10 10 2016

Bilantul articular tehnica prin care este analizat gradul de mobil art poarta numele " bilant articular : sau
testing art. iar analizarea fortei diverselor grupe muscu = bilant muscular , testing muscular.

Bilantul art=aprecierea limitei maxime reale a unei miscari la aproximarea unghiului articular cand
masurarea se face fara ajutorul goniometrului, sau la corecta asezarea goniometrului goniometrul
masurand de la 0-100 grade

regului generale

-pacientul relaxat , corect asezat , goniometrul mereu asezat pepartea laterala a articul,

-este asezat paralel cu axele longit ale segmentului

- se aplica usor ( genunchiu; si cotul nu au extens

Bilantul reprez un sistem de tehnici , de examen manual pt evaluarea fortei fiecarui muschi sau a unor
grupuri musculare ,

cand facem bilantul art el este precedat de cel muscular

La bilantul musc cel 5 = normal , m executa miscarea pe toata amplitudinea contra unei forte exterioare (
cea data de cel care face testarea =forta norm a m)

-forta 4=( buna ) capacit m de-a deplasa antigravitational complet segmentul contra unei rezistente
medii

-forta 3 ( acceptabil) forta unui m de-a mobiliza complet segmentul contra graviatiei

-forta 2( mediocra)=permite muschiului sa mobilizeze segmentul dat cu eliminarea garaviatiei se utilizeza

olanuri de alunecare 0 IN APA SI PE PLACA

- FORTA 1=sezizarrea contractie m care nu poate mobiliza segmentul

- forta 0= m nu realizeza contractii

\EVALUAREA ALINIERII SI POSTURTII CORECTE A CORPULUI

-linia graviatiei se foloseste firul de plumb pt inclinarile laterale pe protuberanta occipitala si trece c7
pliul interfesier si intre calcaie

-anteroposterioara = lobul urechii-junmatatea umarului-marela tronhater-posterior de patela( menisc)

-cade lateral de maleola tibiala
EVALUAREA ALINIERII SEGMENTELOR

- DIN FATA -UMERII-

TORACELE- in palnie, butoi,) pelvisul, membrele pelvine -degetele de la picioare ( halus in ciocan...)

-DIN LATERAL - capul-scapula-coloan CIFOZA , abdomen genunchi, piciorul( linia fais

POSTERIOR capul-scapula ( omoplat)-talie-coloana-picioare

TEHNICI EXERCITII IN KINETO

-elementele de baza

- tehnicile de lucru-> asamblul lor de lucru duc-> realizarea unui exercitiu fizic.

- unele exercitii fizice prin perfectionare si standardizare devin procedee care vor fi mereu executate in
acelasi fel intr-o situatiie dta .

- un complex de exercitii sau procedee fizice vor forma o metoda . metoda care are mereu un scop
precis

- exercitiile sau metodele se grupeaza sub forma unei metotologii in vederea realizarii unui obiectiv

METODA e un complex de exercitii , metodele fac un procedeu

Metodele se grupeaza sub forma de metodologii pt realizarea unui obiectiv

Tehnicile suant; anachinetici si kinetice

1) cele anakinetice sunt

-imobiolizarea

-posturarea

2)Ceala kinetice sunt

-statice =-contractia izometrica

-relaxarea musculara

-dinamice= -activa =reflexa si voluntara ;

+ cea reflexa reflex de intindere , reactii de echilibrae, si reflexe de pozitie .

+Cele voluntare ; libera , activo-pasiva , activa - cu rezistenta .

 = pasiva -tractiuni , sub anestezie , pura asistata, autopasiva , mecanica , pasivo-activa , si prin
manipulare .

Cele anakinetice

ramane legata de ideea suprimarii miscarii articulare si a contractiei voluntare

- imobilizarea = tehnica anakinetica ce se caracterizeza prin mentinerea (mai mult sau mai putin
prelungita ) a corpului in intregime sau a unei parti in nemiscare cu sau fara ajutorul unor instalatii sau
apartate.

Imobilizarea suspenda in primul rand miscarea articulara ca si contractia voluntara , dar in acelasi timp
con\serva contractia tonostatica .

SCOPUL MOBILIZARII

-1) de punere in repaos-in boli grave cardio-pulmonare ( infarct), o imobilixarea generala dar nu
cimpleta , ( procese infl localizate = artrite , moizite , arsuri , tendiniat )

2)- de contentie = blocheaza un segment sau o parte a segmentului intr-un sistem de fixatie externa ( in
corset , arel , ap gipsat , orteza)-pt consolidarea fractu, luxatii , discopatii

3) de corectie se realizeaza cu aceleasi sisteme ca la cea de contentie deosebirea e scipul urmarit

.Segmentul se aseaza in postura corijata si s eimobilizeaza prin aparat exterior. . Nu pot fi corectate decat
posturile defectuoase care tin de tesutul moale , vapsula , tendon , muschi NICIODATA DE OS ( scolioze ,
deviere articulare prin retracturi , paralizii, rupturi teno-musculare )

REGULI DE TINUT SEAMA LA IMOBILIZARI( DE CONTENTIE

- aparatul sa nu jeneze circu si sa nu faca leziuni sau dureri .

-sa nu permita jocul liber la segmentelor imobilizate

-sub aparat sa se mentina tonusul musculara - prin contractie izomerica

DEZAVANTALE IMOBILIZARILOR

-hipotrofii de inactivitate

-determina redori articulare

-tulbura circul de intoarcere - edeme si tromboze venoase

- tulb trofice = escare

-disconfort fizic si psihic

b) posturarile =ARITUDINI impuse corpului / parti ale lui, cu scop terap sau preventiv pt a corecta sau
evita instalarea unor devieri de statica si pozitii viciioase sau a facilita un proces fiziologic .

- posturile corective = poate fi;- libera ( autocorectie )

-liber ajutatata ( suluri , chingi , perne )

- fixata cu aparate sau instalatii

Posturarea nu trebuie sa provoace dureri= ea da noi contracturari

Afectiuni ca ș RA- CR , PARALIZII DE CAUZA CENTRALA SAU PERIFERICA , deviatiile de coloana ,

Uneori se recomanta o incalzire prealabile a zonei , sau se va pune in apa calda ,

2) Posturarile de facilitare

-posturi de drenaj bronsic

-posturile antideclive sau proclive pt promovarea sau blocarea circulatie de intoarcere

-facilitatorii respiratorii sau cardiace

-de drenaj biliar

31 10 2016

Tehnice dinamice active =acesata miscare este definita este implicarea miscarii musc proprii
segmentului ce se mobilizeaza. Deoarece contractia musculara poate fi reflexa ( involuntsars ) sau
voluntara se vor deosebi o miscrae activa reflexa si una volunatra activa .

