Ortostatismul si mersul

Modificarile echilibrului static apar prin afectare la nivel

vestibular,cerebel,proprioceptie.
Sdr. Vestibular:
-tulburare de echilibru
-baza larga de sustinere
-cade de aceeasi parte cu leziunea
Sdr. Cerebelos:
-tulburare de echilibru
-baza larga de sustinere
-nu este influentat de vedere( nu e nevoie sa inchida ochii pt ca nu influenteaza
cu nimic rezultatul probei)
Pentru ortostatism si echilibru se utilizeaza proba ROMBERG
-pacientul sta cu picioarele alipite si cu mainile intinse
-in sdr. Vestibular pacientul cade de partea afectata
-in tabes pacientul cade in toate directiile
Mersul
1.Mersul cosit
-apare in sindrom de neuron motor central
-pacientul adopta pozitia Wernicke-man( mb. Inf. in extensie,flexie plantara si
rotatie interna+mb. Sup. in abductie,flexia antebratului pe brat,pronatie,flexia
mainii si flexia degetelor)

2. Mersul parkinsonian
-hiperton+hipokinetic
-hipertonie pe musculatura paravertebrala si a membrelor
-pacientul seamana cu un semn de intrebare
-aplecat inainte
-pasi mici
-initiaza greu mersul
-opreste greu mersul
-nu balanseaza bratele
-poate prezenta tremor al mb su

-fenomen de freezing la trecerea prin spatii inguste

3.Mersul coreic:
-hipoton+hiperkinetic
-afecteaza toate segmentele
-"mesul dansand"
-pacientul incearca sa dea un caracter voluntar miscarilor(incearca sa le
mascheze)

4.Mersul ebrios:
-apare in sdr. Cerebelos
-baza larga de sustinere
-proba mersului in stea(deviaza in toate directiile)

5.Mersul talonat:
-nu poate sa faca flexie plantara
-calca mai intai pe calcai
-in pareza de sciatic popliteu intern(SPI)

6.Mersul stepat:
-nu poate sa faca flexie dorsala
-calca mai intai pe varf
-in pareza de sciatic popliteu extern(SPE)

7.Mers leganat:
-in coxartroza
-in distrofie musculara progresiva(pe muschii centrurilor)
-pacientul nu poate sa se ridice de pe vine

8.Mers spastic:
-in parapareza din Sdr. NC
-"ca si cum ar scutura piciorul"

9.Mers antalgic:
-in discopatia algica
-va fi inclinat spre partea opusa pentru a creste unghiul dintre vertebre si a
decomprima radacina nervoasa

Motilitatea activa si forta segmentara

Se examineaza:
-forta musculara
-viteza de executie
-amplitudinea miscarilor
Deficitul motor din sindromul de neuron motor central se examineaza prin :
1.Proba bratelor intinse
-pacientul sta cu bratele intinse in pozitie orizontala,in supinatie
-daca este deficit motor,membrul afectat va cadea si va face pronatie
Pentru membrul inferior:
2.Proba Mingazzini
-decubit dorsal,pacientul flecteaza gambele pe coapse,la 90 si le tine paralele
-membrul afectat incepe sa cada
3.Proba Vasilescu
-pacientul trebuie sa traga mb inferior spre el,tinand calcaiele pe planul patului si
apoi sa le impinga inapoi
-membrul afectat ramane in urma
4.Proba Barre
-decubit ventral
-ridica mb inferioare la 45 fata de planul patului
Pareza=deficit partial
Plegie/paralizie=deficit total

Miscari active segmentare

La mana:
-adductie/abductie degete
-flexie/extensie degete

-apozitia policelui
La mb sup:
-rotatie interna/externa
-flexie/extensie
-circumductia umarului
La mb inf:
-flexie/extensie
-flexie plantara/dorsala

