1/21/2016

Demografia: definire
DEMOGRAFIE
tiina care are ca obiect de studiu populaiile
cadru, concepte, tendine ale principalelor umane i evidenierea legilor de dezvoltare ale
fenomene demografice acestora

Se refera la caracteristici precum: numr, repartiie

geografica, structura dup caracteristici personale -
Disciplina Sanatate Publica si Management
gen, varsta, socio-economice, analiza evoluiei lor.
Curs pentru studentii de anul V, Facultatea de
Medicina

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

1 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 2 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Demografia: importanta pentru SP Concepte in demografie

Obiectul SP =studiul starii de sanatate a populatiei

Evenimentul demografic = cazul singular purttor de informatie
Starea de sanatate a populatiei = influentata de factori ca str demografic
pop pe MR, GV, genx etc
Indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate au la Fenomenul demografic = totalitatea evenimentelor demografice de un
anumit tip, ntr-o populaie i ntr-o perioad de timp; se msoar cu
numitor populatia ajutorul ratelor
Interventiile care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate
trebuie sa aiba in vedere caracteristicile populatiei Eveniment Fenomenul
Sursa primara pentru consemnarea evenimentelor demografice Nscutul viu Natalitatea
Nscutul mort Mortinatalitatea
este medicul Decesul Mortalitatea
Cstoria Nupialitatea
Divorul Divorialitatea

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

3 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 4 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Componentele demografiei

Statica populaiei (numrul, structura GV, genuri, medii -

i densitatea populaiei) STATICA POPULATIEI
Dinamica (micarea) populaiei:
a) natural = reproducerea
b) mecanic = micarea generat de factori
economici, sociali, politici (mobilitatea socio-
profesional, migraia)

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

5 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 6 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

1
 1/21/2016

Statica: Numrul populaiei

Statica populatiei - componente
Studiaza: Surse de informatie:
Numar Recensmntul populaiei - nregistrarea global
transversal a populaiei la un moment dat.
Densitate
Actualizarea recensmntului prin date nregistrate la
Structura (ex: grupe de varsta, gen, mediu de rezidenta, oficiile de stare civil.
etnie, stare civila, nivel de instruire) Biroul de eviden a populaiei.
Anchete demografice care aprofundeaz elemente de
structur i dinamic a populaiei.
Estimarea numrului populaiei prin interpretarea
rezultatelor ntre dou recensminte.

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

7 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 8 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Evoluia numrului populaiei n Evolutia numarului de locuitori in

Romnia, 1948 - 2010 Romania, 1990-2012
23500000
23211395
24000000 23192274
23206720
23000000 22811392
23000000
22408392
22000000 22778533 22656145
22430457
21000000
21559910
? 22500000

21431298
numar locuitori

20000000 22000000 21772774

19000000 19103163 21833483

21565119
21413815
21500000 21658528
18000000
21498616
17489450
17000000 21355849
21000000
16000000
15872624
15000000 20500000

14000000

1948 1956 1966 1977 1990 2001 2010 20000000

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Anul 2050: mai putin de 16 milioane de locuitori?

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo, online, 2013
9 10 Davla" Bucureti
Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011

Statica: densitatea populaiei Statica populatiei: structura populaiei

grupe de varsta
gradul de mprtiere a populaiei n colectiviti gen
constituite (orae, sate) - nr locuitori/km2 medii de rezidenta
89,9 locuitori\Km2 ( 1 iulie 2010, Breviar statistic 2011, Romania in
cifre , INSSE) Depinde de:
Importan Dezvoltarea economic i de politicile de dezvoltare
Epidemiologic Mediul de via i pune amprenta asupra modelului de
n proiectarea serviciilor de sntate morbiditate i mortalitate precum i asupra organizarii
serviciilor de sntate
Importana:
pentru cunoaterea riscurilor specifice
pentru descrierea tabloului morbiditii i mortalitii

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

11 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 12 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

2
 1/21/2016

Piramida virstelor
Tipuri de piramida a varstelor
I. Triunghi - cu baza larg i un vrf
cel mai recomandat tip de ascuit, caracteristic pentru
grafic pentru reprezentarea populaiile tinere;
structurii populatiei pe grupe II. b) clopot/stog - populaii cu o
fertilitate ridicat i un proces de
de varsta mbtrnire mediu;
histograma (reprezentare III. c) urn - populaiile cu fertilitate
grafica indicata pt. variabile sczut i cu un proces de
mbtrnire accentuat;
cantitative continue, coloane
IV. d ) trefl - populaie mbtrnit
a caror suprafata este care cunoate n ultima perioad o
proportionala cu frecventa) puternic ntinerire ca urmare a
creterii fertilitii

