Examenul tonusului muscular ”

I. Conținutul
3.1 Tonusul muscular;
3.2 Tulburari ale tonusului muscular ;
3.3 Scale de evaluare.
3.1 Tonusul muscular – reprezinta stare de tensiune usoara, permanenta a muschiului
striat in repaos, avind la baza reflexul miotatic dependent de neuronul motor periferic controlat la
rindul sau de scoarta cerebrala, cerebel, nuclei bazali si sistemul vestibular.
Evaluarea urmareste “surprinderea” modificarilor de tonus, care duc la schimbarea
rezistentei la miscarea pasiva si a amplitudinii de miscare pasiva. Se apreciaza prin inspectie,
palpare si imprimare de miscari la nivelul tuturor segmentelor pacientului aflat in repaos. Se
evalueaza sub 3 aspecte:
 Tonus muscular de repaos- se examineaza prin aprecierea consistentei, extensibilitatii
si a rezistentei la miscarea pasiva.
 - Pentru consistenta se palpeaza comparativ aceleasi grupe musculare simetric pe ambele
parti;
- Extensibilitate- este cea mai mare lungime atinsa de muschi prin intindere, la fel
comparativ de-o parte si de alta.
- Rezistenta- se testeaza la miscari passive, mobilizind de mai multe ori si cu viteze
variabile un segment de membru in raport cu segmental adiacent mentinut fix (brat-antebrat).
 Tonusul postural- este declansat de nevoia mentinerii unei anumite posture
(musculatura antigravitationala in ortostatism- trapez. ridicatori ai scapulei).
Tonusul postural se studiaza prin cercetarea unor reflexe, cum ar fi: reflexele tonice
cervical simetrice si asimetrice (ex: extensia capului provoaca extensia membrelor superioare si
flexia membrelor inferioare si invers, sau rotatia capului provoaca extensia membrelor spre care
este orientat mentonul/barbia si flexia celor de parte opusa), reflexe de postura locale si generale
(reprezita contractia ce survine intr-un muschi dupa oprirea miscarii passive, dupa care tendinta
de revenire in pozitia initiala produce o contractie ce nu determina miscare dar numai cresterea
tousului muscular).
 Tonusul de actiune- reprezinta starea tonusului muscular care este observat in timpul
unor miscari/ activitati voluntare. Ex: “mersul cosit” indica o spasticitate piramidala, regiditatea
extrapiramidala deasemenea poate produce si “mersul talonat”, putind fi in relatie cu o hipotonie
muusculara.
3.2 Tulburari ale tonusului muscular ;
Tulburarile tonusului muscular in semiologia neurologica se prezinta sub urmatorii termini:
hipotonie(flascititate), hipertonie (spasticitate si rigiditate). Realizarea unui plan de tratament
reusit, implica recunoasterea si identificarea in timpul evaluarii de catre kinetoterapeut a
diferentelor dintre aceste “stari” ale tonusului.
 Hipotonia musculara- se dovedeste prin cresterea amplitudinii miscarii, pierderea
reliefului muscular, depresiabilitate crescuta la palparea muschiului; apare cel mai des in
leziunile primitive (miopatii), leziuni cerebeloase, in coree, atetoza, in leziunile de neuron motor
central.
- Flascititate- este o particularitate a muschiului caracterizata prin lipsa de consistență,
fiind lipsit, de forță, de energie, de rezistență cit in repaos atit si in timpul unui act motri.
 Hipertonia musculara- este o stare patologică constând în creșterea excesivă a
tonusului țesuturilor, este evidentiata prin fixarea segmentelor intr-o anumita pozitie, fermitate
musculara la palpare, tendon muscular intins, miscarea segmentelor la nivelul unei articulatii
fiind insotita de rezistenta crescuta si amplitudine redusa. Hipertonia musculara poate fi:
 Piramidala (leziune de neuron motor central)- se caracterizeaza prin distributie inegala,
pe flexori la membrele superioare si pe extensori la cele inferioare, elastic, amplificata la
miscarea volunatara, reflexe osteotendinoase exagerate, reflexe cutanate abdominal abolite,
sincinezii definite ca miscari involuntare ale membrului afectat cu ocazia miscarii voluntare a
membrului sanatos. În cazul leziunilor piramidale avem semnul lamei de briceag
 Extrapiramidale (ex: in sindroul parkinsonian)- generalizata, plastic dispare in somn dar
este manifesta in timpul satrii de veghe, fiind inhibata de miscarile voluntare; se asociaza cu
reflexe de postura exagerate, semnul “rotii dintate” al lui Negro (caracterizat prin rigiditate
musculara, pacientul prezentand miscari sacadate. El poate fi evidentiat prin imobilizarea
antebratului si executarea de miscari si rotatii din incheietura. Atat pacientul cat si
kinetoterapeutul pot observa si simti aceste miscari caracteristice, care se considera a fi o
combinatie intre rigiditate si tremurat) si semnul Noica (bolnavul in decubit dorsal misca in sus
si in jos membrul inferior, in acest timp, examinatorul executa miscari pasive de flexie si
extensie ale mainii din articulaţia radiocarpiană a pacientului. Acestea sunt dificile sau sacadate
in caz de hipertonie extrapiramidala); reflexele osteotendinoase si cutanate sint normale.
- Spasticitatea consta in cresterea tonusului muscular care afecteaza diferite grupuri
musculare in masura diferita. In maini, tonusul este crescut intr-o masura mai mare in muschii
flexori decat cei extensori; in membrele inferioare, tonusul este crescut intr-o masura mai mare
in muschii extensori decat in cei flexori.
- Rigiditatea este determinata de cresterea rezistentei la miscari pasive care
este independenta de directia miscarii membrului, adica aceasta afecteaza grupurile
musculare agoniste si antagoniste intr-o masura egala. Ca urmare hipertonusul rezultat este
constant pe intreaga durata a miscarii.
3.3 Teste si scale de evaluare a tonusului muscular.
Scala de evaluare a fortei musculare cu 6 trepte(0-5)
F5 Forţa normală Muşchiul putând execută mişcarea pe toată
amplitudinea contra unei forţe exterioare, egală cu
valoarea forţei normale.

