BAZELE

KINETOTERAPIEI

TEHNICI KINETOLOGICE DE BAZĂ

 BASIC KINESIOLOGICAL
TECHNIQUES

Clasificarea tehnicilor kinetologice pleacă de la recunoaşterea

celor trei proprietăţi fundamentale ale aparatului locomotor:
- starea de repaus
vis-a-vis de capacitatea
- de a menţine o poziţie
or
- de a putea fi mişcat (prin aplicarea unei forţe externe
sau prin contracţie musculară dinamică).
 TEHNICI KINETOLOGICE
Imobilizări: Posturări:
- de punere în repaus - corective
1. AKINETICE - de contenţie - de facilitare
- de corecţie
Statice: Dinamice:
- contracţie izometrică
- relaxarea musculară Pasive: Active:
- stretching - pasivo-active - reflexă
2. KINETICE - activo-pasive - voluntară
- asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare
3. SPECIFICE „Mişcări active libere”:
- (specifice unor) procedee sportive
- (specifice unor) activităţi ocupaţionale
Facilitare neuro-proprioceptivă (FNP)
TEHNICI KINETICE DINAMICE

- produc deplasarea unui segment osos faţă de segmentul

osos adiacent.
- această deplasare se realizează cu sau fără contracţie
musculară şi în funcţie de activitatea musculară a
pacientului şi kinetoterapeutului.
Dinamice:
Pasive: Active:
- pasivo-active - reflexă
- activo-pasive - voluntară
2. KINETICE - asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare
 TEHNICI KINETICE DINAMICE

În funcţie de activitatea musculară a pacientului şi

kinetoterapeutului, tehnicile dinamice se împart în:
- pasive,
- active
- mixte (pasivo-active şi activo-pasive).
TEHNICI KINETICE DINAMICE

Înainte de începerea oricărei mişcări pasive sau active este

strict necesar să se evalueze:
 mobilitatea articulară

şi

 capacitatea funcţională a muşchiului ce

urmează a fi mobilizat,

respectiv

 forţa sa musculară (testingul muscular).

 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
- se fac cu ajutorul unei forţe exterioare, subiectul neefectuând
travaliu muscular.

- se utilizează numai în kinetologia terapeutică şi de recuperare

(neavând rost în profilaxie - decât în refacerea după efort, pentru
promovarea relaxării).
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Condiţiile de realizare:
 Cunoaşterea exactă a suferinţelor P-lui, a diagnosticului
medical, anatomic şi funcţional.
 P-ul să fie plasat în poziţii relaxante, stabile şi sigure, alese
în funcţie de articulaţia mobilizată şi tipul leziunii.
 Kt-ul să adopte poziţii ergonomice, care să permită
mobilizarea segmentului în cauză pe toată amplitudinea
posibilă/dorită, fără schimbări ale prizelor sau „ruperi” de
ritm;
Kt-ul se poate deplasa „în jurul” articulaţiei mobilizate;
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
 Mobilizarea să fie analitică, adică
- să antreneze pe rând câte o articulaţie,
- în acea articulaţie să se efectueze pe rând câte un sens de
mişcare;
- se va evita mobilizarea unei articulaţii prin intermediul
alteia (să nu se „sară” articulaţia care se doreşte
mobilizată);

 Mişcarea se execută pe direcţiile fiziologice articulare, de

obicei în ritm lent (pentru a nu declanşa reflexul de
întindere) şi pe amplitudine maximă;
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

 Contrapriza stabilizează segmentul, aplicându-se proximal

de articulaţie;
 priza este cea care susţine şi mobilizează segmentul;
 Mişcarea pasivă nu trebuie să provoace durere pentru a nu
declanşa „reflexe de apărare” musculară, care vor limita
(protectiv) mobilitatea articulară;
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
 În cazul în care se consideră că durerea este un factor
limitativ al amplitudinii articulare, se vor aplica proceduri
 cu acţiune analgezică
(aplicaţii de gheaţă, electroterapie antalgică)
 şi/sau de încălzire
(infraroşii, masaj, ultrasunete, parafină).