12

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

13 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 14 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

males

80-

70-

60-

50-
n o o f m a le s (th o u s a n d s )

40-

30-

20-

10-

0-

0,0 200,0 400,0 600,0 800,0 1000,0 1200,0

Catedra de Sanatate Publica si

15 16 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Structura populatiei din Romania pe grupe Structura populatiei Romaniei, in functie de gen, 1990 -1995-2000-
2005-2010-2011-2012
de varsta (0-14 ani, 15-64 ani, 65 si peste) 100%
100%
8.5 10.4 10.3 11.8 13.4 14.8 14.9 14.94 15.01 90%
90%
80%
80%
51.2 50.9 50.7 50.67 50.94 51.10 51.24 51.30 51.32 51.33
70%
70%

60%
60%
65.6 63 66.1 grv 65+
67.7 68.4 50% femei
50% 69.6 70 69.91 69.95
grv 15-64 ani barbati
40% 40%
grv 0-14 ani
30% 30%

20% 20%
48.8 49.1 49.3 49.3349.0648.9048.7648.7048.6848.67
25.9 26.6 23.6
10% 20.5 18.2 15.6 15.1 15.15 15.04 10%

0% 0%
an 1970 an 1980 an 1990 an 1995 an 2000 an 2005 an 2009 an 2011 an 2012 Anul 1960 Anul 1970 Anul 1980 Anul 1990 Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

17 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 18 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa: INSP-CNSISP: baza de date tempo line

3
 1/21/2016

Structura populatiei Romaniei pe medii, 1930 -1948 -1956-1970-

1990 -1995-2000-2005-2010-2011-2012
Statica populatiei sinteza pentru Romania,
100%
2012
90%
Numar populatie 1 iulie 2012: 21 355 849 locuitori
80%
46.78 45.10 45.24 45.05 44.93 45.00 45.04
70% Densitatea populatiei: 89,9 locuitori\Km2
68.7 63.1
60% 79.4 76.6
Structura populatiei:
50%
Rural Pe gen 48,67% gen masculin 51,33% gen feminin
40%
Urban
30% Pe medii: 54,96 urban 45,4% rural
53.22 54.90 54.76 54.95 55.07 55.00 54.96
20%
31.3 36.9 Pe grupe de varsta:
10% 20.6 23.4
0-14 ani: 3 211 437 persoane , reprezentand15,4%
0%
15-64 ani: 14 938 544 persoane , reprezentand 69.95%
anul anul anul anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1930 1948 1956 1970 1990 1995 2000 2005 2010 2011 2012 65 +: 3 205 868 persoane reprezentand 15,01%

Catedra de Sanatate Publica si Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo online Catedra de Sanatate Publica si
19 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 20 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Fenomenul de mbtrnire demografic -

implicaii pentru sntatea public

scderea populaiei active (Indice dependenta) DINAMICA POPULATIEI

creterea sarcinilor care i revin - ntreinerea unui
numr mai mare de locuitori inactivi
Asigurarile sociale de sntate / de pensii

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

21 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 22 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Dinamica naturala (reproducerea populaiei)

Dinamica mecanica
Fenomenul de rennoire permanent, prin naterea unei
generaii noi n fiecare an i prin ieirea, n medie, a unei
Miscarea populatiei in context socio-economic
generaii, prin deces
Capata din ce in ce mai multa amploare in contextul
liberei circulatii in UE
In sens restrns: componenta pozitiva = Natalitate +
Partial cunoscuta
Fertilitate

In sens larg: componenta pozitiva (Natalitate) +

componenta negativa (Mortalitate)

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

23 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 24 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