Forta activa musculara

-o masori obiectiv folosind dinamometru
-masori subiectiv opunandu-te miscarii fiziologice
-pt picior pui pacientul sa faca flexie plantara si tu te opui flexiei
-pt mana :

il pui sa stranga mana

inel police-index si incercam sa il deschidem
Inel deget 3-deget 5
Sa ridice mb sup la 25(supraspinos),90(deltoid) si 180(trapez)

Tonusul muscular:
-se palpeaza masa musculara simetric bilateral
-se fac miscari pasive la nivelul articulatiilor
-daca tonusul este scazut,vor aparea miscari ample care nu opun rezistenta

Sindromul cerebelos
1.Ataxia
-Mersul ebrios(mers in stea: 5 pasi in fata,5 in spate si deviaza in stea)
-ortostatism cu baza larga
2.Dismetria
=devierea miscarii pe care pacientul doreste sa o faca
Proba indice-nas:
-pacientul trebuie sa duca indexul la nivelul nasului cu ambele mb
-in cazul afectarii cerebeloase,pacientul nu nimereste tinta,are o miscare
descompusa,tremor intentional

Proba calcai-genunchi:
-pacientul asezat in decubit dorsal
-trebuie sa duca calcaiul pe genunchi (sensibilizat) si sa il coboare de-a lungul
crestei tibiei
-in leziuni,nu nimereste genunchiul
Proba indice-indice:
-trebuie sa isi duca ambele brate in latral si sa uneasca degetele pe linia
mediana apoi
3.Adiadocokinezie
=miscari alternative asimetrice
Proba marionetelor
-bratele intinse orizontal si il pui sa le roteasca simultan
-nu face miscari sincrone,partea lezata ramane in urma
Proba inchidere-deschidere pumn
Bataia degetelor pe masa
Proba flexie dorsala-plantara
4.Asinergie
=absenta coordonarii miscarilor simultane
-il pui sa se ridice din pat
-in mod normal ridica trunchiul si apoi ridica mb inferioare
Proba Anton-Babinski:
-pacient in ortostatism
-il impingi inapoi si cade brusc fara a face flexia trunchiului si flexia mb inf
Proba Stewart-Holmes:
-face flexie antebrat pe brat si noi tinem contra
-cand dai drumul,daca are o lez cerebeloasa pacientul se loveste cu mana peste
fata
-antagonistii nu opresc miscarea pt a nu se lovi
Proba Draganescu Voiculescu:
-pacientul pune mainile pe genunchi si le ridica rapid pana la o tinta fixata de noi
anterior
-partea lezata depaseste tinta
5.Tulburari de echilibru

6.Dizartrie:
-vorbire sacadata,scandata
7.Nistagmus
-il pui sa iti urmareasca degetul
-cand ajungi in partea temporala la un unghi de 45,mentii 20 de secunde
-daca are leziuni,apare o miscare formata din secuse lente si rapide
-orizontal sau girator(spre partea lezata)
8.Hipotonie
-ROT pendulante(cam de 4 ori)
-la miscarea pasiva a articulatiilor,nu se simte nicio rezistenta
9.Tremor
-tremor de tip intentional
-proba indice-nas
-deseneaza

un melc sau o spira

10.Scrisul
-modificat
-macrografie
Sindromul parkinsonian
1.Hiperton:
-hipertonia este plastica
-miscarile voluntare inhiba hipertonia
Semnul rotii dintate:
-la miscarea pasiva a articulatiei,miscare greoaie,intrerupta,sacadata
Proba Noica:
-miscare a articulatiei pumnului(flexie-extensie)+
-mb inf de aceeasi parte se ridica
-daca exista leziune,miscarea pumnului se va opri
Proba Froiment:
-miscare din articulatia pumnului
-mb superior de partea opusa se ridica
-daca exista leziune,miscarea se va opri la membrul in miscare(primul)
2.Hipokinezie/Akinezie
-clipit rar
Flexia-extensia degetelor:
-miscare de amplitudine redusa si viteza redusa
Pensa police-index repetata cu aceeasi viteza si amplitudine redusa
3.Tremor:
-de repaus
-'' numarat de bani''
Proba indice-nas:
Tremorul in mod normal dispare la miscari voluntare
4.Mers parkinsonian:
-flexia trunchiului,a mb inf
-aplecat inainte
-''fuge dupa propriul centru de greutate''