1) Activa reflexa =se realizaeaza prin contractii musculare reflexe, necontrolate si necomandate
voluntar de catre pacient, care apare de fapt ca raspuns al unui stimul senzorial. Exista cateva
metode de-a provoca acesta si anume .

a) Reflexul de intindere sau strecireflexul= intinderea brusca a unui m inervat si care determina
contractia acestuia pt echilibrarea fortei de intindere .

b) Reactiile de echilibraea = reprezinta o suita de refelexe ce se declanseaza in vederea restabilirii

echilibrului corpului atunci cand acest este impins de o forta exterioara .

c) Reflexele de pozitie =pozitia ortosatica este mentinuta printr-un joc continuu de reflexe ,
contractii musculare declansate involuntar .

2) Activa voluntara = fondul oricarui program de kineto, fie profilactic , recuperator, caracteristica
lui este miscarea voluntara comandata care se realizaea prin contractie musculara , consum
energetic, In miscarea involuntara contractia este izotona dinamica in cara musvhiul isi modifica
lungimea .

Obiective urmarite prin imob activa voluntara

-cresterae sau mentinerea amoplitudinii miscrii unei articulatii

-crestera sau mentinerea fortei musculare

-recapatarea sau dezvoltarea coordonarii neuromusculare

-mentinerea unei circulatii normale sau crestrea tuvarului circulator

-mentinerae sau cresterea ventilattie pulmonare

- ameliorarea conditie psihice

-mentinerae echilib neuroendocrin

MODALITATI TEHNICE DE MOBILIZAREA ACTIVA VOLUNTARA care se realizeaza prin tehnici variabile

a)mobil libera =activa pura

b) activo-pasiva =activa asitata, cand forta musculara are o valoare intre coificientii 2-3, miscrea
activa poate fi ajutata.Estew utilizata catd se urmateste refacerea mobilitatii unei articulatii si nu
numai in conditiile unei forte musculare slabe .

c) mobil activa cu rezistenta =sper deosebire de cea asistata in car o firta exter o ajuta, aici forata
exterioara se opune partial fortei mobilizatoare proprii.Tensiunea in m este marita si forta va
cerste odata cu hipertrofiere lui, proces in directa corelșare cu valoare cresterii tensiunii
musculare .

Tenice kinetice statice

Contractia musculara fara sa determine misdcarea segmentului reprezinta o kinezie statica , spre
deosebire de kinezia dinamica care se insoteste de deplasare .exista 2 posibilitari

- Contarctia izometrica tonusul muscular creste si relaxarea musculara cu scaderea

tonusului muscular .

- Contractia izometrica

Forta pe care o dezvolta un muschi care cauta sa deplaseze un obiect imobil este numita FORTA
IZOMETRICA . in timpul acestiu travaliu muschiul nu a schimbat lungimea 9 prea putin), fibra a
crescut tensiunea fara sa se scurteze.contractia izometrica apare in cazul in care muschiul
lucreaza contra unei rezistenta care depaste forat actuala a sa.Spre deosebire de contractia
izotonica in care muschiul isi modifica lungimea fibrei fara importante modificari in tensiunea
de contractie ,in cea izometrica din contra creste tensiunea de contractei la aceiasi lungime a
 muschiului. Sa demonstra prin izometrie nu poate fi sustinuta mult timp deoarece ste
obositoare si suprim a circulatia sangelui din muschi,

- Relaxarea musculara

- Un m in care tensiune ade contractie scade se decontracteaza 9 se relaxeaza ), dar exista

o tensiune in muschi care se numeste TONUS MUSCULAR .

- In general se vorbeste de o relaxare a corpului (corelat in stransa legat si cu o relaxare

psihica ), relaxare locala care se refere la un grup miscular , un segment sau membru.Exisdat
mai mute metode pt a efectua relaxarea , aceste fiindș

- = constietizaresatii de relaxare musculara , se executa alternativ contarctii statice

urmate de relaxari statice ,

- =posturarea segmentului in sprijin absolut pe plan orizontal sau in chingi cautand prin
inhibitie centrala suspendarea activ musculare in acel segmnet .

- =scurtarea ritmica a membrului respectiv, care este facuta de un asistent in timp ce

pacientul relaxeaza musculataura .

- =un masaj bland deasupra m contracta sau prin vibrarea segmentului in timp ce
pacientul relaxeaza m din acel teritoriu.

21 11 2016

METODELE un grup restrans sau mai larg de exercitii fizice care au un sens si un scop final unic
formeaza o metoda kineto.

1) METODA BOBATH bazata pe reactiile de redresare ale capului si corpului urmareaste

modificari ale tonusului muscular.

2)METODA DELORME urmareste cresterea fortei musculare prin exercitii cu rezistenta progresiva .

3) Metoda Maihne = manipulari vertebrale in intorsiuni verteb minore

4) JAKOBSON si SCHULTZ pr relaxarea progresiva

5) SOHIER-pt mobilizari articulare pt sold si umar

6) KABAT de facilitare a actului motor voluntar prin sumarea de stimuli ai sistemului

neuromuscular

7) KLAPPP PT SCOLIOZE

8) MIULER pt tonifiere prin exercitiiizometrice

9)Franker pr recastigarea coordonarii in tulb cerebeloase

10 )MEZIERES- PT corecatrea lordozei

11) a respiratie abdomino-diafragmatice pt BPOC

12 ) chiropraxica – de mobilizare manuala a coloanei

13) WILIAMMS – PT DISCOPATII

14) CULTURISTA pt cresterea fortei , masei si volumului muschiului

METODA KAPPA=marea majoritate a miscarilor umane ( cele de la locul de minca ) se fac in diagonala si
spirala , iar orientarea muschilor a insertiilor lor ca si a ligamentelor are aceiasi directie spiralata si in
diagonala. Pt fiecare segment important al corpului ( cap , gat sau trunchi superior , sau inferior sau
membre ) exista 2 diagonale de miscare . fiecare avand cate 2 scheme antagoniste pe flexie si extensie
( cate 2 scheme de flexie si 2 de exetensie pt fiecare segment important).fiecare schema in spiarla si
diagonala reprezinta o miscare cu 3 componente

-flexie sau extensie

-abd- add

-rotatie interna sau externa

Schemele cap gat si trunchi superior

Cheia acestor scheme este gatul

Flexie la dreapta –se pleaca din pozitia cap=gat trunchi superior rotatte la stg, capul in hiperextensie
stanga , ( ca si cum ai privi peste umar), se executa rotatie spere dreapta , o flexie cu rotatia capului la
dreapta ( barbia va depasi linia mediana a corpului venind de la stg la dreapta , privirea in dreapta si in
jos), apoi trunchiul superior ( umerii ) se flecteaza si sa se rotexze la dreapta intr-o miscare cu tendinta
de a duce umarul stg spre sold.