4
 1/21/2016

Evolutia ratelor de natalitate, Romania si UE

Natalitatea si Fertilitatea 2004, 1970-2010
23
21.09
Natalitatea reprezint fenomenul demografic al aparitiei nscuilor vii Romania
21 20.34
nregistrai ntr-o populaie definit, ntr-o perioad dat de timp
19.68
Fertilitatea reprezint fenomenul demografic al aparitiei nscuilor vii 19 19.06
nregistrai n populaia feminina fertila (15-49 de ani), ntr-o perioad dat
18.18 EU members before
de timp 17 17.05 16.715.96 May 2004

n vii la 1000 de locuitori

15.79
Unitatea statistic de observare este nscutul viu 15
14.26
13.56
Intensitatea fenomenului de natalitate este msurat cu rata 13
N 11.87
brut de natalitate care exprim frecvena nscuilor vii la n 1000
P 11
1000 de locuitori pentru perioada calendaristic considerat 10.23
(an, semestru, trimestru, lun). 9 10.43 9.66 9.9
Rata general de fertilitate (RGF) exprim frecvena nscuilor vii la 1000
de femei de vrst fertil (15-49 de ani). 7
Rata total de fertilitate (RTF) = numrul mediu de copii pe care l-ar naste
o femeie, in viata ei fertila, potrivit modelului de fertilitate din populatia 5
careia ii apartine an 1970
an 1971
an 1972
an 1973
an 1974
an 1975
an 1976
an 1977
an 1978
an 1979
an 1980
an 1981
an 1982
an 1983
an 1984
an 1985
an 1986
an 1987
an 1988
an 1989
an 1990
an 1991
an 1992
an 1993
an 1994
an 1995
an 1996
an 1997
an 1998
an 1999
an 2000
an 2001
an 2002
an 2003
an 2004
an 2005
an 2006
an 2007
an 2008
an 2009
an 2010

Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 26

Evoluia natalitii n Romnia pe medii de reziden,

1990 - 2008
Factorii care influeneaz natalitatea:
16.0
Cauze medicale: afeciuni endocrine
14.0 afeciuni ginecologice
Nscui vii de locuitori

12.0

10.0 Urban Cauze fiziologice: sterilitatea masculin i feminin

avortul spontan
8.0 Rural
6.0
Rolul nupialitii, al uniunilor consensuale juvenile i al divorialitii:
4.0 numrul cstoriilor scade de la an la an, la fel i indicele de
2.0
nupialitate
Influena mediului socio-cultural: diferena de nivel socio-cultural
0.0
determin diferen de fertilitate ntre mediul rural i zonele puternic
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

industrializate.
Anul
Sursa: INS Anuar statistic 2009 Rolul mijloacelor pentru limitarea naterilor: avortul i contracepia

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

27 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 28 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Evolutia ratei generale de fertilitate, 1965-2007 Schimbarea modelului de fertilitate: curba

120.00

105.5( 1967) fertilitii specifice pe grupe de vrst n

100.00 102.9 (1968) Romnia, n 1997, 2002 i 2008
89.90(1956) 110.0 100.7
79.3 100.0
80.00 (1975) 90.0 83.1
Nscui vii la 1000 femei

81.5 1997
n vii/1000 femei v fertila

80.0
77.6 2002
60.00
70.4 46.6 70.0
(1973) 59.5 67.9 72.6
55.7 (1992) 60.0 57.4 2008
(1983= 50.0 40.8
40.00 (1966)
38,9 40.0 38.5 38.3
(2007) 30.0 32.7 33.9
20.00 20.0
20.5
15.0 4.4
10.0 11.2 3.0
0.00
0.0 2.9 0.2
15 - 19 20 - 24 25 - 29 30 - 34 35 - 39 40 - 44 45 - 49
an 1956
an 1957
an 1957
an 1959
an 1960
an 1961
an 1962
an 1963
an 1964
an 1965
an 1966
an 1967
an 1968
an 1969
an 1970
an 1971
an 1972
an 1973
an 1974
an 1975
an 1976
an 1977
an 1978
an 1979
an 1980
an 1981
an 1982
an 1983
an 1984
an 1985
an 1986
an 1987
an 1988
an 1989
an 1990
an 1991
an 1992
an 1993
an 1994
an 1995
an 1996
an 1997
an 1998
an 1999
an 2000
an 2001
an 2002
an 2003
an 2004
an 2005
an 2006
an 2007

Grupa de vrst
Sursa: INS Anuar statistic 2009

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

29 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 30 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

5
 1/21/2016

Total fertility rate Total fertility rate

3

2.5

Romania
2 EU

1.5
<= 4
<= 3.4
<= 2.8
<= 2.2
Last European Region <= 1.6
1 available 1.66 No data
1970 1980 1990 2000 2010 2020
Min = 1

