Sunteți pe pagina 1din 53

IMAGISTICA MEDICALA

Domeniu de varf al medicinei moderne care cuprinde un grup de tehnici


medicale cu principii diferite care au în comun faptul că furnizeaza
informatii diagnostice sub forma de imagini prin intermediul imaginii
unor sisteme anatomice, organe sau leziuni.

Condiţie:
Imaginile să fie prelucrate la calculator(computerizate)..
Radiologia-imagistica medicala a progresat enorm in ultimii ani,prin aparitia
noilor tehnologii de vizualizare a imaginii corpului omenesc in vivo: imaginile
sectionale obtinute in Ultrasonografie, (US)
ComputerTomografie,(CT),Imagistica cu Rezonanta Magnetica (IRM),au
schimbat radical in bine calitatea diagnosticului in toate teritoriile
anatomice si in marea majoritate a proceselor patologice.
Progresele importante si rapide ale tehnologiei informatice au creat noi
posibilitati de crestere a calitatii imaginilor radiologice,atit prin achizitia cit
si prin arhivarea si post-procesarea computerizata a acestora.Astfel,ceea ce
in anii ’80 parea doar un vis indepartat-reconstructia si vizualizarea
tridimensionala3D,a structurilor corpului omenesc- acum, la inceputul noului
mileniu-a devenit realitate aproape cotidiana;mai mult,s-a realizat si
imagistica 4D (3D + dinamica temporala ,in timp real !)
METODE RADIO-
IMAGISTICE:clasificare

 METODE “INVAZIVE”: folosesc ca sursă


de energie radiaţii ionizante, potenţial
periculoase (funcţie de doză)
 Raze X (descoperite de Röntgen în 1895) –
röntgendiagnostic
 Izotopi radioactivi (medicina nucleară)
 METODE NEINVAZIVE: utilizează
radiaţii neionizante
 Unde de radiofrecvenţă în câmp magnetic
– imagistica prin rezonanţă magnetică
(IRM)
 Unde mecanice (ultrasunete) –
ultrasonografia (US, ecografia)
Tehnicile imagistice

 se completeaza reciproc

 se utilizeaza in functie de performante si cost

 Se subordoneaza indicatiei facute de clinician

 se uneori se “verifica” reciproc

Performante/Avantaje/Dezavantaje
IMAGISTICA CU RAZE X
- radiaţia electromagnetică

 Radiaţia electromagnetică – formă de transport a


energiei; (radiaţia electromagnetică = undă
transversală, în care câmpurile electric şi
magnetic oscilează perpendicular pe direcţia de
propagare a undei);
 radiaţia electromagnetică este caracterizată prin:
 Lungimea de undă (λ) – distanţa dintre două unde
succesive (măsurată în metri);
 Amplitudinea – intensitatea, caracterizată de înălţimea
undei;
 Frecvenţa (f) – numărul de oscilaţii în unitatea de timp;
se măsoară în hertz-i (Hz);
 viteza c = f x λ (m/s); viteza de deplasare a radiaţiei
electromagnetice este de 3x108 m/s (viteza luminii în
vid);
IMAGISTICA CU RAZE X

 În aplicaţiile medicale
razele X sunt produse
de tubul radiogen în
instalaţii specializate.
 RAZELE X –
descoperite în 1895
de Röntgen – sunt o
formă de radiaţie
electromagnetică cu
lungimea de undă în
domeniul angströmilor
– 0,1-150 Ǻ (1 Ǻ = 10- Wilhelm Konrad RONTGEN
10 m);
Premiul NOBEL-1905
pentru descoperirea Razelor
X
IMAGISTICA CU RAZE X
- locul razelor X în spectrul electromagnetic -
IMAGISTICA CU RAZE X
- producerea razelor X – tubul radiogen -
 Razele X sunt produse în
tubul radiogen
 Acesta converteşte energia
electrică în raze X, cu
producerea concomitentă
de căldură.
IMAGISTICA CU RAZE X
- producerea razelor X – tubul radiogen