F4 Forţa bună Reprezintă capacitatea muşchiului de a deplasa

antigravitaţional segmentul contra unei rezistenţe
medii.
F3 Forţa acceptabilă Este forţa unui muşchi de a mobiliza complet
segmentul, dar fără gravitaţie.

F2 Forţa mediocră Permite muşchiului să mobilizeze segmentul, dar

fără gravitaţie.

F1 Forţa schiţată Reprezintă sesizarea contracţiei

F0 Forţa zero Muşchiul nu realizează mişcare, niciun fel de

contracţie

Fisa de bilant muscular

Nume…………Virsta………..Adresa……….
Diagnostic……………………………………..
Regiunea Muschii(miscarea) Forta Obserervatii
Git Flexie 1,2,3,4,5 Pentru
(sternocleidomastoidianul) 1,2 inclinare
Trapez (fascicolul superior) homolaterala
Brat Flexie la 900 (deltoizii 1 Miscarea de
anteriori), 1,2 la 0-900
0
Abductie la 90 (deltoidul si
supraspinosul).
Trunchi Flexie(dreptii abdominali); 1,2,3,4,5 Fara forta 3
 Ricatorii bazinului(patratul 1,3,4,5 alternanta
lomabar);
Rotatie (ablici abdominali) 1,2,3,4,5

Aplicarea testingului muscular pe acesta scara este posibila doar pentru unii
muschi(muschii principali ai membrelor si trunchiului), astfel executind un bilant pentru un
anumit muschi, obtinem de fapt rezulatatul activitatii unui grup de muschi, din care este testat cel
principal. Rezultatele bilantului muscular se noteaza in fise speciale.
Protocol de evaluare:
Evaluarea tonusului muscular este destul de dificila de aceea kinetoterapeutul trebuie sa
asigure ca pacientul sa fie relaxat, sau cel putin atentia acestuia sa fie distrasa prin conversatie,
este necesar ca fiecare dintre miscari sa fie repetate cu viteze diferite si bilateral.
Evaluarea membrelor superioare: Kinetoterapeutul prinde mina pacientului cu una dintre
mine ca un gest de salut, sustinind cu mina opusa antebratul pacientului. Initial se executa
miscarile passive de pronatie si supinatie in articulatia cotului. Ulterior se va executa rotatia
pasiva in articulatia miinii. Dupa evaluarea acestor miscari kinetoterapeutul sustine in continuare
m.s la fel si executa miscarile complete de flexie si extensie pasiva in articulatia cotului(fig 1).