Sursa: Health for all Sursa: Health for all

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si
31 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 32 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Factori care influeneaz fertilitatea I Factori care influeneaz fertilitatea II

Factori demografici: Migraia populaiei
- Structura populaiei, n special a populaiei feminine Factori legislativi
Distribuia: pe gen, pe grupe de vrst - Prevederile Codului muncii i Codului familiei
- Nupialitatea i divorialitatea
- Sistemul de alocaii pentru copii
Factori medico-biologici:
- Programe de protecie materno-infantil
- Sterilitatea feminin/masculin
- Politica de planificare familial
- Patologia genital
- Igiena sexual Factori subiectivi: inclui n noiunea de planificare familial
Factori sociali:
(atitudinea contient a cuplului fa de reproducerea sa)
- Prelungirea colarizrii - Nr. de copii dorii, realizai
- Gradul de angajare al femeilor n activitile socio- - Metode i mijloace contraceptive
economice Factori locali-tradiionali: obiceiuri locale, religie
- Apartenena la o anumit categorie social
Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si
33 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 34 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Factori principali ai scderii fertilitii Mortalitatea

Eveniment-fenomen
Emanciparea femeii
Creterea duratei i a nivelului educaional
Scderea influenelor normelor culturale Mortalitatea, componenta negativ a micrii naturale a
Costul copilului populaiei, reprezint fenomenul demografic al deceselor
Reducerea funciei economice a copilului nregistrate ntr-o populaie definit, ntr-o perioad dat
Apariia mijloacelor contraceptive moderne de timp.
Factori economici: degradarea nivelului de
trai, omajul, stresul. Decesul este evenimentul demografic al disparitiei
definitive a oricrui semn de via n orice moment dup
nregistrarea strii de nscut viu

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

35 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 36 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

6
 1/21/2016

Importanta fenomenului de mortalitate pentru SP Metode de msurare, descriere si analiz a

fenomenului de mortalitate
Implicatii in cresterea numerica a populatiei si in ABORDARE
structura pe grupe de varsta a populatiei,
Utilizare pentru masurarea starii de sanatate a unei Transversal ( de moment) const n msurarea,
populatii, descrierea i analiza mortalitii ntr-o perioad determinat
Identificarea, ierarhizarea problemelor de sanatate si de timp, de obicei un an calendaristic
stabilirea priorittilor in actiunile de sanatate,
Stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate, Longitudinal (prospectiv sau retrospectiv) - analiza
Planificare sanitara, mortalitii pe o cohort sau pe o generaie
Evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii
sanitare.

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

37 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 38 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Evolutia Ratei Generale de Mortalitate in

Analiza transversal Romania, 1990-2011 (INS, Anuar statistic, 2011)

13

indicatori intensivi/de frecven - msoar frecventa 12.7

12.5
deceselor in populatie (rate) 12.4

12.1
Rate brute 12

Rate specifice
nr decese/1000 locuitori

11.7
11.5 11.8
Rate standardizate 11.4

11

indicatori extensivi/de structur 10.6

10.5
Ponderi =letaliti = mortaliti proportionale
10

Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100

9.5
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

39 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 40 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Evoluia Ratei brute de mortalitate, in total si pe Rate de mortalitate pe regiuni, Romania, anul
medii, Romnia 1990-2008 2011
14.00
13.10
18.0 12.70
12.20
11.80
12.00 11.50
16.0 10.90 11.10 11.10

14.0 10.00
Nr. decese %o locuitori

decese/1000 locuitori

12.0 Urban
8.00
Rural
10.0
Total 6.00
8.0

6.0 4.00

4.0
2.00

2.0
0.00
0.0 Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea BUCURESTI - Regiunea NORD-VEST Regiunea SUD-EST Regiunea VEST Regiunea SUD-VEST Regiunea SUD-
ILFOV OLTENIA MUNTENIA
1990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005200620072008

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

41 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa: INS Anuar statistic 2009 42 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

7
 1/21/2016

Structura deceselor pe cauze, Romnia 2010

0.99%

1.24%
1.05%
1.39% Ali indicatori de msurare a mortalitii
Boli ale aparatului circulator
4.68%
Rata standardizat a mortalitii
Tumori
4.95% Raportul standardizat al mortalitii
Boli ale aparatului digestiv
Funciile biometrice din tabela de mortalitate
6.45%
Boli ale aparatului respirator

