Tehnici de facilitare

neuromusculară proprioceptivă
(FNP)
 FACILITAREA: TERMINOLOGIE,
DEFINIŢII

Receptori senzoriali din

Proprioceptori înseamnă mușchi, capsula articulară
și țesuturi înconjurătoare.

Neuromuscular înseamnă Ce se referă la nervi și

mușchi.
Efectul produs în țesutul
Facilitare înseamnă nervos de trecerea unui
impuls.
în aşa fel încât
rezistenţa neuronului este diminuată, permițând unui al doilea
stimul să producă răspunsul în condiţii uşurate
 Astfel, FNP poate fi definită ca fiind

metodă de promovare sau grăbire

a sistemului neuromuscular
răspunsului

prin stimularea proprioceptorilor.

 Tehnici FNP cu caracter “excitator”
1. Inversare lentă şi inversare lentă cu opunere (IL şi ILO)
2. Contracţii repetate (CR)
- muşchii schemei de mişcare sunt de forţa 0 sau 1
- muşchii sunt de forţa 2 sau 3
- muşchi de forţă 4-5, fără forţă uniformă pe întregul arc de mişcare
3. Secvenţialitate pentru întărire (SI)
4. Inversare agonistică (IA)
5. Mişcare activă de relaxare-opunere (MARO)
6. Contracţie izometrică în zona scurtată (CIS)
7. Progresie cu rezistenţă (PR)
 Inversare lentă (IL)
• contracție izotonică concentrică a antagonistului
urmată imediat de
• contracție izotonică concentrică a agonistului,
fără pauză sau relaxare între contracții.
- Se bazează pe principiul lui Sherrington al inducției succesive, de
exemplu, imediat după realizarea contracției flexorului, crește
excitabilitatea reflexului de extensie.

• Crește amplitudinea de mișcare • Restabilește echilibrul

• Crește forța de contracție a tonusului agonist -
mușchiului slab antagonist
• Dezvoltă coordonarea • Scade tonusul muscular al
• Crește rezistența mușchiului slab mușchiului hiperton
 Inversare lentă (IL)

Maxim alungit

Legendă:
Lungimea mușchiului

cc = contracție
concentrică
agonist

ag = agonist
at = antagonist

Maxim scurtat
Timp
Fig. 11 Graficul tehnicii IL
 Inversare lentă – (IL)

Bazele neurofiziologice:

Principiul inducției succesive a lui Sherrington;

Reflexul de tendon Golgi – pentru antagonist;
Circuitul Renshaw – pentru antagonist;
Reflexul Miotatic static – în timpul contracției concentrice a
antagonistului, agonistul se întinde progresiv => se excită
receptorul Ruffini și trimite impulsuri facilitatorii motoneuronului
alfa.
Bucla Gamma – pentru agonist.
 Inversare lentă cu opunere (ILO)
contracție concentrică a agonistului
urmată imediat de
contracție izometrică
și urmată de
contracție concentrică a antagonistului
contracție izometrică
fără pauză sau relaxare.

• Crește forța de contracție a mușchiului slab

• Dezvoltă coordonarea
• Restabilește echilibrul tonusului agonist-antagonist
• Crește stabilitatea
 Inversare lentă cu opunere (ILO)

ci at
Maxim alungit
Lungimea mușchiului

Legendă:
cc = contracție
agonist

concentrică
ci = contracție
izometrică
ag = agonist
ci ag at = antagonist

Maxim scurtat
Timp
Fig. 12 Graficul tehnicii ILO
 Inversare lentă cu opunere - ILO

Bazele neurofiziologice:

Bucla Gamma – pentru agonist.