Pe extensie=( pe aceiasi diagonala) se pleca de la pozitia anyerioara final ( capul rotat la dr privind la
sold dr , trunchiul la dr si flectat, umarul stg spre umarul dr), si ajunge prin derotatie si extensie in
pozitia finala cap la stg , hiperextins

Shemele trunchiului inferior si membrele inferioare bilateral asimetrice

Cheia este membrele inferioare

Diagonala comporta flexia cu rotatia de stg la dreapta si extensia de la dr la stg.. Diagonala opus are
sensurila inversate , Membrele inferiaore incruciseza linia mediana apoi bazinul se roteza ridicandu-se
de pe planul patului ( in flexie ),

Schemele membreleor superioare si inferioare

Sunt analizate dupa articulatia luata in consuderare , numita pivot de actiune , pivotii proximali
( scapulo-humeral sau coxofemural)

Scheme pt pivotii proximali prezinta 3 componente flexie , extensie , abd add, rotatie interna si
externa , intotdeauna ata la cel super si inferior flexia si extensia se coombina cu abd si add , la cel
syperior flexia este asociata rotatiei externe , in timp ce cea interna e asi=ociata cu extensia .

La membrul inferior flexia si extensia se asociaza fie rotatiei interne sau cele xterne , in timp ce add
coapsei va fi asociata numai rotatie externe , in timp ce abd cu rotatia interna ,

Pivotii intermediari

Cotul si genunchiul pot ramane fixate sa se flecteze sau extinda in timpul executarii schemei in timp ce
rotatiile urmeza rotatiile executate de pivotul proximal ,

Pivotii distali

Se aliniaza celor proximali astfel la memb superior

- Supinatia si deviatia radiala se asociaza la flexia si rotatia umarului

- - pronatia si deviatai cubiata la rotatia si extensia umarului

- Flexia pumnului este legata de add umarului

- Extenis pumnului cu abd umaruluin

L a memeb inferi flexia plantara este legata de extensia soldului , iar extensia plantara de flexia
soldului .

Inversia si add a piciorului se asociaza add si rotatie extene a soldului pe cat eversia ( abd
piciorului ) este cuplata cu abd su rotatia externa a a soldului,

MEMEBRUL INFERIOR

Pivotii digitali miscarea se lainiaza pivotilor proximali si distali indiferent de pivotii

intermediari.

La membrul superior

- Flexia si add degetelor se asociaza cu flexia pumnului si add unarului

- Extensi cu abd degetelor se asociaza extensiei pumnului si abd umarului.

- Deviatia radiala a degetelor acompaniaza deviataia radiala a pumnului , supinatia si flexia

cu rotatia extena a umarului

- Deviatai cubitala a degetelor se asociaza cu aceiasi deviatie a pumnului cu pronatia si

extensia , cu rotatia extena a umarului,
- La membrul inferior

- Flexia cu add degetelor se asociaza cu plexia plantara si extensia soldului

- Extensia cu abd degetelor se combina cu extensia piciorului si flexia soldului

28 11 2016

Metoda bubat

4 factori care interfreaza performantelel motorii normale la pacientii cu leziuni cerebrale de

neuron motor central,

1) Perturbari senzitive se pierd ( engramelel senzitive , afecteza controlul posturii corpului

al echilibrului , al tonusului si miscarii voluntare )

2) Spasticitatea

3) Perturbarea mecanismului postural reflex(care se formeza in primii 5 ani de viata )

4) Pierderea miscarilor selective sau discriminative , tradus prin pierderea abilitatii a

engramelor motorii

Tratamentul acestor bolnavi se va baza pe realitataea celor 4 factori descrisi mai sus si carea
are ca principii urmatoarele

=nu se urmareaste tonifierea vreunei musculaturi ci schimbarea schememlor a

modaliatilor de miscare anormale ale pacientului,

Ex corectraea mersului cosit

=va trebui inhibata sau suprimata hiperreactivitatea tonica reflexa care genereaza spasm

=utilizarea posturilor statice reflex inhibitorii ale tonusului muscular trebuie evitate

=sunt indicate numai miscarile reflex inhibitorii care nu numai ca inhiba reactiile
posturale anormale dar in acelasi timp faciliteaza miscarile active automate si voluntare.

=exista in cadrul posturilor anormale ale bolnavilor spastici niste adevarate puncte cheie ale
controlului asupra carora daca se actioneaza se realizaeaza reducerea spasticitatii, cu
faciliayarea miscarilor active , principalele puncte cheie sunt proximale . gatul si coloana ,
umarul si soldul. Sunt cazuri cand se poate obtine relaxarea spasticitatii utilizand punctele
cheie distale ca ș pumnul , glezna , degetele meinilor si picioareleor ,

Aceste a metoda nu inseamna asezarea bolnavului in acesete posturi reflex-inhibitorii ci

prin miscra in posturi reflex-inhibitorii,

Un rol important il detin reflexele asimetrice tonice ale gatului si rotatia sau rostogolirea
 trunchiului din dv in dorsal si invers,

Ex- combaterea spasticitatii flexorilor la trunchi si brat se realizeaza prin extensia gatului si
coloanei , rotatia externa bratului din umar cu extensia cotului ,

continuarea reducerii spasticitatii pe flexori se obtine adaugand extensia pumnului cu supinatie si abd
policelui

ex o spasticitate pe flexori si extensorii mumbrui infer se combate prin abd cu rotatia externa si extensi
in sold si genunchi

ex-spasrticitatea membr inferior distal ca fel ca mai sus plus dorsiflexia degelor si gleznei cu abd
galucelui,

ex-o schema important reflex inhibitorie este rotatia centuri scapulohumerale contrara pelvisului si
invers,

CA metode speciale intra-mecanoterapia , scripetoterapia,hidrokinetoterapia, ergoterapia , sport

terapeutic,

Mecanoterapia =reprezinta un tip special dee gimnastica medicala prin intermediul unor aparate
mecanice bazate pe sistemul parghiilor si care diminua sau cresc travaliul muscular,

Aăarate care sunt actionate fie de forta musculara a pacientului fie de o forta externa , sunt 4 tipuri de
aparate

-a) pt miscari active

-b) pt miscari pasive

c) pt masaj mecanic de toate tipurile

d) ortopedice

scripetoterapia=exista 2 tipuri de sisteme

1) scripete greutate

2) scripete reciproc

Scripetoterapia in general are avantajul de-a modifica directia unei forte fara vre-o schimbare a
marimii acelei forte ,

Scopuri- manipularea gest ortopedic care nu poate fi executat decat dupa examen precis

-crestrea fortei musculare prin tehnica exercitiilor cu contrarezistenta progresiva

-cresterea ampitudinii de miscare articulara prin tehnica exercitiilor dinamice cu tractiune la

sfarsitul cursei .