Traumatisme, otrviri

Tulburri mentale
18.47% Boli endocrine, de nutriie i metabolism
60.78%

Boli ale organelor genito-urinare

Altele

Catedra de Sanatate Publica si Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011 Catedra de Sanatate Publica si
43 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 44 Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Evoluia ratei de mortalitate standardizate n Romnia i UE

SMR (la 100000 locuitori), toate cauzele,
SDR all causes, all ages, per 100000
1300 2010, Eurostat
Bulgaria 965.0
1200 Latvia 956.3
Romania 948.4
Lithuania 947.7
Former Yugoslav Republic of Macedonia, the 939.8
Hungary 898.0
1100 Slovakia 853.3
Estonia 799.7
Croatia 793.8
Poland 773.7
1000 Czech Republic 724.6
Slovenia 600.6
Romania European Union (27 countries) 587.2
EU Portugal 585.4
Finland 573.8
900 Germany (until 1990 former territory of the FRG) 565.3
Greece 558.1
United Kingdom 553.3
Austria 548.1
800 Ireland 544.3
Netherlands 543.1
Norway 531.2
Luxembourg 524.5
Malta 516.9
700 Sweden 514.2
Cyprus 512.0
France 501.9
Liechtenstein 495.6
600 Spain 487.6
Italy 478.0
1970 1980 1990 2000 2010 2020
Switzerland 467.2
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0 1,000.0
Sursa: Health for all Disciplina de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"
45 Catedra de Sanatate Publica si 46 Bucureti
Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Speranta de viata, 2012, Eurostat

Sperana de via la natere
Durata medie a vieii - e0 Letonia 74.1
Lituania 74.1
Indicator sintetic al mortalitii i al strii de sntate Bulgaria
Romania
74.4
74.5
Ungaria 75.3
Nr.mediu de ani pe care o persoan sper s-l triasc Estonia 76.7
Polonia 76.9
n condiiile caracteristicilor modelului de mortalitate Croatia
Rep Ceha
77.3
78.1
pe grupe de vrst a populaiei din care provine Danemarca
Slovenia
80.2
80.3

persoana, pentru un anumit an pentru care s-a fcut Belgia

Portugalia
80.5
80.6
Grecia 80.7
tabela de mortalitate. Malta
Germania
80.9
81
Cipru 81.1
Austria 81.1
Olanda 81.2
Norvegia 81.5
Luxemburg 81.5
Franta 82.1
Italia 82.4
Spania 82.5
Elvetia 82.8

68 70 72 74 76 78 80 82 84

Catedra de Sanatate Publica si Disciplina de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila"
47 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti
48 Bucureti

8
 1/21/2016

Evolutia sperantei de viata la nastere, Romania, Evolutia sperantei de viata la nastere femei,
UE2004, 1970-2010 Romania, UE2004, 1970-2010

UE2004: 81,4 ani UE2004: 84 ani

ROMANIA: 73,83 ani ROMANIA: 77,62 ani

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

49 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa datelor European Health for All Database 50 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa datelor European Health for All Database

Speranta de viata, Regiunea europeana

Evolutia sperantei de viata la nastere barbati, Romania,
UE2004, 1970-2010 OMS, 2010 (76,58 ani)

UE2004: 78,69 ani

ROMANIA: 70,15 ani

<84
<80.8
<77.6
<74.4
<71.2
no data

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

51 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa datelor European Health for All Database 52 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Caracteristicile generale ale mortalitatii in

Factori care influeneaz mortalitatea Romania
Factori economici
Trend
Venitul naional brut in scadere fata de valorile postbelice,
o scadere marcata, ajungand la nivelul de 10 in anul 1956.
Structura pe grupe de vrst a populaiei
evolutie stationara pana in anul 1975,
Calitatea mediului tendinta de crestere usoara,
In ultimii 10 ani, evolutia sa este relativ stationara, in jurul valorii de 12
Stocul de cunotine i tehnologii %0
In 2011, valoare de 11,8 decese%0 locuitori
Se inregistreaza o supramortalitate masculina

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

53 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 54 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

9
 1/21/2016

Evolutia fenomenelor de natalitate si mortalitate

in Romania, 1990-2008
Caracteristicile generale ale mortalitatii pe plan mondial
14.0

Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea

mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii. 13.0
12.9
Corelatie directa intre:
PIB pe cap de locuitor si LE 12.0

%PIB alocat pentru sanatate si speranta de viata la nastere.