Reflexul de tendon Golgi – pentru antagonist;
Circuitul Renshaw – pentru antagonist;
Reflexul Miotatic static – în timpul contracției concentrice a
antagonistului, agonistul se întinde progresiv => receptorul
Ruffini – facilitează contracția agonistului
 Contracții repetate (CR)
Pentru F2, F3:
• Contracție concentrică a agonistului împotriva unei rezistențe
maximale
• Întinderi scurte, rapide, repetate în diferite puncte ale arcului de
mișcare.
Pentru F1:
• Întinderi scurte, rapide, repetate în poziția lungă a mușchiului
Pentru F4 - 5:
• Contracție concentrică a agonistului împotriva unei rezistențe
maximale
• Contracție izometrică în punctul de forță slab (gol de forță)
• Întinderi scurte, rapide
- urmate de contracție concentrică a agonistului.
- Se bazează pe • Crește forța de contracție a mușchiului slab
stretch reflex • Crește amplitudinea de mișcare
 Contracții repetate (CR)
Legendă:
cc = contracție
concentrică
Maxim alungit î = întinderi scurte,
repetate
î ag = agonist
mușchiului

î
Lungimea

î
Maxim scurtat
Timp Timp
Graficul tehnicii CR pentru forță 0 – 1 (stânga) și forță 2 – 3 (dreapta)
Contracții repetate (CR)
 Contracții repetate (CR)

Bazele neurofiziologice:

Stretch reflex;
Bucla Gamma;
Comenzile verbale – influențează cortexul; are un rol excitator
asupra tonusului mușchiului hipoton.
 Secvențialitatea pentru întărire
(SI)
• Contracție izometrică a mușchiului sănătos
• Contracție concentrică a agonistului (timp în care se menține
contracția izometrică a mușchiului sănătos)

- se bazează pe transmiterea unui superimpuls de la mușchiul

sănătos la mușchiul slab;
- Crește forța de contracție a mușchiului slab;
- Dezvoltă coordonarea.
 Secvențialitatea pentru întărire (SI)

Legendă:
cc = contracție
Maxim alungit concentrică
ag = agonist
ci = contracție
izometrică
mușchiului
Lungimea

ci mușchi puternic

Maxim scurtat
Timp
Fig. 12 Graficul tehnicii SI
 Secvențialitatea pentru întărire (SI)

Bazele neurofiziologice:
- transmiterea unui superimpuls de la mușchiul sănătos la
mușchiul slab;
- Bucla Gamma.
 Inversare agnostică (IA)
• Contracție concentrică a agonistului
• Contracție excentrică a agonistului – pe o amplitudine scurtă
• Contracție concentrică a agonistului
• Contracție excentrică a agonistului – pe o amplitudine mai
mare dar nu completă
• …

 Contracția excentrică se realizează progresiv.

Crește forța de contracție a mușchiului slab

Crește rezistența mușchiului slab
Crește amplitudinea de mișcare
 Inversare agnostică (IA)
Legendă:
cc = contracție concentrică
ce = contracție excentrică
Maxim alungit
mușchiului
Lungimea

Maxim scurtat
Fig. 12 Graficul tehnicii IA
Timp
 Inversare agnostică (IA)

Bazele neurofiziologice:
Se bazează pe întinderea fibrelor extrafusale în timpul contracției
excentrice – ceea ce va facilita contracția concentrică imediată;
Bucla Gamma;
Comenzile verbale – influențează cortexul; are un rol excitator
asupra tonusului mușchiului hipoton.
 Mișcare activă de relaxare
opunere (MARO)
• Contracție izometrică a agonistului la mijlocul arcului de
mișcare
• Relaxare + mișcare pasivă rapidă până în poziția alungită
• Întinderi scurte, rapide, repetate
• Contracție concentrică a agonistului.