-pasi mici
-nu balanseaza bratele
-prezinta/nu tremor al mb sup
5.Instabilitate posturala
Pull-test:
-doctorul sta in spatele bolnavului
-il trage spre inapoi si acesta se dezechilibreaza si cade
6.Freezing:
-la trecerea prin spatii inguste acestea se blocheaza
-au picioarele lipite de sol
-pot cadea
7.Bradilalie:
-vorbesc rar
-cu putine cuvinte
-fara intonatie
8.Micrografie
9.Hiposmie
10.Tulburari vegetative(hipersudoratie,hipersalivatie)
11.Disestezie
12.Facies fijat
Sindrom de neuron motor central
1.Hipertonie-spasticitate
-elastica
-cedeaza in lama de briceag
-dependenta de lungimea fibrelor
-flexori mb sup si extensori md inf( wernicke-mann)
-la miscarea pasiva a unor segmente de mb,acestea opun o rezistenta care
cedeaza treptat(in mama de briceag)
2.Reflexe patologice
Babinski:
-se obt prin excitarea marg externe a plantei, cu un obiect bont, dinspre calcai,
pe marginea laterala, pana la baza degetelor
-se obtine extensia halucelui si rasfirarea celorlalte degete

Rossolimo:
-se face percutie la baza degetelor
-se obtine flexie plantara
Oppenheim:
- coborarea pe fata anterioara a tibiei, exercitand o compresie cu policele si
indexul
- aparitia extensiei halucelui
Gordon:
- compresia musculaturii gambiere
-extensia halucelui
Schaffer:
-se baga o mana sub genunchi pt ca mb inf sa fie relaxat
- se ciupeste tendonul lui Ahile
-extensia halucelui
Hoffmann:
- examinatorul tine mana pacientului iar intre degetele 2 si 3,tine getetul 3 al
pacientului ii ciupeste unghia degetului 3
- flexia si adductia policelui
Semn Marinescu-Radovici:
-la excitarea eminentei tenare cu un obiect bont se obtine o miscare a
mentonului de aceeasi parte
3.Reflexe osteotendinoase:
-exagerate
-vii
4.Clonus:
Clonus plantar:
-se faca de cateva ori rapid flexia si extensia plantei
-apoi se fixeaza in extensie
-contractii ritmice
Clonus rotulian:
-se misca de cateva ori rotula spre distal si proximal iar apoi se fixeaza spre
distal
-apare miscare ritmica a rotulei(prin contractia m. cvadriceps

5.Reflexe cutanate si cremasteriene abolite

6.Sincinezii
7.pierderea capacitatiii de a efectua miscari fine

Sindrom de neuron motor periferic

1.Deficit motor flasc
2.Hipotonie
3.ROT absente/abolite
4.Atrofie musculara
5.Potentiale de fibrilatie
6.Fasciculatii
7.Contractie idiomusculara
8.Tulburari de sensibilitate
Sindrom de iritatie meningeala
1.Fotofobie
2.Redoarea cefei la mobilizare activa/pasiva
3.Semn Kernig 1:
-anteflexia pasiva a trunchiului din pozitie de decubit dorsal in pozitie
sezanda,sprijinind capul
-face flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen
4Semn Kernig 2:
-decubit dorsal
-flexia coapsei la 90 si extensia gambei
-durere si limitarea extensiei
5.Semn Brudzinski 1:
-flexia brusca a capului pe torace
-durere si flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen
6.Semn Brudzinki 2:
-la flexia coapsei pe abdomen
-flexia gambei si coapsei la celalalt mb inf