11.0
In ultimii 10 ani s-a observat: 11.0
10.3

ev/1000 locuitori
scaderea mortalitatii prin boli cardio-vasculare, scadere care nu 9.9
a fost anticipata; 10.0
10.2 9.8 9.8 rata de natalitate

scaderea mortalitatii infantile sub nivelul asteptat in tarile rata de mortalitate

9.7
dezvoltate (niveluri sub 8); 9.0 9.1 9
cresterea riscului de deces la barbati, datorita unui stil de viata 8.9
8.8
specific; 8.0
8.2 8.4
8.2
inechitati in distributia mortalitatii pe zone geografice sau pe
categorii socio-profesionale. 7.0

Catedra de Sanatate Publica si 6.0

55 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti an an an an an an an an an an an an an an an an an an an
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Teoria tranzitiei demografice:

Teoria tranzitiei demografice Initial concept privind
dezechilibrul dintre
populatie si resurse
Ilustreaza evolutia
populatiei, tinand cont
de schimbarile
intervenite in
fenomenele de
mortalitate si fertilitate.

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

57 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 58 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Stadiul 1: RN mare,
Teorii despre tranzitia demografica Etapele tranzitiei demografice scadere rapida a
populatiei in trecerea de
la o grupa de varsta la
1940 Frank Notenstein a elaborat teoria Tranziiei demografice alta, SV redusa.
demonstreaz c principalul factor ce determin dinamica populaiei este Stadiul 2: RN mare,
mortalitatea , prin scderea ei la nceputul procesului
(tranziiei), influeneaz n timp i accelereaz declinul fertilitii. exist scaderi ale RM (
o relaie ntre modificrile demografice si schimbrile social economice generala + specifice pt
varsta adulta, usoara
1971 Rudolf Omran Specialistii de sntate public, epidemiologii teoria
cresterea a SV.
Tranziiei epidemiologice A Theory of the Epidemiology of Population
Change : Paralel cu tranziia demografic apar modificri n starea de Stadiul 3: scadere RN,
sntate a populaiei, n raportul dintre diferitele boli cauzatoare de scaderea RM, cresterea
moarte, ntre evoluia epidemiologic i ntre factorii favorizani economici
i sociologici. SV.
Stadiul 4: RN , RM
Raportul dintre mortalitate i fertilitate influeneaz structura populaiei cu mica, indice de
toate implicaiile ce decurg din aceast evoluie. dependenta mare, SV
mare.
Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction.
Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39 Stadiul 5: ?
Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 60 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

10
 1/21/2016

Fenomenul de imbatranire a
populatiei

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

61 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 62 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

MBTRNIREA ACTIV
MBTRNIREA ACTIV pilonii cadrului politic

Aciunile trebuie s fie multisectoriale i s urmeze cei trei piloni ai

= Procesul de optimizare a oportunitilor pentru
sntate, a participarii i securitatii n scopul de a
mbunti calitatea vieii oamenilor ce nainteaz n Sntatea:
vrst. (Second World Assembly on Ageing, Madrid
2002)
Conceptul de mbtrnire activ consider drept int
meninerea autonomiei i independenei persoanelor
vrstnice.
conceptului de mbtrnire activ:
Participarea la viata sociala
Prevenirea i reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice i a
morii premature.
Reducerea factorilor de risc asociai bolilor majore, creterea factorilor de
protecie a sntii, pe tot parcursul vieii.
Dezvoltarea continu de servicii sociale i de sntate
accesibile, permisive, de nalt calitate.
Asigurarea educaiei i nvmntului continuu pentru personalul implicat
n ngrijirile sociale i de sntate
Securitatea

Catedra de Sanatate Publica si Catedra de Sanatate Publica si

63 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti 64 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

Politica din Romania

Marcata de pensionarile precoce, ca alternativa pentru concediere
Rezultat = un numar foarte mare de persoane care trebuie sustinute
social
Aprox. 7 milioane de pensionari, din care circa 6 milioane cu venit
< venitul mediu/ec
Piata saraca de locuri de munca, in care varstnicii nu isi gasesc locul
Nu exista facilitati pentru varstnici (institutii rezidentiale, camine de
zi)
Nu exista institutii care sa mijloceasca integrarea sociala a
varstnicului

Catedra de Sanatate Publica si

65 Management, UMF "Carol Davla" Bucureti

11