Crește forța de contracție a mușchiului slab

Crește amplitudinea de mișcare activă
 Mișcare activă de relaxare
opunere (MARO)
Legendă:
Maxim alungit ci = contracție izometrică
ag = agonist
mp = mișcare pasivă
î = întinderi scurte, repetate
mușchiului
Lungimea

ci ag cc = contracție concentrică

Maxim scurtat
Timp
Fig. 12 Graficul tehnicii MARO
 Mișcare activă de relaxare opunere
(MARO)
Bazele neurofiziologice:
Stretch reflex;
Receptorii Ruffini excitați de mișcarea pasivă în poziția alungită;
Fenomenul de coactivare – facilitarea simultană a MN alfa si gama
declanșată de contracția izometrică în zona scurtă => crește forța
de contracție a mușchiului care realizează mișcarea;
Bucla Gamma;
Comenzile verbale – influențează cortexul; are un rol excitator
asupra tonusului mușchiului hipoton.
 Progresia cu rezistență (PR)
• În timpul locomoției, se aplică manual rezistență pentru a facilita
mișcarea bazinului și progresia.

• Intensitatea rezistenței este scăzută în așa fel încât să nu întrerupă

mișcarea, coordonarea și velocitatea pacientului.

• PR poate fi aplicată și cu ajutorul benzilor elastice.

Indicații: Se aplică atunci când sunt afectate ritmul și controlul

mișcării segmentelor trenului inferior în timpul locomoției.

Bazele neurofiziologice: Bucla Gamma

 Contracții izometrice în zona scurtă
(CIS)
• Contracții izometrice alternative (pentru agonist și antagonist),
aproape de punctul în care mușchiul este maxim scurtat,
=► pe fiecare direcție de mișcare articulară.

• Se realizează pentru a reface sensibilitatea fusului muscular în

zona scurtă;
• Crește forța de contracție a mușchiului slab în zona scurtă.
 Contracții izometrice în zona
scurtă (CIS)
Bazele neurofiziologice:
Când mușchiul este scurtat, fusul muscular este și el scurtat
și receptorul Ruffini trimite impulsuri de inhibiție MN alfa
pentru a inhiba mușchiul.

astfel, când se generează o contracție voluntară a

mușchiului scurtat, “vor intra în competiție”, impulsurile
facilitatorii de la cortex cu impulsurile inhibitorii fusale.
 Tehnici FNP cu caracter “inhibitor”
1. Inițiere ritmică (IR)
2. Rotaţie ritmică (RR)
3. Relaxare - opunere (RO)
- varianta antagonistă (se “lucrează” pe muşchiul hiperton)
- varianta agonistă (se “lucrează” pe muşchiul care efectuează
mişcarea limitată)
- varianta RO – C (izometrie, relaxare, contracție conc/izom
agonist
3. Relaxare - contracţie (RC)
4. Stabilizare ritmică (SR)
+ IL și ILO
 Rotații ritmice (RR)
• Rotații lente, repetate ale segmentului în punctul de limitare a
mișcării
• Pe măsură ce mușchiul se relaxează, segmentul se mută încet
în noul punct de mișcare câștigat.
• Când se simte o nouă tensiune, se repetă tehnica.

• Se începe tehnica pasiv, apoi se continuă pasivo – activ și apoi

pacientul realizează singur mișcarea (mișcare activă).

Indicații: Relaxarea excesului de tensiune din mușchi (hipertonie).

Crește amplitudinea de mișcare.
 Rotații ritmice (RR)
Maxim alungit

mușchiului
mp mp m p-a m p-a ma ma
Lungimea

Maxim scurtat
Timp
Graficul tehnicii RR

Legendă:
mp = mișcare pasivă
m p-a = mișcare pasivo-activă
ma = mișcare activă
 Rotații ritmice (RR)

Bazele neurofiziologice:
Comenzile verbale – influențează cortexul; are un rol inhibitor
asupra tonusului mușchiului hiperton;
Mecanoreceptorii articulari – excitați de rotație, cauzează inhibiția
MN alfa și musculaturii periariculare.
 Relaxare - opunere (RO)

= “ţine-relaxează” după engl. “Hold - relax”

Se utilizează când amplitudinea unei mişcări este limitată de

hipertonie musculară (contractură miostatică).