 Electronii furnizaţi de catod prin încălzirea unui filament –


focalizaţi şi acceleraţi către anod prin aplicarea unei
diferenţe de potenţial de ordinul zecilor de kV;
 Anodul de Cu (bun conducător de căldură) – pe suprafaţa
sa o pastilă de tungsten (focar), care produce razele X în
urma “bombardamentului” cu electroni;
 anodul – rotativ (3600-10000 rpm) – previne deteriorarea
focarului de către fasciculul de electroni;
 suprafaţa anodului este înclinată (7-20) – controlează
lărgimea fasciculului generat (aceasta influenţând
netitatea geometrică a imaginii);
 suprafaţa focarului: mică (0,3-0,6 mm) sau mare (1-1,2
mm) funcţie de aplicaţie; tuburile pentru fluoroscopie şi
radiografie au în general două focare;
 Întregul ansamblu e situat într-o incintă vidată care la
rândul ei este plasată într-o cupolă plumbată conţinând un
fluid schimbător de căldură (ulei).
IMAGISTICA CU RAZE X
- producerea razelor X – tubul radiogen -

 Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu


energie variabilă) fiind mai departe filtrat (sunt reţinuţi fotonii cu
energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul
util) pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
 Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a
fluidului de răcire;
 Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia
(echipament pentru explorări generale - radiografie, fluoroscopie;
angiografie; mamografie; computer-tomografie).
IMAGISTICA CU RAZE X
- principiu general -

 Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe


regiunea anatomică de examinat şi, trecând prin corp,
este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică
a structurilor (numărul atomic Z al atomilor componenţi),
densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa de emisie a
fasciculului;

 La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent)


este atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimând
diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor
străbătute;

 Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film


radiologic, ecran fluorescent, detectori) care transformă
– pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia
latentă transportată de fotonii X în imagine structurată,
utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală (radiografia şi
fluoroscopia digitală, computer-tomografia), directă
(radiografia, fluoroscopia) sau reconstruită (computer-
tomografia).
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia -

 Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care


generează imagini secţionale în plan axial prin baleierea
unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat;
 CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare
(absorbţie) liniară în ţesuturi – densitate – a unui fascicul
de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o
“hartă” a distribuţiei densităţilor tisulare în volumul
secţiunii examinate;
 Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul
pacientului iar intensitatea fasciculului emergent este
măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi
diametral opus faţă de tubul de raze X;
 pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată
a intensităţii fasciculului emergent se numeşte proiecţie;
 imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de
computer prin analiza matematică a multiplelor sale
proiecţii.
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 –


70 cm şi putându-se înclina cu 15-40, conţine:
 Tubul de raze X
 Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)
 Circuitele de răcire
 Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în
detectori)
 Masa mobilă
 Generatorul de raze X
 Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de
detectori şi a software-ului imaginea CT); stochează datele
pe HDD;
 Consola cu monitorul TV
 Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW,
MOD, dispozitive hardcopy pe filme de imagistică – cu
developare umedă sau uscată – sau hârtie).
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Generaţia Ia:
 primul CT (EMI, 1972)
 utiliza un fascicul fin
(“pencil beam”) şi un
detector care realizau
o mişcare de
translaţie în timpul
căreia se obţinea o
proiecţie apoi o
rotaţie de un grad şi
se achiziţionau datele
unei noi proiecţii;
 în total 180 de
proiecţii; generarea
unei singure imagini
dura 5 min;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Generaţia a II-a:
 realizează tot o
mişcare de
translaţie-
rotaţie;
 utilizează un
fascicul conic şi
mai mulţi
detectori (5-20);
 Timp de secţiune
6-20 s;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Generaţia a III-a:
 utilizează un
fascicul conic;
 tubul şi coroana
de detectori
realizând o
mişcare de rotaţie
sincronă în jurul
pacientului;
 Timp reconstrucţie
3-8 s;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Generaţia a IV-a:
 utilizează un
fascicul conic;
 o coroană
completă de
detectori,
staţionari, tubul
fiind singurul ce se
roteşte în gantry
în jurul
pacientului,
 Timp reconstrucţie
1-4 s;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 Generaţia a V-a:
 nu există elemente mecanice în mişcare;
 utilizează un tun electronic care generează un
fascicul de electroni ce este focalizat şi se
deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210 pe
un inel-ţintă de tungsten;
 fasciculul de raze X astfel produs traversează
corpul pacientului ajungând pe coroana de
detectori;
 multiple coroane de detectori permit achiziţia
simultană a multiple secţiuni (multi-slice/multi-
detector CT).
 Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – aparatura -

 CT spirală.
 Are loc o scanare continuă a unui volum din corpul pacientului în
timpul deplasării mesei;
 se scade timpul de examinare;
 nu mai există secţiuni “pierdute” datorită respiraţiei inegale a
pacientului de la o secţiune la alta;
 se pot realiza reconstrucţii de calitate în diverse planuri ale
spaţiului, etc;
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia -

