele
extrafusale → contracția

Reflexul miotatic şi reflexul de tendon (T. Sbenghe)

Reflexul de tendon:
Crește tensiunea în mușchi → Golgi → fibrele Ib → neuron intercalar
→ MN α → inhibiție
 - Circuitul Renshow -
- mecanism inhibitor de autofrânare.

- imediat ce cilindraxul MN α a părăsit cornul anterior, se

desprinde din el o colaterala recurentă, care se întoarce in cornul
anterior, făcând sinapsa cu interneuronul Renshow, al cărui axon
se termină pe MN α din axonul căruia s-a desprins colaterala.
 - Circuitul Renshow -

- Circuitul Renshow reglează nivelul de

descărcare a neuronului motor α,
scăzându-l când devine prea crescut,
evitându-se astfel difuziunea anormală
a activităţii tonice la toţi motoneuronii
α.
- Fenomenul de inervaţie reciprocă –
 reflex inhibitor reciproc
 - Fenomenul de inervaţie reciprocă –
 reflex inhibitor reciproc
- De la eflorescenţa Ruffini, (juxtaecuatorial pe fibrele intrafusale
- mai ales pe cele cu lanţ nuclear), pleacă fibrele tip II (IIa) care
ajung în cornul anterior, făcând sinapse cu neuronii intercalari şi
prin ei, cu MN α.
 - Fenomenul de inervaţie reciprocă –
 reflex inhibitor reciproc
- Pe acest circuit este condus influxul facilitator pentru contracţia
muşchiului respectiv (agonist), dar prin intermediul altor neuroni
intercalari influxul ajunge la motoneuronul alfa al
antagonistului, pe care îl inhibă (inervaţie reciprocă).
- Fenomenul de inervaţie reciprocă –
 reflex inhibitor reciproc

De la eflorescenţa Ruffini,

fibre tip IIa

in cornul anterior

neuronii neuronii
intercalari + intercalari -

MN α agonist MN α antagonist
(F).
(E).
 - Reflexul flexor (reflexul nociceptiv) -

Un stimul senzitiv (în special dureros) la un membru determină

retracţia în flexie a membrului respectiv.
 - Reflexul flexor (reflexul nociceptiv) -
Reflexul are la bază excitaţia exteroceptivă a pielii şi este considerat un
reflex polisinaptic, căci aceasta excitaţie este condusă la măduvă prin
numeroase fibre senzitive, la cel puţin 3 - 4 neuroni intercalari, iar de
aici este concentrată spre un MN α.

De aceea MN primeşte impulsuri în

serie, starea de excitaţie centrală
persistând mai mult timp, astfel încât
contracţia poate deveni tetanică şi să
se continue chiar un timp scurt după
oprirea stimulului nociceptiv.
 - Reflexul flexor (reflexul nociceptiv) -

O excitaţie exteroceptivă  un
reflex de apărare prin:

 contracţia unui grup muscular

(F),
 simultan cu relaxarea grupului
muscular antagonist (E), de
aceeaşi parte,
 şi cu fenomene musculare
inverse în partea opusă.
 Reflexul extensor încrucişat
La 0,2—0,5 secunde după ce reflexul de flexie a fost declanşat într-un
membru, apare în membrul opus o extensie.

Semnalul venit prin nervii senzitivi de

pe aceeaşi parte medulară se ramifică
spre jumătatea medulară opusă, unde
excită motoneuronii muşchilor
extensori ai segmentului opus.

Stimulul exteroceptiv ajuns în

măduvă, determină:
- reflexul flexor homolateral
- reflexul extensor
heterolateral,
+ un efect inhibitor (inhibiţie
reciprocă) asupra extensorilor
homolaterali şi flexorilor
heterolaterali.
 Căile nervoase de legătură

a. Căile nervoase aferente

- receptor musculotendinos - aferenţe spre celule nervoase ale
cornului anterior, prin intermediul protoneuronului senzitiv
spinal.
- Fibra IA aferentă porneşte de la receptorul ecuatorial al fibrei
intrafuzale, ajuns în corn face sinapsă cu MN α agonist - neuron
intercalar facilitator - MN α (sinergist) - celule Renshaw - MN α
antagonist.
- Fibra IIA porneşte de la formaţiunea Ruffini - MN intercalar -
MN α
b. Căi nervoase eferente
• De la motoneuronii cornului anterior axonii lor ajung la muşchi
prin:

- Fibre A alfa - cilindraxul motoneuronului alfa, care ajunge la placa

motorie a fibrei musculare extrafuzale.
- Fibra A gama dinamic - cilindraxul motoneuronului gama dinamic -
ajung pe zona polară a fibrei intrafuzale.
- Fibra A gama static - cilindraxul motoneuronului gama static ajunge
în zona juxtaecuatorială a fibrei intrafuzale.
- Fibra Beta - pornite de la motoneuronii din cornul anterior ajung la
fibrele extrafuzale şi intrafuzale