-realizarea suspendarii intregului corp sau a unor segmente pt a le scoate de sub influenta
gravitatiei

-realizarea tractiunilor continue sau discontinuee ale membrelor sau brahesului ( coloana
vertebrala )

Principii de resspectat

-locul de aplicare a corzii pe segmentul de membru carea va fi imobilizat este important , cu cat va fi
mai distal de articulatia in miscare cu atat va solicita o forta musculara mai mare .

-montarea se face in CUSCA ROCHER

-PT cresterae fortei musculare se testeaza rezistvta max a grupului muscukar ace urmeaza a fi
antrenat in montajul fixat

- functie de schema aleasa se va incepe cu o treime din rezis max ( rm), apoi se trece la 3 sferuri si
apoi sa se ajunga la cea maxima .

Rm se testeaza saptamanal

MISCAREA se executa intr0un ritm imprimat de metronom sau la comanda asistentului ,

Sedintele de scripetoterapie se executa de 1 pana la de 3 ori pe zi ,

2) scripete reciproc =permite efectuarea unor miscari autopasive , pacientul cu ajutorul unui
membru sanatos care reprezinta bratul fortei tractioneaza coarda scipetelui care este prinsa la
celelt capat de segmentul ce urmeza a fi mobilizata pasiv .

se face i 2 feluri

- autopasiva –simetrica cand montajul realizaeza miscarea ambelor membre ( sanatos si

bolnav ) in acelasi sens, ea pune in valoare facilitarea reflexelor colaterale .

- autopasiva asimetrica cand montajul realizeza miscarile celor 2 membre in sensuri

inverse.

Sistemul scripete reciproc este folosit mai ales in mobilizarile autopasive ale membrului
superior .

5 12 20
 Manipularea = mobilizare fortata care parta elementele unei articulatii peste jocul voluntar si
obisnuit al lor pana la limita anatomica posibila fara a o depasi.

Tehnica manipularii are cateva momente precise

- segmentul de manipulat trebuie sa fie la inceput pozitionat ( in acea pozitie sa permita

miscarea pasiva utilizata in manipulare ), de aici in mod pasiv cu musculatuira relaxata
segmentul este miscat de kunetoterapeut pana la limita maxima permisa de respectiva directie
de miscare ( este o mobilizarea nu o manipulare ), ea aduce tesuturile articulare si
periarticulare la nivelul de tensiune ( punerea in tensiune ). DE la acest nivel kinetoterapeutul
executa miscare fortata. Brusca , unica ( acesata este manipularea)

De obicei in acest moment de solicitare suplimentara a directie de miscare se simte ca o

rezistenta cedeaza cu cateva grade , se poate auzi si cracment caracteristic, care a este dat de
fenomenul de cavitatie cand se separa capetele articulare .

Manipularea are 3 momente precise , punerea in pozitie , punerea in tensiune , impulsul

manipulativ

MANIPULARIE RAHISULUI

- directe

- - indirecte

- Semiindirecte

Manipularea trebuie precedete de testarea tuturor directiilor de miscare a segmentului

vertebral interesat , Respectantd NU SE VA MANIPULA UN SEG,ENT CARE ARE TOATE DIRECTIILE
DE MISCARE BLOCATE SI DUREROASE .

Tehnica generala a manipularii

- Pozitionarea pacientului

- Decontracturare musculara este f important

- Mobilizarea segmentului

- Manipularea propriu-zisa se va face doar cand pacientul este bine pregatit . obisnuit cu
miscarile facute care nu au provocat dureri, de preferat este ca manipularea sa se inceapa pe
acea directie de miscare libera care este opusa celei mai dureroase directii.intr-o sedinta nu se
fac mai mult de 3-4 manevre consecutive pe un segment vertebral.

Reactii pe care le poate da manipularea

- -curbaturile apar dupa prima sedinta , pot disparea dupa administarea de aspirina sau
spontan in 1-2 zile

- Exarcerbarea tranzitorie a durerilor pt care s-a practicat manipularea la 6-10 ore dupa
sedinta , perioada in care s-a simtit bine ,Daca au aparut curbatirile sau durerile , obliga la
nerepetarea manipularii decta dupa ce au disparut complet

- Aparitia de tulburari vegetative , a fost interesat simpaticul local

INDICATII SI CONTRAINDICATIILE MANIPULARII RAHISULUI

Indicatii

-lombalgii acute sau cronice ,

-Lombosciaticele

- Nevralgii sai nevrite de crural

- Dorsalgii acute sau cronice

- Cervicakgiile

CONTRAINDICATII

Abolute sunt

-suferinte ale rahisului de origine inflamatorie , infectioasea sau tumorala

-osteoporoza avansata

-artroza avansata hiperostozanta

Accidentele manipularii rahisului se datoresc fie unei erori de diagnostic sau unei tehnici
interpestive .

TRACTIUNI SAU ELONGATII VERTEBRALE

Reprezinta o tractiune in ax a diverselor regiuni ale coloanei cu scopul de a indeparta

vertebrele intre ele , Tractiune se executa cu aparate sau instalatii . Tractiune a relizeaza
distantari intervetebrale daca se executa cu forta adecvate, concomitent se produce un
fenomen in vid . In cadrul unei tractiuni de 5 minute se obtine un maxim de indepartare
intervertebrala la l5- s1 de cca 2, 5 mm.Pt colana lombara se considera ca putem realiza o
indepartare de 1,5 mm atunci cand se aplica o tractiune 330kg( 175kg pt contracararea frecarii
pe masa de elongatie , 10 kg pt intinderea ligamentelor si discurilor si 145 pt cedarea fortei
musculare ). Daca facem elongatie pe verticala se considera ca e necesar o tractiune de 135-
150 kg,

Pt coloana cervicala se considera ca o tractiune de 10 kg pe verticala sterge lodoza , iar de la 12

kg in sus se produce distantarea intervertebrala care se face intre c4-c5 si c5=c6,

Tehnici de tractiune

- Se executa in axul coloanei ( exista si tractiuni zise orientate care se fac pe segmentul
vertebral usor inclinat )

- Poate fi continuu( ore pana la zile ) in care caz tractiune este slaba , prin aceste tehnica
nu se ajunge la ecartaj vertebral si mult mai frecvent se face tractiune a continua de scurta
durata cu o forta crescuta .In ultimul timp se prefera tractiunile intermitente , discontinui in
care forta de tractiune se creste progresiv , se atinge un maxim la care se mentine cateva
minute apoi scade trepatat pana la zero apoi se reia ciclul de tractiune ,

