Funcțiile educației fizice,

sportului și kinetoterapiei
*
Includerea (Incluziunea)
 Funcţiile educaţiei fizice şi
sportului

După Șiclovan „ prin funcțiile educației fizice și

sportului se înțeleg acele destinații(roluri, influențe)
ale activităților în cauză, care au caracter constant,
răspunzând unor nevoi ale dezvoltării și vieții
omului.Aceste funcții derivă din ideal și se
subordonează acestuia.
 Funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice face
parte din categoria funcţiilor specifice şi are rol
prioritar, mai ales în educaţia fizică a tinerei
generaţii.
 Funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice
face parte tot din categoria funcţiilor specifice
educaţiei fizice şi sportului. Prin această funcţie
sunt vizate cele două elemente componente ale
capacităţii motrice: calităţile motrice şi deprinderile
şi/sau priceperile motrice.
 Funcţia igienică vizează cerinţa fundamentală de
menţinere a unei stări optime de sănătate a celor care
practică, sistematic şi ştiinţific, exerciţiile fizice
 Funcţia recreativă face parte din categoria funcţiilor
asociate/nespecifice pentru EFSK, având un rol
deosebit pentru oamenii de toate vârstele şi profesiile.
 Funcţia de emulaţie trebuie să se materializeze în
dezvoltarea spiritului competitiv, caracteristic – în
general - fiinţei umane şi în formarea dorinţei
permanente de "autodepăşire" şi de "depăşire",
corecte şi cu atitudine de fairplay.
 Funcţia educativă este tot o funcţie
asociată/nespecifică, considerată ca cea mai
complexă prin prisma modalităţilor de îndeplinire şi
a influenţelor asupra dezvoltării personalităţii
umane în integralitatea sa: intelectual, moral ,estetic
etc.
 Dragnea(2002) clasifică funcțiile astfel:

 F. de optimizare a potențialului biologic(după Weineck talia

și capacitatea funcțională a organelor importante pentru
performanța fizică depind în proporție de 60-70% de factorul
genetic și 30-40 de calitatea și cantitatea solicitărilor specifice)
 F. De perfecționare a capacității motrice(generală și
specifică)
 F.psiho-socială(copil, adult, motivații, integrare în societate
etc)
 F.culturală(moral, estetic, intelectual)
 F.economică(eficiența de tip investiție- efect, imediat si/sau
tardiv))
Includerea (Incluziunea)
• Educaţia fizică si sportul sunt activităţi cu un profund
caracter social. Unul dintre cele mai importante
aspecte al vieţii moderne este acela al includerii
persoanelor cu disabilităţi in colectivităţile cu
persoane obisnuite. Includerea in lecţiile de educaţie
fizică, in general in activităţile de practicare a
exerciţiilor fizice, a persoanelor cu disabilităţi este
benefică pentru intreaga societate, este un important
factor educativ.
• Educaţia inclusivă se bazează pe principiile
participării depline si a egalităţii.
 Scop, beneficii
• Sistemul educational trebuie să fie locul cel mai
important in care să se asigure dezvoltarea
personală si includerea socială, care le vor permite
copiilor si tinerilor cu handicap să devină cat mai
independenţi
• Beneficiile incluziei sunt pentru toţi – copii cu
dizabilităţi, copii fără dizabilităţi si profesori.
 Principii
• Abordarea inclusivă in lecţiile de educaţie fizică presupune
respectarea de căre profesori a următoarelor trei principii:

• o Principiul 1. Aranjarea corespunzătoare a provocărilor de

invăţare in lecţiile de educaţie fizică, astfel incat fiecare copil să
aibă posibilitatea unei experienţe de succes.

• o Principiul 2: Să răspundă la diverse nevoi ale copilului si să se

planifice predarea pt ca toţi copiii să ia parte la lecţii deplin

• o Principiul 3. Evitarea eventualelor bariere in invăţare si evaluare

prin includerea copiilor cu nevoi si dizabilităţi. Ajutorul pentru copii
este, de obicei, o problemă de diferenţiere de sarcini, echipament
si planificare a timpului suficient pentru ca sarcina să fie
indeplinită
 Metode

• Spectrul incluziunii dă posibilitatea

profesorilor să răspundă diverselor nevoi de
invăţare ale copiilor, promovand 5 căi diferite,
chiar complementare, căi de includere a
copiilor cu dizabilităţi in lecţiile de educaţie
fizică.
• Promovarea incluziunii se face prin adaptări,
modificări sau separări ale activităţilor sau a
abordării invăţării. In multe lecţii, profesorii
folosesc mai mult decat o abordare, pentru a
fi siguri că toţi copiii sunt inclusi in lecţii.
1.Activităţile deschise implică pentru toţi copii aceleasi sarcini,
folosind modificări minime sau fără modificări.
• Individualizarea trebuie să fie făcută cu ajutorul kinetoterapeutului.

2. Activităţile modificate - presupun schimbări făcute astfel ca

sarcinile tuturor copiilor să fie incluse si să poată participa la un
nivel apropiat posibilităţilor lor.
• Modificările pot fi făcute la echipament, spaţiu, reguli, viteză de
execuţie, interacţiune si/sau poziţii.

3. Activităţi paralele – Fiecare joacă acelasi joc, dar diferite grupuri

joacă jocul pe căi (drumuri) diferite, in concordanţă cu posibilităţile
lor.
4. Activităţi sportive pentru dizabilităţi – presupune
activităţi adaptate ca volei din sezand, baschet în
scaun cu rotile etc. Au fost dezvoltate sau modificate
unele sporturi specific diferitelor nevoi. Pot participa
la aceste activităţi adaptate si copii fără dizabilităţi.

5. Activităţi separate – Ocazional, poate fi indicat

pentru cazuri individuale, să se joace separat de
restul clasei sau de persoane cu dizabilităţi. Aceasta
nu trebuie insă să ducă la excludere