 Aceste aplicaţii se pot efectua chiar în timpul mobilizărilor

pasive, din când în când, oprindu-se mişcarea pentru un
masaj sau o aplicare de termoterapie.
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

 Mobilizarea forţată sub anestezie comportă numeroase

riscuri (fracturi de epifize - mai ales la copii, smulgeri de
ligamente, rupturi cutanate) şi se execută în general de
specialistul ortoped;

 Dacă apar reacţii locale (durere, contractură cu pierdere

consecutivă de amplitudine de mişcare) sau generale
(febră, stare de oboseală),

pauza dintre şedinţe va fi mai mare sau chiar se vor

suspenda şedinţele de mobilizare pasivă câteva zile.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Efectele Efecte asupra:

 locale  Aparatului locomotor

 la distanţă.  Sistemului nervos și

Efecte locale:
 Asupra articulaţiilor
 Asupra muşchilor
 Asupra circulaţiei locale
tonusului psihic
 Aparatului circulator
 Altor aparate și
sisteme.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Efecte locale:
 Asupra articulaţiilor:
- efecte mecanice ce cresc amplitudinea de mişcare;
- de asuplizare a capsulelor şi ligamentelor articulare,
- de rupere a aderenţelor,
- cresc secreţia sinovială;
- favorizează formarea de cartilaj la nivelul suprafeţelor
articulare;
- mențin amplitudinile normale de mișcare și troficitatea
structurilor articulare în caz de paralizii ale segmentelor.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Efecte locale:

 Asupra muşchilor:
- menţin sau cresc excitabilitatea musculară proporţional cu
gradul de întindere al muşchiului,

- în funcţie de modul de realizare a întinderii muşchiului (rapid

sau lent) se declanşează efecte excitatorii (strech-reflexul) sau
inhibitorii asupra musculaturii agoniste:
 Declanșează stretch-reflexul prin mișcări pasive care
întind brusc mușchiul, ceea ce cauzează contracția
mușchiului;
 Reduc contracția musculară prin întindere prelungită a
mușchiului.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Efecte locale:

 Asupra circulaţiei locale:

 golesc conţinutul capilarelor din muşchi în timpul
mobilizării, iar în perioada de relaxare permit dilatarea şi
reumplerea capilarelor;
 executate ritmic au efecte mecanice de pompă asupra
vaselor mici musculare favorizând eliminarea produşilor
toxici proveniţi în urma contracţiei musculare;
 favorizează circulaţia venolimfatică prevenind instalarea
tromboflebitelor;
 produc hiperemie locală;
 previn sau elimină edemele de imobilizare.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
 Efecte la distanţă:
 menţin „memoria kinestezică” pentru segmentul respectiv;
 în cazul paraliziilor – efecte pozitive asupra psihicului
pacientului care observă un cât de mic câştig funcţional sau
simpla posibilitate de a vizualiza mobilizarea pasivă a
articulaţiilor pe toată amplitudinea de mişcare;
 stimulează sistemul endocrin;
 cresc complianţa toracică şi implicit amplitudinea mişcărilor
respiratorii;
 măresc schimburile gazoase la nivel pulmonar şi tisular;
 accelerează tranzitul intestinal şi uşurează evacuarea vezicii
urinare etc.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Modalităţile tehnice de realizare ale mişcărilor pasive sunt:

 asistate („pură”);

 autopasive;

 tracţiuni;

 manipulări.

Dinamice:
Pasive: Active:
- pasivo-active - reflexă
- activo-pasive - voluntară
2. KINETICE - asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Mobilizarea pasivă asistată („pură”) este cea mai obişnuită

tehnică de mobilizare pasivă executată de mâinile Kt-lui, în
timp ce P-lui i se solicită să relaxeze musculatura adiacentă
articulaţiei implicate.

 Kt-ul iniţiază, conduce şi încheie mişcarea cu presiuni sau

tensiuni lente, dar insistente, pentru a ajunge la limitele reale
ale mobilităţii.

 Mişcările pasive cu tensiuni

finale ating de obicei amplitudini
mai mari decât mişcările active.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Mobilizarea pasivă asistată („pură”) – Reguli:

 P-ul este poziţionat în DD, DV sau aşezat.

 Poziţia Kt-lui se schimbă în funcţie de articulaţie.
 Priza se realizează la diverse distanţe de articulaţia de mobilizat
în funcţie de afecţiune:
- în redorile postfractură se folosesc prize scurte, apropiate de
articulaţia respectivă, pentru a nu solicita focarul de
consolidare;
- în redorile de origine articulară se utilizează braţe mari ale
pârghiei prin plasarea cât mai distală a prizei ceea ce permite
realizarea unei mobilizări eficiente, fără efort.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE - Mişcările pasive
- Mobilizarea pasivă asistată („pură”) – Reguli:

 Deoarece segmentul care urmează să fie mobilizat trebuie

să fie perfect relaxat (suspendat), priza cere destulă forţă
din partea Kt-lui, mai ales pentru trunchi şi segmentele
grele.