REGULI STRICTE

-din pozitia confortabila a pacientului

- sistemele de fixare sa nu produca leziuni ale tesuturilor si nici sa nu lezeze circulatia

- forta de tractiune sa fie progresiva in cadrul unei sedinte , sar si de la o sedinta la alta

-senzatia de ameliorare sau disparitie durerii sub tractiune este indicatorul cel mai bun al
aplicarii unei tehnici corecte

-forta de tractiune este redusa trepta spre sfarsitul sedintei

-durata unei sedinte nu trebuie sa depasesca 10-15 minute , prt coloana cerv , si 20-30 pt cea
lombara ( se ajunge treptat nu din prima sedinta )

- se executa o sedinta pe zi sau de 3 ori pe saptamana

INDICATII

-sindroame clinice dureroase cervicale sau lombare de origine mecanica acute sau cronice
terminate de afectare discului , ligam, muschilor dep

-radiculalgiile de origine vertbrala

CONTRAINDICATII

-hiperalgiilor cervicale sau lombare

-prezenta de fenomeme neurologice sau sindrom dural accentuau ( LA TUSE )

-prezenta unei deviatii vizibile ale coloanei

-persoanelor mai in varta ( peste 60 ani)

-persoanelor cu sistem nervos labil . anxiosi.

Cand se fac tractiunile si elongatiile se supravegheaza permanet.

12 12 2016

HIDROKINETOTERAPIA

E metoda care sa extins in recup functionala destinate bolilor neurologice centrale si periferice
, bolilor reumetismale , sechelelor posttraumatice cat si afectiuni cardiorespiratorii, exista 2
mosalitati distincte de HKT.

-partiala se face imersia unui singur membru sau segment

- general intregul organism .

HKT partiala se util aproape exclusiv pt cresterea mobiliatii articulare prin miscari pasive ,
pasivo-active sau active ,

Aceste utilizare se bazeza pe efectele apei calde ( relkaxarea musculara , sedarea durerii,
distensibilitatii tesuturilor ),. Se executa la nivelul membrelor sau a unui segment

HKT generala se realizeaza prin imerisia corpului in bazin individulal.

Utiliozarea hkt se bazeza pe 2 fenomene

-plutirea corpului

- rezistenta opusa de masa lichidiana pe anumite directii de miscare .

Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede .( descarcarea de greutate a corpului este
determinata de raportul dintre greutatea specifica ( densitatea ) a apei care este 1 si
greutaatea specifica a corpului( densitatea relativa ).

Datorita acestui fenomen HKT permite utilizarea de forte musculare reduse pt mobilizarea
articulara , pt crestre a capacitatii de relaxare musculara , pt postura ortostatica si mers. Orice
miscare ezecuta de jos in sus va fi faciliatta, putand fi executat cu minim de forta musculara .
feniomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la miscarile laterale sau la cele se sus in
jos, rezistenta creste cu viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.

Caldura apei ( 36.5) scade vascozitatea tisulara , rolul important in contracturi musculare , dar
scade si vascozitatea apei care va determina scaderea rezistentei opusa de apa,

Durata seditei I de HKT variabila 10-15 min pana la 1ora .

Cotraidicatii

-Dermatoze , eczeme

- stari febrile
-plagi deschise

OBIECTIVE DE BAZA IN HKT!!!!!!!!!!

-1)relaxarea

-2) corectarea posturi si aliniamentului corpului

-3)cresterea mobiliatii articulare

-4) cresterea fortei muasculare

-5)cresterea rezistentei musculare

-6) coordonarea controlul si echilibrul

-7)antrenarea la efort

-8)reeducarea respiratorie

-9) reeducarea sensibilitatii.

RELAXAREA

Este in fiziologia musculara care reprezinta inversul starii de activitate a unui muschi( repaos) ,
pe de alta parte din punct de vedere psihic este inversul starii de tensiune nervoasa

Se paote defini ca procesul prin care un sistem care a fost scos din starea de echilibru, revine
la stare de echilibru intial sau la alta stare de echilbru.

In KT ne intereseza nu numai relaxarea generala ci si cele partiale 9 a unui segment , grup

muscular sau muschi).

Aceste metode cauta sa induca din exterior relaxarea (pacientul are o atitudine pasiva ), motiv
pt care vorbim de o relaxarea extrinseca si pacientul devine dependent de ele .

Pozitie cu acest tip de relaxarea este relaxarea intrinseca ( induce singur relaxarea ).Astazi se
consideara ca este singura capabi,a sa asigure inhibitia reciproca , psihic-muschi. Si care
realizeza adevarata stare de liniste musculara si psihica .

30 ian 2017

recuperarea medicala in articulatia pumnlui

flexia si extensi pumnului

27 02 2017

Soldul sau articuiatia coxo femurala este a doua mare art a corpuluii ,eate structurat pentru
sprijin in ortostatism si mers, faza de propulsie si pt oscilatie ( faza de pendulare) in anumite
situatii se poate sacrifica mobililitatea soldului dar niodata stabilitatea lui!!!!/ acesta stabilitate
este asigurata de factorii ososi factorii ligamentari – factorii musculari.

Refacerea mobilitatii..

Reeducarea flexiei care se face prin

A) adoptarea unor posturi

B) prin mobilizari pasive

C) mobilizari autopasive

D) miscari active

E) metode de facilitare.

A) adoptarea unor posturi

Corpul asezat pe o planseta inclinata piciorul lateral pe scaun sau ambele picioare pe scaun) .

Inaltimea scaunelului este functie de mobilitatea articulatiei de mob a soldului iar inclinarea
plansetei este un misloc de gradare.

Sprijin pe membrul interior sanatos iar piciorul ridicat , inaltimea scaunului si aplecarea
trunchiului in fata maresc gradul de flexie.

B) pacientul in dd cu membrul inf sanatos extins , asistentul aplica priza pe treimea inf a coapsei
flectand art coxofemurala ( genunchiul este fletat)

C ) imobilizarea autopasiva

Pacientul in dd ( poate sa fie trunchiull sprijinit pe un suport sau o sacra) se prinde cu ambele
maini coapsa si se tractioneaza.

Daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajunge la coapsa se poate tractiona cu ajutorul
unei chingi trecute peste picior su peste genunchiul flectat.

Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemurala de greutatea trunchiului oblicitatea

copsei detrmina variatiile unghiului de flexie.
Miscarile active pacientul in decubit dorsal flecteaza copsa cu genunchiul flectat sau si extins
eventual piciorul poate aluneca pe o placa lucioasa si in cazul asta bazinul este flixat prin chingi
la planul 4.

Din ortostatism cu spatele la perete pacientul flecteaza soldul cu genunchiul flectat tragand
copsa la piept tot din ortostatism execita genoflexiuni cu trunchiul usor aplecat inainte.