Reflexe cutanate

1.Reflex cutanat plantar

- (L4-S2)
-se obt prin excitarea marg externe aplantei, cu un obiect bont, dinspre calcai,
pe marginea laterala, pana la baza degetelor
-flexia tuturor degetelor
2.Reflexe abdominale:
-Excitarea tegumentelor abdominale produce contracia musculaturii subiacente,
bolnavul fiind n decubit dorsal i cu genunchii uor flectai, stimulnd
tegumentele dinspre linia median n direcie lateral
A) superior
-T6-T8
-stimularea se efectueaz paralel cu rebordul costal
B) mijlociu
-T10
-In dreptul ombilicului
C)inferior
-T12
-paralel cu linia inghinala
3.Palmo-mentonier
-patologic
-excitarea eminentei tenare determina contractia mentonului de aceeasi parte
Reflexe osteo-tendinoase
1.Stilo-radial
-C5-C6
-percutia apofizei stiloide a radiusului pe tendonul m lund supinator
-flexia antebratului pe brat
2.Bicipital
-C5-C6
-percutia tendonului bicepsului
-flexia antebratului pe brat
3.Tricipital
-C6-C7
-mb superior suspendat,relaxat pe mana examinatorului

-percutia tendonului tricepsului deasupra olecranului

-extensia antebratului pe brat
4.Cubito-pronator
-C8-T1
-cu antebratul intr-o pozitie intermediara intre supinatie si pronatie se percuta
apofiza stiloida a cubitusului
-apare pronatie
5.Rotulian
-L2-L4
-percutia tendonului cvadricepsului
-extensia gambei
6.Achilian
-S1-S2
-pozitie usoara de flexie dorsala si percuti tendonul achilian
-flexie plantara
Examinarea sensibilitatii
1.Tactila
- cu un tampon de vata se ating diferite segmente ale corpului
- pacientul trebuie sa spuna daca senzatia este aceeasi sau variaza de la o zona
la alta

2.Sensibilitatea termica
se ating succesiv diferite zone ale corpului cu 2 eprubete (una cu apa calda si
una cu apa rece)
- pacientul este instruit la ce trebuie sa fie atent, iar examinarea se face cu ochii
deschisi si se incepe preferabil cu zona neafectata
3.Sensibilitatea dureroasa
- se foloseste un ac pt a crea o senzatie dureroasa si urmarim daca perceptia se
mentine aceeasi in toate punctele examinate
4.Sensibilitatea mioartrokinetica
- pacient cu ochii inchisi, se mobilizeaza degetele prinzandu-se de articulatie
- pacientul trebuie sa-si dea seama in ce directie a fost mobilizat degetul
5.Sensibilitatea vibratorie
- se foloseste un diapazon, pacient culcat cu ochii inchisi
- se aplica intai pe stern, clavicula si creasta iliaca
- apoi se aplica pe maleole, creasta tibiala si artic interfalangiene;

- se compara dr cu stg
6.Sensibilitatea integrativa corticala
a) astereognozie
=imposibilitatea de a recunoaste un obiect prin pipaire
b)discriminare tactila
=- consta in aprecierea distantei la care sunt perceputi separat 2 stimuli tactili
diferiti, aplicati simultan (cu compas Weber)
C)amorfognozie
= incapacitatea de a recunoaste forma obiectelor
D)dermolexie
= capacitatea pacientului de a recunoaste litere si cifre(dermognozie) care sunt
scrise cu piele de examinator
E)topognozie
=recunoaste locul unde ii aplici un stimul tactil