 CT este o metodă imagistică secţională;


secţiunile se realizează în plan axial,
grosimea lor fiind de 1-10 mm;
 CT a eliminat sumaţia planurilor;
 CT lucrează cu noţiunea de densitate,
derivată din coeficientul de atenuare;
 Unitatea de măsură a densităţii este
denumită Unitate Hounsfield (UH), după
numele iniţiatorului metodei; prin
convenţie apa are densitatea de 0 UH,
aerul de – 1000 UH, osul +1000 UH.
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – imaginea -

 Imaginea obţinută este formată din pixel-i (picture


elements); dimensiunea pixel-ului este obţinută
împărţind diametrul ariei examinate la dimensiunea
matricei;
 Aria secţiunii – FOV (field of view) – diametrul ariei
examinate (25 cm pt. cap, 38-45 pt. corp, etc.);
 Matrice – obişnuit 512x512
 Voxel – este elementul de volum al secţiunii (grosimea
secţiunii x aria pixelului);
IMAGISTICA CU RAZE X
- computer tomografia – imaginea -

 Imaginea în CT este o imagine reconstruită de


computer pe baza datelor achiziţionate de detectori;
utilizând diverşi algoritmi matematici acesta
aranjează în matrice coeficienţii de atenuare
realizând o imagine numerică (digitală) care este
apoi afişată pe monitor în nuanţe de gri-uri;
 numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20,
limitat de capacitatea ochiului omenesc de a le
diferenţia;
 calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul
de densitate afişat de acest număr limitat de nuanţe
de gri;
 se utilizează ferestre de densitate (window width –
WW) şi mediana ferestrei (window level – WL);
Computer-tomografia

 Permite măsurarea densităţilor diferitelor ţesuturi


din organism plecând de la absorbţia razelor X şi de
la reconstrucţia unei imagini utilizând diferitele
proiecţii transversale.

 Absorbţia este diferită pentru fiecare structură


anatomică în parte depinzând de coeficientul de
atenuare (absorbţie).

 Coeficientul de absorbţie  , depinde pentru un


element chimic dat de numărul atomic Z, de
densitatea sa şi de energia fasciculului incident e.

 Hounsfield a definit o scară de densităţi unde apa


corespunde la 0 UH, aerul la - 1000 UH şi osul la +
1000 UH.
 Metodă densimetrică
 Metodă imagistică

Orice instalaţie CT cuprinde 3 operaţiuni


principale necesare obţinerii informaţiei
vizuale finale:
- achiziţia
- reconstrucţia
- postprocesarea
Achizitia

 Utilizează un fascicul de raze X emis de un tub cu mare capacitate


de disipare a căldurii.
 Fasciculul este colimat la grosimi de 1-10 mm.
 Sursa radiogenă se roteşte în jurul pacientului şi emite continuu
sau periodic în timpul unei rotaţii de 360°.
 Mişcarea de rotaţie: secvenţială sau continuă.
 Prin efect de paralaxă poziţia reciprocă a structurilor traversate se
schimbă pe măsura deplasării circulare a sursei de radiaţie.

 Radiaţia incidentă corp de examinat radiaţia reziduală


complex de cristale de scintilaţie (detectorii de radiaţie) cuantă
de lumină  fotomultiplicator microcurent electric (materialul
brut) oferit spre prelucrare digitală unui calculator.

 Avantaj: operează în planul axial perpendicular pe axul lung al


corpului.
 Dezavantaj: iradierea în profunzime.
Computertomograful spiral a
revoluţionat tomodensitometria
clasică secvenţială, permiţând :

 explorarea volumetrică a unui organ,


 reconstrucţiile cu secţiuni “ încălecate ” fără
a iradia în mod suplimentar pacientul,
 opacifierea cu ajutorul produşilor de contrast
iodaţi nionionici a structurilor vasculare în
timpul fazei arteriale sau venoase cu
obţinerea unei angio-computertomografii
(ACT),
 eliminarea efectului de volum parţial.
Reconstructia in CT

 Fiecare microcurent electric conversie digitală 


calculator  sinteză a datelor tuturor curenţilor
obţinuţi şi cu ajutorul unei matrice de referinţă
reconstruieşte o hartă a densităţilor existente în fiecare
volum cilindric scanat.

 Utilizează tehnica pixelilor unitatea structurală a unei


secţiuni achiziţionate.
Matricea curentă: 512/512

 Fiecare pixel însumează o


valoare unică de densităţi
corespunzător unui volum
identic ca dimensiuni.