Fig. 1 Rotatia pasiva a miinii Fig.2 Rotirea articulatiei genunchiului

Evaluarea membrelor inferioare:

Examinarea tonusului muscular la nivelul coapsei- se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu
ambele member inferioare intinse. La nivelul articulatie genunchiului se imprima o miscare
rotatorie dintr-o parte in cealalta(fig.2 ).
Examinarea tonusului muscular de la nivelul genunchiului- kinetoterapeutul isi plaseaza
mina sub genunchiul pacientului si il ridica rapid, urmarind cu atentie calciile acestuia, dupa
kinetoterapeutul sustine in continuare genunchiul si glezna pacientului, si executa miscarile
complete de flexie si extensie pasiva in articulatia genunchiului.
Examinarea tonusului muscular la nivelul gleznei- kinetoterapeutul sustine glezna
pacientului si executa miscarile passive de flexie plantar si dorsala a piciorului.
Pentru identificarea hipotonusului putem folosi urmatoarele teste:
1. Testul calcii-fese: pacientul in decubit ventral, se executa flexia din articulatia
genunchiului, in cazul cind calciile ating fesele putem mentiona ca persista o hipotonie.
2. Pacientul in decubit dorsal, kinetoterapeutul cu o mina apasa asupra articulatiei
genunchiului, iar cu cealalta executa o presiune asupra gambei cu tendinta de o extinde maxim,
daca este instalata hipotonia la nivelul MI, in urma acestui test se observa o desprindere
usoara a calciiului de la planul orizontal.
3. In caz de hipotonie, pacientul in timpul mersului sufera de-o hiperextensie lateral
la nivelul genunchilor(genorecurvatum X)(fig.3), ceea ce este tipic, în special pentru
amiotrofia spinala.

Fig.3
Pentru aprecierea spasticitatii si rigiditatii vom folosi: scala Ashworth modificata,
scala Tardieu si scala de evaluare a rigiditatii extrapiramidale in 3 trepte (Webster
Rating)?.
Scala de evaluare a tonusului muscular ASHWORTH
Scor Tonus muscular
0 Tonus normal- fără modificări ale tonusului muscular.
1 Hipertonie foarte usoara- creştere discretă a tonusului ce se manifestă fie printr-un
obstacol în mişcarea pasivă de flexie sau extensie, urmat de relaxare, fie printr-o
rezistenţă minimă până la sfârşitul mişcării.
2 Hipertonie usoara- creştere discretă a tonusului ce se manifestă printr-un obstacol
urmat de o rezistenţă minimă percepută cel puţin pe jumătatea amplitudinii articulare.
3 Hipertonie medie- creştere mai marcată a tonusului pe parcursul majorităţii
amplitudinii articulare, articulaţia putând fi mobilizată cu usurinţă.
4 Hipertonie accentuata- creştere importantă a tonusului muscular provocând difi
cultăţi mobilizării pasive.
5 Hipertonie severa(rigiditate)- articulaţia respectivă este fi xată în fl exie sau
extensie, abducţie sau adducţie, mobilizarea pasivă imposibilă.

Scala de evaluare Tardieu (intensitatea reflexului de întindere)

Scor Tonus muscular
0 Fără rezistenţă pe parcursul mişcării pasive.
1 Discretă creştere a rezistenţei pe parcursul mişcării pasive, fără să se perceapă un
obstacol la un unghi anume.
2 Oprire bruscă a mişcării pasive la un anumit unghi, urmată de relaxare.
3 Clonus epuizabil (< 10 sec. dacă se menţine întinderea),ce survine la un anumit
unghi.
4 Clonus inepuizabil (>10 sec. dacă se menţine întinderea), ce survine la un anumit
unghi. Examenul clinic din primele zile de viaţă ale copilului urmărind motricitatea şi
tonusul muscular, va permite evaluarea trecerii de la spasticitatea fiziologică la cea
patologică.