 Contrapriza, are rolul de fixare a segmentului proximal,

pentru ca mobilizarea segmentului distal să nu angreneze şi
articulaţiile supraiacente.
 În cazul în care este nevoie de ambele mâini pentru
efectuarea prizei, Kt-ul poate folosi alte părţi ale corpului
(antebraţ, braţ, genunchi) pentru realizarea stabilizării;
- alte modalităţi de fixare sunt cele obţinute prin folosirea
chingilor, greutăţilor (saci de nisip, etc).
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Mobilizarea pasivă asistată („pură”) – Reguli:

 Forţa de mobilizare, adică forţa aplicată de către Kt. la nivelul

maxim de amplitudine este de obicei dozată în funcţie de apariţia
durerii.
 Viteza imprimată mişcării este în funcţie de scopul urmărit:
 mişcarea lentă şi insistentă scade tonusul muscular,
 mişcarea rapidă creşte acest tonus.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Mobilizarea pasivă asistată („pură”) – Reguli:

 Ritmul mişcării poate fi simplu (în 2 timpi egali), sau atunci

când la capetele cursei se menţine un timp de întindere, putem
avea ritmuri mai complicate, asimetrice, în funcţie de durata
fiecăruia din cei 4 timpi.

- De obicei, durata unei mişcări este de aproximativ 1-2 secunde

iar menţinerea întinderii la capătul excursiei, poate ajunge până
la 10-15 secunde (transformându-se de fapt într-un stretching
pasiv).

 O şedinţă de mobilizare pasivă a unei articulaţii durează maxim

10 minute, în funcţie de suportabilitatea P-lui.
 Şedinţa se poate repeta de 2-3 ori pe zi.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Dinamice:
Pasive: Active:
- pasivo-active - reflexă
- activo-pasive - voluntară
2. KINETICE - asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare

Mobilizarea autopasivă
- este o mobilizare pasivă executată direct de subiect cu ajutorul
unei alte părţi a corpului sau indirect prin intermediul unor
obiecte (baston, eşarfă) ori instalaţii (scripeţi).
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Mobilizarea autopasivă

Avantaje:
 este „lipsită” de riscuri, deoarece P-ul poate întrerupe
mobilizarea când apar semne de intoleranţă (durere);
 se pot executa şedinţe repetate şi prelungite, neavând nevoie de
participarea directă a specialistului (Kt-lui);
 impune supraveghere minimă – se poate executa la domiciliul
P-lui;
 solicită participarea activă şi interesul pacientului.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Mobilizarea autopasivă

Poate fi executată:
 manual: - cu ajutorul membrului superior sănătos care poate
mobiliza membrul bolnav;
- cu membrul inferior de aceeaşi parte;
- cu membrul inferior de partea opusă.
 prin circuite cu scripeţi.
 prin sprijin corector – adică prin presiuni ale corpului sau ale
unui segment asupra altui segment (exemplu în redorile de la
nivelul articulaţiei pumnului pacientul îşi întinde pasiv
articulaţia prin sprijin puternic al mâinii pe un plan dur).
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Dinamice:
Pasive: Active:
- pasivo-active - reflexă
- activo-pasive - voluntară
2. KINETICE - asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare

Tracţiunea
- în kinetoterapie se referă la întinderi ale părţilor moi ale
aparatului locomotor;
- se realizează de obicei în axul segmentului sau articulaţiei,
putându-se executa manual sau prin diverse instalaţii.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Tracţiunea

După durata de aplicare a forţei de întindere, tracţiunile

se clasifică în:

 Tracţiuni continue
 Tracţiuni discontinue
 Tracţiuni – fixaţii alternante
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Tracţiuni continue

 se realizează cu instalaţii cu contragreutăţi, arcuri, scripeţi,

plan înclinat etc.

 sunt utilizate mai ales în serviciile de ortopedie, pentru

realinierea osului fracturat sau pentru deplasări ale
capetelor articulare;

 în serviciile de recuperare, se folosesc în cazul articulaţiilor

blocate.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Tracţiuni continue

 Un efect important este obţinerea decoaptării articulare

determinate de contractura musculară puternică.

- Presiunea crescută intraarticular este generatoare de durere, iar

tracţiunea continuă întinde muşchii, îi relaxează şi scade presiunea
intraarticulară.

 se realizează prin: broşe transosoase (în serviciile de

ortopedie), benzi adezive la piele, corsete de fixaţie etc.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Tracţiuni discontinue

 se crește progresiv forța de tracțiune, se menține la punctul

maxim, apoi se scade treptat

 se pot efectua atât cu mâna (de către terapeut), cât şi cu

ajutorul unor instalaţii (scripeţi).
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive - Tracţiuni discontinue