F) Somatognozia
=capacitatea pacientului de a-si recunoaste schema corporala
G) iluzii kinestezice
= simte un membru in plus
H) Simt barestezic
=apreciaza greutatea unui obiect
Afazia
Afazia reprezinta modificarile de limbaj aparute ca urmare a tulburarilor de
exprimare, intelegere sau combnatia celor doua.
Afazia Broca = afazie motorie = expresiva
se pastreaza intelegerea, dar exista lipsa fluentei in vorbire. Leziunea se afla in
aria Broca, la baza girului frontal ascendent, fiind adesea asociat cu hemiplegie.
Afazia Wernicke = afazie receptiva = afazie senzoriala = afazie fluenta
afectarea intelegerii, vorbire cu pastrarea fluentei,dar adesea fara sens, cu
aparitia jargonofaziei si parafaziei. Leziunea se afla in lobul temporal superior si
in girusul supramarginal al lobului parietal, si se asociaza frecvent cu
hemianopsie.
Pentru a testa:
-dai ordine simple

-dai ordine complexe

Proba Pierre-Marie:
-3 hartii de dimensiuni diferite
-ii explici o data,lent ce sa faca cu ele
-ii dai 3 ordine succesive cu biletele
-nu poate sa le respecte pe toate
Nervii cranieni
1.Olfactiv
- Pacientul se examineaza cu ochii inchisi, fiecare nara individual,
cu cealalta ocluzionata;
-examinarea se face cu substante netoxice, comune : sapun, cafea
-se incepe cu partea afectata
- Anosmia = lipsa mirosului
- Hiposmie = scaderea olfactiei
- Hiperosmia apare in episoade migrenoase, ca aura in epilepsie sau la indivizi
nevrotici
- Parosmie = perceptia falsa a unui miros.
- Halucinatiile olfactive sunt intotdeauna de cauza centrala
- Anosmia si hiposmia apar in Sd. Parkinson si in Scleroza multipla din motive
necunoscute
- Agnozia olfactiva perceptia olfactiva este intacta, dar capacitatea de a
distinge mirosurile sau recunoasterea acestora este afectata sau pierduta
2.Optic
Acuitatea vizuala
-Dpdv neurologic ne intereseaza daca pacientul are o modificare de acuitate
vizuala instalata recent
-Pacientul cu ochelari se va examina cu ei la ochi
-Daca reducerea acuitatii vizuale nu este corectabila prin dioptrii -> leziuni
corneene, cataracta,
degenerare maculara, neuropatie optica, leziuni retrochiasmatice, leziuni
occipitale bilaterale

Campul vizual

-Se efectueaza monocular

-Se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand pacientului care se uita in fata, fix,
fara a misca globii
oculari, sa ne spuna cand vede obiectul aparand in campul sau vizual: temporal
(miscam mana din
exterior spre interior), nazal (miscam mana din lateral spre medial), superior
(miscam mana de sus in jos),inferior (miscam obiectul de jos in sus)
-Inatentia vizuala : pacientul este rugat sa priveasca drept in fata, iar
examinatorul plaseaza mainile in campurile laterale ale acestuia si le mobilizeaza
pe rand sau simultan; daca indica corect miscarea cand mainile se misca pe rand
si nu poate observa decat una dintre maini cand acestea se msica simultan,avem
de-a face cu inatentie vizuala de partea unde pacientul a ignorat miscarea
Fundul de ochi
-edem papilar in HTC
3.Oculomotorii(3,4,6)
-Se va observa daca pleoapele sunt simetrice sau daca exista ptoza palpebrala,
daca axele GO sunt paralele sau daca exista strabism (convergent sau
divergent), daca pupilele sunt egale.
-n.3 inerveza m.contrictor al pupilei:

Se observa daca pupilele sunt simetrice(anizocorie=pupile asimetrice)

Reflex fotomotor:Se face prin proiectarea unui fascicul luminos la nivelul
unui glob ocular si apare mioza
Reflexul de acomodare: Punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe
care il miscam de la 20-30 cm spre varful nasului si observam aparitia
convergentei ochilor si a constrictiei pupilare