Are 2 variante:
1. RO antagonistă - în care se va face izometria muşchiul hiperton

2. RO agonistă - în care se va face izometria muşchiul care face

mişcarea limitată (considerat muşchiul agonist).
 Relaxare – opunere (Hold-Relax)
(RO)
• Contracție izometrică a mușchiului hiperton (RO antagonist) sau a
mușchiului hipoton (RO agonist) în punctul de limitare a mișcării
urmată de
• Stretching pasiv
se repetă tehnica în noul punct de mișcare câștigat.

Efecte:
• Alungirea/inhibiția mușchiului scurtat/hiperton
• Creșterea amplitudinii de mișcare
• Facilitarea mușchiului opus

Se bazează pe fenomenul de inhibiție autogenă, prin care mușchiul

se relaxează în urma unei contracții izometrice a acestuia.
 Relaxare – opunere (Hold-
Relax) (RO)

Maxim alungit ci at relaxare Stretch p

Legendă:
mușchiului

ci = contracție izometrică
Lungimea

ag = agonist
at = antagonist
co = cocontracție
p = pasiv
Maxim scurtat
Graficul tehnicii RO
Timp
 Relaxare – opunere (Hold-Relax) (RO)

Bazele neurofiziologice:
RO – antagonist:
Fenomenul de inhibiție autogenă.
Oboseala untăților motorii – datorită izometriei aplicate
Reflexul de tendon Golgi;
Circuitul Renshaw.

RO – agonist:
Fenomenul de inhibiție reciprocă pentru antagonist
Bucla Gama
 Relaxare – opunere – Contracție
(RO - C)
• Contracție izometrică a mușchiului hiperton (RO antagonist) sau a
mușchiului hipoton (RO agonist) în punctul de limitare a mișcării
urmată de
• Contrație concentrică a agonistului (stretching activ al antagonistului).
- se repetă tehnica în noul punct de mișcare câștigat.

Efecte:
• Alungirea/inhibiția mușchiului scurtat/hiperton
• Creșterea amplitudinii de mișcare
• Facilitarea mușchiului opus
 Relaxare – opunere – contracție
(RO - C)

Maxim alungit ci at relaxare cc ag

Legendă:
mușchiului
Lungimea

ci = contracție izometrică
ag = agonist
at = antagonist
cc = contracție concentrică

Maxim scurtat
Graficul tehnicii RO-C
Timp
 Relaxare-Contracție (RC)
• Contracție izometrică a mușchiului hiperton în punctul de
limitare a mișcării
cu
• Rotații repetate, lente ale segmentului.

Efecte:
• creșterea amplitudinii de mișcare
• facilitarea mușchiului opus
• alungirea/inhibiția mușchiului scurtat/hiperton
 TIA - Relaxare - contracţie (RC)
Se aplică numai antagonistului, adică celui care limitează mişcarea.

La punctul de limitare a mişcării se realizează o izometrie pe

muşchiul hiperton şi izotonie pe mişcarea de rotaţie din articulaţia
respectivă, executată lent şi pe toată amplitudinea

la început rotaţia se face pasiv apoi pasivo-activ şi apoi activ şi chiar

activ cu rezistenţă;

desigur că în cazul articulaţiilor ce nu prezintă mişcare

osteokinematică de rotaţie, tehnica RC se va aplica doar
imprimând pasiv mişcarea de rotaţie.
 TIA - Relaxare - contracţie (RC)

Se realizează mişcarea respectivă până la limita de amplitudine

T1: Izometrie pe muşchiul hiperton

T2: Se continuă T1 + rotaţii lente (pasiv, pasivo-activ, activ, activ

cu rezistenţă)
 Relaxare-Contracție (RC)
Maxim alungit ci ag ci ag ci ag ci ag ci ag ci ag

mp mp m p-a m p-a ma ma
mușchiului
Lungimea

Maxim scurtat Timp

Graficul tehnicii RC
Legendă:
ci = contracție izometrică
ag = agonist
mp = mișcare pasivă
m p-a = mișcare pasivo-activă
ma = mișcare activă
 Relaxare-Contracție (RC)