 Pixelii recompun din


nuanţe de gri imaginea
descompusă în cadrul
achiziţiei.

 Fiecărei densităţi traversate


îi corespunde o singură
nuanţă de gri.

 Fiecare nuanţă de gri ca


produs final analog este
utilizată ptr recompunerea
unei imagini alb/negru
afişate pe un ecran tv.
 Imaginea finală este o imagine virtuală creată de calculator, bazată
strict pe date reale achiziţionate cu ajutorul razelor X.

 Calitatea imaginii depinde de o multitudine de factori dintre care cei


mai importanţi sunt:
 Gradul de rezoluţie
 Dimensiunea pixelilor

 Există 2 tipuri de rezoluţie:


 geometrică: cea mai mică dimensiune a unui detaliu din imagine
care poate fi individualizat.
 de densitate: cea mai mică diferenţă între densităţile a două
structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat.

Rezoluţia geometrică este dependentă de dimensiunea


pixelului.
Pixel mic rezoluţie geometrică bună  imagine netă

În radiologie cea mai bună imagine este obţinută cu ajutorul filmului


radiografic (pixelul este de ordinul Angstromilor). Imaginea digitală
este mai puţin netă (pixelul este de ordinul micronilor).
Postprocesarea

 Comună tuturor tehnicilor digitale (măsurători-distanţe,


unghiuri, circumferinţe; modificări de contrast şi
luminozitate, zoom…).

 Valorile specifice CT sunt cele densimetrice.

 Scară convenţională de densităţi: osul:


+1000apa-0 aerul: -1000
 Unitatea convenţională de densitate- unitatea Hounsfield.

 Structurile vii se pot descompune în 2000 de valori de


densităţi fiecăreia corespunzându-i o anumită nuanţă de
gri.

 Postprocesarea: funcţie a instalaţiilor CT care utilizează


date de măsură achiziţionate o singură dată (row data),
operaţiunile efectuându-se în afara prezenţei bolnavului.
 O imagine vizuală este cu atât mai bogată în
informaţii cu cât contrastul imaginii este mai bun.

 Substanţele de contrast iodate sporesc contrastul


prin difuziunea acestora în ţesuturi gradul de
încărcare cu iod al unui ţesut determină creşterea
indicelui său de atenuare care este direct dependent
de gradul de vascularizaţie a ţesuturilor aplicaţii în
diagnostic (studiile vasculare; evidenţierea
tumorilor hipo/ hipervascularizate în raport cu
parenchimul sănătos).

 Substanţe de contrast utilizate în CT


 Contrast iodat nonionic injectat iv (1,5 ml /Kg
corp)
 Contrast oral / clismă: Gastrografinul diluat.
 CT are posibilitatea de a stabili
densimetric parametrii ce caracterizează
anumite structuri normale şi procese
patologice din corpul omenesc.

 Calciul: densitate peste 100 UH.


 Apa: densitate 0 sau slab pozitivă (conţinut
mineral sau proteic).
 Aerul: cea mai mare valoare negativă de
densitate (- 1000 UH).
 Grăsimea: densitate negativă (- 20; -100 UH).
 Hematomul proaspăt: densitate 60-80UH.

 Corpi străini: hiperdensităţi metalice apar sub


forma unor artefacte în imagine cu un aspect
specific.
Indicaţiile explorării CT
 Principalele aplicaţii diagnostice:

- patologia SNC- vasculară, tumorală, infecţioasă;


- patologia mediastinală;
- patologia pleuro-pulmonară (nodulul pulmonar
unic vs multiplii);
- patologia organelor parenchima
toase (ficat, pancreas, splină,
rinichi); - patologia spaţiului
extraperitoneal; - patologia vaselor mari;
- patologia musculo-scheletală;

 Rol terapeutic:
 Puncţie biposie/ citologică;
 Aspiraţii şi drenaje de colecţii, abcese;
 Tratament percutanat CHH.
UHN dreaptă. Leziuni osteolitice
vertebrale.
Colecţie psoică stg.

UHN dreaptă. Leziuni


osteolitice vertebrale.
Colecţie psoică stg.
Elemente de semiologie CT

 Descrierea leziunii
 Structură: omogenă, heterogenă
 Contururi, formă, dimensiuni
 Localizare
 Topografie: superficială, profundă
 Modificări de vecinătate- efect de masă asupra structurilor
adiacente.
 Prezenţa/ absenţa edemului perilezional

S-ar putea să vă placă și