Reeducarea extensiei se poate face

A prin adoptarea unor postursi i mobilizari pasive auto pasive , miscari active prin metode de
facilitare.

a) pacientul in decubit ventrak fixat int-ro chinga sub copse si nenynchi se introduce o
ferma pacientul de cubit dorsal cu o perna sub fese membrul afectat este intis iar selalat in
flexie maxima ( pt a asigura retoversia bazinului.)

Miscare pasiva dd membrul inf opus flectat la maxim din sold si genunchiul cu ccoapsa pe piept
bascularea puternica a bazinului extinde ea insasi soldul afectat.

( eventul asistentul pate forta hiper extensia.)

Miscari autopasive pacientul in dd mentine cu mainlle genunichiul si membrul opus la piept

membrul afectat este intins pe un plan inclinat.

Miscarile active pacientul in decubit ventrakl fixxat executa extensii ale soldului cu sau fara
flectarea genunchiului.

6 03 2017

Reeducarea adductie=apropierea de corp

-dd- incruciseaza mem inferioare cu genunchii intinsi, memb lezat este dedesubt si in sezand se
poate incrucisa coapsa( picior peste picior )

prin mobil pasive - din articul coxofemurala si asistentul executa tractiuni de adductie avand
grija sa fixeze bazinul

-miscari active- dd incrucisari ale memb inferioare ( genunchii intinsi ),apoi cu membrele lipite
se fac miscari de lateralitate cu ambele memb concomitent.

13 03 2017

Ca suprafata de alunecare G ste cea mai mare art a corp , fiind si cea mai comolicata din punct
de vedere a struct intraarticulare . el participa atat la asigurarea staticii , a momentului de
sprijin in mers cat si asigurarea dinamicii mersului prin ridicarea piciorului si orientarea lui
 functie de denivelarile terenului in momentul de balans.

G participa la activitati ca –stat pe scaun , incaltat, ridicat de obiecte , etc

Miscarea G nu este doar de flexie-extensie , se asociaza si misc de rotatie ( din momentul flexiei
se asociaza rotatia interna care ajunge la 15 gr la o flexie de 90 gr.) in extensie decroteaza iar
pe ultimele gr de extensie se produce extensie externa ,

Exisat o stabil pasiva si una activa a G care sunt asigurate diferit

a)stabil pasiva este asigurata de

-forma suprafetelor arti cu corectarile aduse de cartilaj si menisc

b)- formatiuni capsulo-ligamentare – internș ligamen tibial

si capsular intern - extern facut de fascia lata , ligam colateral extern ( peronier) si
tendonul popliteului ,

posterior de ligam posterior

anterior de tendon rotulian si fascia genunchiului

central ligamentele incrucisate

Aceste formatiuni definitiveaza si axele de miscare .

c)axele femuro-tibiale asigura extensia genunchiului stabilitate perfecta facra a intra

ligamentele in joc

in miscarea de flexie axele se deregleaza si apare VAlUSUL , care este blocat de rotatia
interna ( cracanat ) , la aparitia lui se produce rotatia extena , valusul si rotatia interna se
controleaza reciproc .

rotatia intern faciliteaza valusul iar cea extena valvus

-la 0 gr flexie a G capacitaea rotatorie (de 10 gr ) este staoanita de ligamente incrucisate ( pt

rotatia interna ) si de cele colaterale ( pt rotatia externa )

-la 30 gr flexie capacit rotatorie de 15 gr si este stapanita de cvadriceps si gemeni plus

aparatul ligamentar

- la 60 gr flexie capacit rotatorie maxima de 30 gr , instabilitatea este maxima , aparatul

capsulo-ligamentar este cca scos din uz. Controlul activ este singurul l

- la 90 gr flexie capacita rotatorie de cca 20 gr si este controlaata de cvadriceps ,

STABILITATEA ACTIVA
Este realizata de muschi, m cvasti sunt extensori ai G impreuna cu dreptul anterior , toate
cela 4 capete ale cvatricepsului cationeaza in extensia gambei cu / fara incarcare .

In lant kinetis deschi/ inchis ( pe sol= inchis )

Pierderea ultimeleor 15 gr de extensie este rezultatul slabirii cvatricepsului

Popliteul este un rotator medial al tibiei si care ramane continuu in activitate in pozitie de
genoflexiune .

PATOLOGIA G

Poate fi clasificata

-in afectiuni articulare reumatismele , ( degenerative si inflamatorii), si posttraumatice .

-in afectiuni aabarticulare (ligamentare , musculare , tendinoase). Pot fi reumatismel sau

posttraumatice sau postoperatorii.

- afectiuni osoase postrumatice , postoperatorii , distrofice

-afectiuni neurologice genunchiul din cadrul unor boli neurologice generale sau locale

Exercitii

REFACEREA MOBILIATII

Reeducarea flexiei=se face

a) adoptatrea de posturi

b) b) mobil pasive

c) c) miscari autopasive

d) d) miscari active

a)=asezat ghemuit, ata cat permite G , si cu mainile pe bara.

b ) pacientul in sezand asistentul face priza pe treimea distala a coapsei sia gambei ,
executand flexia .

pacientul in dv , asiste fixeaza coapsa la masa , face priza pe gamba si distal se face flexia

c)cea mai simpla este presarea pe fata anterioara a gambei cu gamba opusa si pacientul e
asezat sau dv .

din genunchi sau patrupede se lasa sezuta spre taloane fortand flexia G , se face de la 60
GR sau 90
e) din ortostatism se fece genoflexiuni pe ambele sau doar pe membrul afectat.

20 03 2017

Refacerea fortei la nivelul art G

Se folosesc extensorii si flexorii care fac parte din musc antigravitationala si sunt
indispensabili stabilitatii.

Tonifierea musculaturii exteensoare ( extensia e relativa deoarece m aduce gambierul

la zero duoa ce a fost dus in flexie )

Ex =pacientul dd- cu coaspsa intinsa , gamba in afara mesei , membrul infer opus
flectat, se sprijina cu piciorul pe masa , asistentul face priza pe partea dorsala a
piciorului si pe cea anterioara distal pe gamba , pacientul face flexia dorsala a piciorului
apoi extensia gambei. Miscarile sunt contrate de asistent astfel ca flexia dorsala a
piciorului sa fie blocata , dar extensia gambei sa isi urmeze amplitudinea ei in totalitate
,

= tripla extensie –memb afectat inferior pleaca de la pozitia de tripla flexie ( din toate 3
articulatii ) asistentul se opune la extensia piciorului (piciorul e flectat), apoi la extensia
gambei care se face concomitent cu intinderea coapsei.

=dd-cu gamba la marginea mesei sau sezand chiar se fac extensii incarcat progresiv
gamba distala .