Bazele neurofiziologice:
Oboseala unităților motorii;
Reflexul de tendon Golgi;
Circuitul Renshaw;
Mecanoreceptorii articulari – excitați de rotație, cauzează inhibiția
MN alfa și musculaturii periariculare.
 Stabilizare ritmică (SR)
• Contracție izometrică a agonistului urmată rapid de o
contracție izometrică a antagonistului.

sau

Se poate folosi un mușchi biarticular pentru a realiza contracție

izometrică simultană a agonistului și a antagonistului.

Promovarea cocontracției
Relaxarea musculaturii hipertone
Întărirea musculaturii articulare
Îmbunătățirea propriocepției
Îmbunătățirea stabilității, controlului și echilibrului.
 Stabilizare ritmică (SR)
Legendă:
ci = contracție izometrică
ag = agonist
at = antagonist
Maxim alungit co = cocontracție
mușchiului
Lungimea

ci ag ci at ci ag ci at co

Maxim scurtat
Fig. 12 Graficul tehnicii SR
Timp
 Stabilizare ritmică (SR)

Bazele neurofiziologice:
Reflexul de inhibiție reciprocă – izometria agonistului;
Oboseala unităților motorii - izometria antagonistului;
Reflexul de tendon Golgi;
Circuitul Renshaw.
 Tehnici FNP cu caracter general (“reglator”)
1. Iniţiere ritmică (IR)
2. Izometrie alternantă (IzA)
3. Secvenţialitate normală (Sn)
 Inițiere ritmică (IR)
• Mișcări pasive, realizate lent, pe toată amplitudinea de mișcare
urmate de
• Mișcări active asistate
și
• Mișcări active cu rezistență.

Ajută la inițierea mișcării

Relaxarea mușchiului hiperton
Restabilește echilibrul tonusului agonist-antagonist
 Inițiere ritmică (IR)

Maxim alungit
mușchiului
Lungimea

Maxim scurtat
Timp
Fig. 12 Graficul tehnicii IR

Legendă:
mp = mișcare pasivă
m p-a = mișcare pasivo-activă
ma = mișcare activă
 Inițiere ritmică (IR)

Bazele neurofiziologice:
Comenzile verbale – influențează cortexul; are un rol inhibitor
asupra tonusului mușchiului hiperton.
Echilibrul tonusului agonist-antagonist
Receptorii Ruffini excitați de mișcarea pasivă în poziția alungită;
alungirea progresivă agonistului => impulsuri de facilitare către
MN alfa a musculaturii hipotone.
 Izometrie alternantă (IzA)
• Contracții izometrice ritmice, în fiecare punct al arcului de
mișcare, pentru agonist și antagonist,
fără relaxare între contracții.
Se realizează pe toate direcțiile de mișcare ale unei articulații.

Îmbunătățește stabilitatea articulației.

 Izometrie alternantă (IzA)

Bazele neurofiziologice:
Cocontracția duce la facilitarea MN alfa și gama;
Mecanoreceptorii articulari – cu rol în stabilitatea menținerii
posturilor (telescopare).
 Secvențialitatea normală (SN)

• Realizarea unei acțiuni în secvențe de la distal la proximal.

• Componentele proximale sunt restricționate până când

componentele distale sunt activate și inițiază mișcarea.

Îmbunătățește coordonarea tuturor componentelor unei acțiuni.

Repetarea patternului produce o mișcare coordonată a tuturor
componentelor.
 Secvențialitatea normală (SN)

Bazele neurofiziologice:
Învățarea engramelor corecte de mișcare presupune învățarea și
repetarea mișcărilor de la distal la proximal;
Bucla Gamma.