-pacientul urmareste degetul examinatorului

-se observa miscarea globilor oculari dupa deget
-in pareza,globul ocular este tras de partea opusa
Diplopie=vedere dubla pt ca imaginile de la cei 2 ochi nu se mai suprapun
4.Trigemen
-Testarea sensibilitatii (tactila, termica, dureroasa) la nivelul fetei, in teritoriul de
distributie al celor 3 ramuri;
-se atinge pacientul concomitent pe stg si pe dr rugandu-l sa ne spuna daca
senzatia perceputa este aceeasi in ambele parti sau daca exista diferente de
perceptie
-Palparea punctelor Valleix de emergenta a celor 3 ramuri (supraorbitar, maxilar,
mentonier)

-Testarea componentei motorii : punem pacientul sa stranga din dinti in timp ce

noi palpam mm maseteri si temporali, a caror contractie o apreciem daca e
simetrica sau nu
reflexului cornean :
- pacientul este rugat sa priveasca in sus si in afara, examinatorul atingand cu un
fitil de vata suprafata corneei venind cu mana dinspre lateral,in asa fel incat
pacientul sa nu vada vata si sa nu provocam un reflex de aparare. In mod normal
pacientul clipeste prompt cu ambii ochi la atingerea corneei.
Reflexul mandibular :
pacientul tine gura usor intredeschisa, cu mandibula relaxata si examinatorul
plaseaza un deget pe barbia acestuia, percutand cu ciocanul de reflexe,
determinand inchiderea gurii prin contractia mm maseteri. In mod normal acest
reflex este absent, aparand exagerat in leziunile supranucleare (paralizii
pseudobulbare)
-testezi sensibilitatea limbii
5.Facial
Motilitatea faciala:

Ridice sprancenele
Inchida ochii (examinam si forta cu care pacientul executamiscarea)
Sa arate dintii
Sa deschida gura
Sa umfle obrajii
Sa fluiere

- Examinarea reflexului cornean

- Examinarea gustului in cele 2/3 ant ale limbii(se incepe cu partea afectata)
6.Vestibulo-cohlear
A)componenta auditiva
-acuitatea auditiva prin audiograma,subiectiv,cu suvita de par sau pocnind din
degete
B) componenta vestibulara
-Echilibru: Proba Romberg
-nistagmus: duci degetul la 45 de grade si mentii 20 de secunde
-apar miscari ale globilor oculari,formate din componenta rapida si componenta
lenta
-cea rapida arata spre leziune
7.Glosofaringian
Functia motorie

-Aprecierea procesului de deglutitie a alimentelor solide

-Inspectia faringelui (perete posterior) in caz de leziune acesta este tractionat
de artea sanatoasa
datorita contractiei m. stilofaringian sanatos (semnul cortinei al lui Verner)
Functia senzitiva
-Testarea sensibilitatii tactile din 1/3 posterioara a limbii, loja amigdaliana si
peretele post al faringelui
Functia senzoriala
-Testarea gustului in 1/3 post a limbii (acru pe partile laterale, amar la baza
limbii)
- Examinarea functiei salivare prin aprecierea scurgerii salivei la nivelul ductului
lui Stenon (al doilea premolar superior)
Functii reflexe
-Reflexul faringian : se excita peretele posterior al faringelui, regiunea tonsilara si
baza limbii -->
contractia musculaturii faringelui, retractia limbii,greata, chiar voma
-Reflexul sinusului carotidian : prin comprimarea sinusului carotidian situat la
nivelul cartilajului tiroid--> bradicardie, hTA, VD periferica si chiar sincopa
8.Vag
Examinarea functiei motorii
-Lueta trebuie sa fie pe linia mediana
- Valul palatin trebuie sa se ridice simetric iar lueta sa se mentina pe linia
mediana, in momentul in care pacientul este rugat sa zica vocalele a si e
-Aprecierea deglutitiei pt lichide
-Aprecierea fonatiei
Examinarea functiei senzitive somatice
-Sensibilitatea cutanata din zona retroauriculara si conductul auditiv extern
- Sensibilitatea mucoaselor de la baza luetei, val palatin,faringe
Examinarea functiei reflexe
Reflexul velopalatin : la excitarea peretelui anterior al valului palatin se produce
ridicarea palatului moale si retractia uvulei
Reflexul faringian : aparitia senzatiei de greata la excitarea faringelui si ridicarea
valului palatin Reflexul sinusului carotidian
Reflexul oculo-cardiac: la exercitarea unei presiuni usoare pe globii oculari sw
produce bradicardie si bradipnee
Reflexe de cascat, stranut, voma