=ortosatism –se trece in gemuit si din nou in ortostatism, taloanele se ridica de pe sol in
timpul exercitiului pt a tine trunchiul vertical , daca raman talpile pe sol trunchiul se
apleaca in fata deci solicita extensorii soldului , se creste lung in maini greutati

=asezat fara scaun, cu coxofemurala si genunchiul flecta la 90 gr , cu spatele la zid ,

daca linia de gravitatie trece si indaratul articulatiei coxofem , travalui muscular swe
face doar in extensorii genunchilor

Tonifierea musculaturii flexoare

Ischiogambierii sunt extensori ai coxofemuralilor si flexori ai genunchiului .

Dintre cei care fac aceasta actiune cei mai puternici sunt semimembranosul si bicepsul
femural . muschii labei de gasca (semitendinos , croitor si dr intern),sunt biarticulri ,
sunt flexori si rotatori interni ai genunchiului .

Flexorii au eficacitate maxima la genunchi vand sunt la 60gr, cand soldul este flectat,
( cca 30gr) si coapsa intinsa .

Muschii posteriori ai gambei ( gemenii) sunt flexori auxiliari si extensori ai piciorului.

 Popliteul singurul muschi monoarticular.

Ex= dd-cu coapsa la marginea mesei , asist face priza pe fata dorsala a coapsei si pe
talpa, pacientul face extensie de coapsa contrata de asisi si apoi o extensie de picior tot
contrata de asist si flectand genunchiul .

=dd-cu coxofem si genunchiul usor flectae , glezna in pozitie indiferenta , prizele sunt
aplicate pe fetele anterioare a coapsei, si dorsala apiciorului , asiste opunandu-se
flexiei coapsei si a piciorului .

304 2017 UMARUL

Cea mai mobila art, are 4 art, 3 reale si (scapulohumera, acromio-clavic, si

sternoclaviculara) si 2 false( suprafete de alune ( scapula toracica si bursa seroasa ) sun
acromio-deltoidian

CENTURA SCAPULOHUMERALA art strenoclavia, acromioclavix si scapulotoraciaca

REFACEREA MOBILITAII =

POSTURI

-in flexie-ex=dd, bratul ridica in flrexie maxima ( pe langa urechi ) si genunchii flectati,
un sac cu nisip pe brat, si se mentine cu cotul intins

-in extensie =dd memb sup in afara mesei , atarnand in jos, un sac cu nisip de brat ( nu
antebrat), iar alt sac pe fata anterioara a umarului ,

-in abd=sezan pe tamburet lamga masa , se pune bratul pe masa , cotul la 90gr flectat,

-in rotatie= dd cu bratul in abd la 90gr , cotul flectat la 90 , este lasat sa cada pe masa
fiind mentinut de sacul cu nisip

Seznd pe tamburet duce antebratul la spate ( rotatie interna )

MOBIL ART STERNO-CLAVICULARE

-dd ,brate pe panga corp, kineto face priza pe clavicula inprimand in jos o miscare a
capatului intern

MOBIL ART ACROMIO-CLAVICULARA

- decubit contralateral se face priza cu palma pe pectoral si clavicula, contrapriza pe

scapula se comprima umarul mai ale cu mana din anterior

ART SCAPULO-TORACIACA

Exista o miscare a art gleno-humerale

 - de alunecare =in sezand cu cotul si cele 3/3 ale cotului pe masa se face priza pe capul
humerusului si cealalta in axila si se apasa in jos

MISCARI AUTOPASIVE

- -din patrupedie in autoflexie , coapsele la 90gr pe sol perpendiculare , fundul pe

talonete si capul intre maini

BASCULASRE A SCAPULARA EXTERNA

- Sezand , bratul in abd de 90gr si usoara flexie , asisten apica o priza pe umar si una pe
incheietura mainii , pacientul ridica bratul peste planul orizontal .ca sa depaseasca orizontala ,
muschii zimtat se va deplasa concentric

PT PERIATRITA SCAPULOHUMERA psh

Are 5 forme anotomofunctionale

-1) umar dureros simplu

2) umar ac hiperalgic

3)umar mixt

4) umar blocat

5Pseudoparalitic

1) Aici nu se fac miscari i umarul afecta , se pot incerca contactii izometrice , tehnica
relaxare opunere , stabil ritmica

Obiective – refacerea fortei , astabiliatii si miscarii controlate a umarului

2) O singura a titudine kinetologica sia nume imobil absoluta a bratului in abd de 70 gr si

usoara flexie

3) Umar mixt

4) Umar blocat- o capsuluita retractila = caracterul formei este limitatrea marcata a mobil
umarului . posturarea umarului inflamat , mobil precioce si regulata a membr superior la cei cu
traumatism sau hemiplegie , intrucat imobil prelungita se face atrofie musculara , se fac miscari
de cresterea a fortei musculare , aplicarea de caldura prelungita , terapiaocupationala .

8 05 2017

IN AFECTIUNILE NEURON-MOTOR CENTRAL

Hemiplegie=factorii care det pierderea control motor , sunt 4

- Tulb senzit profunde sau suoerf

- -spasticitatea

- -tulburari mecanismelor reflexe posturale

- -pierderea schemelor miscarilor selective

Pt evaluarea prog de recuperare

-aprecierea functiilor vitale deglutiita , respir , ....

-activitatii mintale si capacitatii de comunicare ( veerbal , scris)

- aprecierea senzitib proprio si senzio( imaginii corpului

- abilotatii motorii9 refelexa , reactii de reflexe , coordonarea pe partea buna )

-controlului motor in diverse situatii posturare(mobilit , stabilitate . abilitate , mobil controlata )

-activitatii zilnice

-amplitidinii miscarii articulare

-integrarii sociale ,

Pe baza evaluarii se incadreazain 3 stadii

-initial

- mediu de spasticitate

-avansat

Principii generale pt așcatuirea programului

-limportant este incapacitatea unei comenzi normale a impulsului nervos

-hemiplegicul isi formeaza scheme anormale si stereotipe de miscare

-pt a reface schememle normele de miscare trebuie sa se suprimeze cele patologice ,. Apoi se
introduc cele noi

-miscarile pacientului nu se fac cu efort pt ca efortul muscular duce la spasticitate prin cresterea
reflexelor tonice

combaterea spasticitatii se face prin scheme de refacere care faciliteaza miscarile active
automate si voluntarea

-pt reducerea spasticitatii membrelor este suficienta abordarea in scheme a asa numitelor
puncte cheiei de control CEAFA , COLOANA , UMAR , SOLD )

-HEMIPLegicul nu invata miscari ci senzatia miscarilor

- dovada disparitie spasticitatii este cand pacientul are posibilitatea de –a performa selectiv
miscari active m

-schememle terapeutice trebuie verificate practic si la lipsa efectului obliga la schimbaea

schemei , posturii, etc

STADIUL INITIAL –incepe din momentul accident vasular si dureaza careva zile saptamani

Caracterizare –

-hipotonie musculara

-refelexe tonice si spinale dominante

-abolirea controlului voluntar pe partea afectata, functiile vitatle pot fi afectate

-pierderea constientei asupara partii afectate si supraexistentei membrelor respective

Obiective

-ameliorarea functiilor vitale

-cresterea constientizarii schemei corporale

-ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor

-crestetea abiliatii de-a incrucisa linia mediana a corpului cu memebrele afectate

-mentinerea mobiliatii a scapului , unmar , cot , pumn, mana , gleznei

-normalizarea tonusului

-inceperea inversarii antagonistilor

-ameliorarea abiliatii functionale .