 Se indică în:
- articulaţii cu redori ce nu ating poziţia anatomică;
- articulaţii dureroase cu contractură musculară;
- discopatii (tracţiuni vertebrale);
- procese inflamatorii articulare – se realizează tracţiuni cu
forţă moderată, care au şi rolul de a imobiliza.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Tracţiuni fixaţii alternante

 sunt mai mult o variantă a tehnicii de posturare, dar se menţin

pe perioade mai lungi.
 Dispozitivele sunt asemănătoare cu ortezele progresive.
 sunt utilizate pentru corecţia devierilor determinate de cicatrici
retractile sau redori articulare generate de retracturi de ţesuturi
moi.
 Tracţiunea nu se execută în ax, ci oblic, pe segmentele
adiacente articulaţiei.
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive
Tracţiuni fixaţii alternante

 Sistemul de tracţionare este realizat prin tije cu şurub sau

alte sisteme de tracţionare treptată, prinse în aparate rigide
amovibile, confecţionate din plastic, piele sau chiar gips.

 Reglajele progresive de tracţiune cresc la un interval de

circa 48 de ore.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Dinamice:
Pasive: Active:
- pasivo-active - reflexă
- activo-pasive - voluntară
2. KINETICE - asistată
- autopasivă
- tracţiune
- manipulare

Manipularea propriu-zisă este o tehnică ce urmăreşte creşterea

amplitudinii de mişcare articulară, pe care terapeutul o
realizează printr-o mobilizare forţată, peste jocul articular
obişnuit până la limita jocului anatomic posibil, bolnavul
neputând opri (neavând timpul de reacţie) această mobilizare.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcările pasive

Manipulare

 Este utilizată doar de persoane ce au calificarea

corespunzătoare (chiropractori, osteopaţi).

 Deşi este o formă pasivă de mobilizare manuală, prin

particularităţile de manevrare şi prin procedeele/tehnicile de
execuţie este considerată ca făcând parte din metodele şi
tehnicile speciale ale patologiei kinetoterapiei.
TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcarea pasivo-activă
Mişcarea activo-pasivă

 Ambele tehnici sunt forme de trecere de la mobilizarea

pasivă la mobilizarea activă.

 Se aplică în cazul muşchilor cu forţă musculară scăzută,

pentru reeducarea unui muşchi sau în situaţiile în care se
evită contracţia voluntară care să fie de o intensitate prea
solicitantă.

 Mişcarea este ajutată de forţe externe.

TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcarea pasivo-activă

 Se aplică atunci când pacientul nu poate iniţia activ

mişcarea, dar odată ce este ajutat, execută liber restul
amplitudinii de mişcare.

 Această tehnică se efectuează atunci când forţa musculară

dezvoltată de către subiect nu poate învinge nici inerţia
membrului asupra căruia acţionează;
 forţe musculare de valori uşor peste 1 (caz în care
mişcarea se efectuează cu eliminarea gravitaţiei sau pe un
plan –uşor– înclinat),
 sau forţe musculare de valori uşor peste 2.
 TEHNICI KINETICE DINAMICE
Mişcarea activo-pasivă

 Se aplică atunci când pacientul iniţiază activ mişcarea, însă

nu o poate efectua pe toată amplitudinea şi de aceea
necesită intervenţia unui ajutor spre finalul mişcării.

 Se aplică pentru antrenarea muşchiului în a efectua

contracţia (chiar dacă este de intensitate scăzută) pe toată
amplitudinea de mişcare, pentru a se evita pierderea de
mobilitate pe acel sector care în mod voluntar, liber, nu
poate fi utilizat.
 Rotaţia pasivă a spre stânga, din DD.
Flexia - Extensia pasivă a gâtului, din DD.
 Rotația pasivă a gâtului pe trunchi, din DV.
Extensia pasivă a gâtului pe trunchi, din DV.
Rotația pasivă a coloanei cervicale, din așezat.
Mişcarea pasivă de flexie laterală a capului şi
gâtului pe trunchi din aşezat.
 Mişcarea pasivă de abducţie cu Ridicarea - coborârea pasivă a
rotaţie în sus, respectiv adducţie cu omoplatului pe trunchi, din DV.
rotaţie în jos a omoplatului pe
trunchi, din aşezat.

Ridicarea-coborârea pasivă a omoplatului pe

trunchi, din aşezat.
 Mişcarea pasivă a omoplatului din
decubit lateral.
Mişcarea pasivă de abducţie cu
rotaţie în sus, respectiv adducţie cu
rotaţie în jos a omoplatului pe trunchi,
din DV.

Mişcarea pasivă de basculare a omoplatului

din decubit lateral.
Mişcarea pasivă a genunchiului din DD: extensia și flexia.
Mişcarea pasivă a şoldului din DD: flexia (stânga) şi adducţia (dreapta).