9.Accesor
Examinarea SCM
-Pacientul este rugat sa intoarca capul spre unul dintre umeri si sa roteze capul
de partea opusa,
examinatorul exercitand contrapresiune pe barbia controlaterala
Contractia bilaterala a SCM determina flexia capului, astfel vom testa aceasta
functie prin a cere pacientului sa flecteze capul in timp ce exercitam presiune pe
fruntea acestuia
Examinarea m. trapez
Pacientul este rugat sa ridice umerii impotriva unei rezistente
-Sa ridice bratul deasupra orizontalei
-Sa extinda gatul impotriva unei rezistente
10.Hipoglos
Protruzia limbii este realizata de cei doi mm genioglosi, daca unul dintre ei este
lezat aceasta va determina devierea limbii spre partea m. lezat
- Paralizia unilaterala de hipoglos determina
o Devierea limbii in situ spre partea sanatoasa
o Devierea limbii in protruzie spre partea lezata
o Atrofie unilaterala de partea leziunii
o Fasciculatii de partea leziunii
- Paralizia bilaterala
o Imobilitatea limbii
o Atrofie linguala bilaterala
o Fasciculatii bilaterale
o Tulb de masticatie, deglutitie si vorbire (pronuntia
consoanelor)

1. Limbaj spontan
a. Este declansat rugand pacientul sa ne relateze ce l-a adus la consult. Daca
pare sa inteleaga dar nu pronunta niciun cuvant, pacientul are afazie motorie
totala (ne ghidam dupa mimica).

b. Daca afazia este mai putin severa se va putea exprima prin fraze simple si
scurte.
c. Daca nu foloseste cuvinte corecte (le modifica pastrand doar o parte din
cuvant), pacientul are parafazie, iar cand foloseste cuvinte inexistente,
inventate, pacientul are jargonofazie.

2. Limbaj automat
a. Poate fi apreciat de obicei de la primul contact cu pacientul, in cadrul acestui
limbaj fiind inclus limbajul de politete
3. Limbajul seriat
a. Rugam pacientul sa numere (1>10), sa spuna zilele saptamanii sau lunile
anului, direct si apoi, daca reuseste fara probleme seria directa, in sens invers
(10>1)
4. Denumirea obiectelor
a. Rugam pacientul sa denumeasca obiectele din jurul lui: ceas,cheie, pix, inel.
b. Se incepe cu cele uzuale si se trece la cele mai putin uzuale:catarama,
butoniera etc
c. Anomie nu poate denumi obiectele (lasa impresia ca a uitat )
d. Uneori poate denumi obiectul prin utilitatea lui: cel cu care se scrie, aia cu
care se deschide
5. Limbajul repetat
a. Rugam pacientul sa repete cuvinte simple (apa, mama), iar apoi le crestem
cimplexitatea prin introducerea mai multor consoane (crocodil, trandafir)
b. Daca limbajul repetat functioneaza se finalizeaza cu o fraza compusa din mai
multe consoane (33 de cocostarci aterizeaza pe casa lui Kogalniceanu)

6. Aprecierea intelegerii
a. O facem punand pacientului intrebari simple si declansandraspunsul spontan
i. Cum te cheama ? unde locuiesti ?
ii. Ce lucrezi ?
iii. Ce te aduce la consult ?
- Incercam sa obtinem raspunsi DA/NU (daca nu obtinem raspunsuri clare/vagi).
- Daca ordinele simple sunt indeplinite corect, vom trece la cele complexe
- Nu se vor da comenzi care nu pot fi executate din cauza deficitului motor
testarea scrisului si cititului