1) postura la pat

-DD,

2) SE FAC MOBILIZARI PASIVE

3) exercitii terapeutice

Pt controluil trunchiului
- se incepe cu rostogo,irea in pat , prima pe segmente , apoi intregul corp – se face tehnica de
initiere ritmica

Tehnica izometriei alternante

Tehnica stabilizarii ritmice

Pt extremitatea inferioara

-se face flexia si extensia de trunchi inferior

-controlul exremit super

-tehnica se despicare se mai practica a izometriei alternante , de inversare lenta / si cu opozitie ,

factiorii , evaluarea , stadiile principiile

Stadiul mediu

Este satadiul in care de multe oro se opreste procesul de redresare spontana si pacientii von la
recuperare

Caractrisca

-tonus muscular crescut ( hipertonia)

- reflexele tonice spinale sunt in curs de normalozare , iar cele centrale sunt crescute

-miscarea sinergistica este conpleta si incep sa fie prezente scheme de miscare si in afara
sinergismelor

-initierea miscarii este ameliorata , dar controlul miscarii este insuficient

-tonusul flexorilor la memb superior si cel al extensorilor de la menmb inferior este mult
crescut

-rezistenta spastica face ca miscarea fievarei articulatii sa fie dificile

Obiective in acest stadiu

-promovarea activitatii antagonistilor prin inhibaea musc spastice si facilitatea miscarilor

antagonistilor

-promovarea unor schmem complexe de miscare

-promovarea controlului muscul proximale in timpul activiatiii de performanta crescuta

-promovarea inceputului controlului-motior al articulatiilor intermediare .se face contrlul

trunchilor si extremiattik inferioare , superioare .....
 Stadiu avansa ( de refacere )

-caracteristyici- tonus muscular apropiat de normal

-refelxle nivelurilor superioare sunt refacute

-miscarile in afara schemelor sinergistice sunt posibile pt art proximale

-se mentin inca unele dificultatii in controului motor al segmentelor distale

-se mentin dificultati in abilitate cat si in viteza de executie a miscarilor .

Obiective

-promovarea abiliatii exremitatilor pt a merge corect si utiliza mana in activitati curente

- ameliorarea control motor excentric

- ameliorarea vitezei de miscare

-ameliorarea automatismelor miscarilor

-control trunchi si membre si terapia ocupat asistyata desavasteste amilitatea mainii

PARAPLEGIA 05 15 2017

SCLEROZA MULTIPLA

Sau in plagi este caracterizata prin leziuni locale sau difuze ale tegilor de mielime a fibrelor nervoase
care apar in diferite regiuni ale SNC.

Boal este cr , evolueza cu remesiuni si acutizari , de intensitaet si durata variabila ,

Simptome

=tulb de vedere

-scaderea fortei pana la pareze ale membrelor

-incoordonarea (ataxie, ca o tremuratura , sau mers spastic , spasticitatea este semn ct)

=parestezi la 1 sau mai multe extremiti

-tulb urinare

-reflexe anormale
-tulb de sensibilitate –oricare

-ameteli , tulb cerebrale

Din punct de vedere clinic sunt 4 forme

-alternanta

-progresiva

-acuta

-stationara

Obiective

-inducerea activitatii motorii voluntare

-ameliorarea fitbeck senzorial

-inhibarea schemelșor motorii nedorite

-ameliorarea coordonarii

-prevenirea si tratarea redoriii articulare si retracturii musculare

-ameliorarea tulb cerebrale

BOALA PARKINSON

-are la baza degenerarea progresiva a neuronilor din locus-niger,

Clinic

-rigiditatea

- bradikinezia 0 dificyultatea de0a face miscari

-tremurul neintentionat

Stadii

1) Atingere usoara unilaterala care permite activ normale

2) Atingerea bilaterala si frecvent atinge trunchiul

3) Sunt prezente toate semnele clinice

4) Nu mai merge singur

5) Impotenta totala functionala

Obiective

-ameliorarea m,mobilitatii

-ameliorarea vitezei de miscare

-ameliorarea coordonarii miscarilor

-ameliorarea respiratie

-ameliorarea mimicii

CORECTAREA DEFICITULUI RESOIRATOR

-majoritatea exercitiilor fizice sunt executate pe respiratiei –expiratiei , dau o durara a unei miscari sio
pt o ventilatie suficienta consumului de o2 muscular crescut

Kinetoterapia respiratorie are o sfera larga de obiective , metode si metodologii , care sunt adaptate
in vederea corectarii diverselor mecanisme perturbate ale funct respiratorie

Fac parte

-relaxarea

-posturarea

-gimnastica corectoare

-reeducarea respiratorie

-antrenament la efort dozat

-educarea tusei

-educarea vorbitului

-terapia ocupationala

12 06 2017

Tolranta la efort este masura pt aprecierea capacit de munca a unui b

Antrenarea fortei musculare a rezistentei muscul nu atrage automat si crestrea capa de efort

Exisat 4 subiecti

-cv – coronartiwni dup

= rtespirat BPOC , e
-sechelarii unor afec ap locomotor , care au limitat muscarea

-cei care au pierdut cvap fizica de performare a efort prin conduita gresita ade viata , sedentarii

Se c considera ca efort acuv fiz lparam cardiovasc nu se adapt rapid valorii, la reantrenare este
necesar de stiu

- De uinde plecam ca nivel de efort

- -unde se ajunge

- -mijloace le folosite

- -=testul de efort la scarita – cu 3 trepte ,. Fiecare cu 23 cm . valoarea efortușui

ezprimata in Wti este . w=4/5

- 3 ori –gr ori 9.81 ori i ori f /60, i –inaltimea treptei , f= nr de urcari / min , 9,81 =cifra de
conversie a kg, m in w

- 9 1 kgm =9,81w)

- Metode

- -mersul

- -activ de autoingrij si casnice

- - urcat scari si pante –

- -bici ergometri si covorul

- -alergat

- -innot

- -terap ocup

- =sport terap

- -munca