1.Descrieti si demonstrati metodica evaluarii tonusului muscular.

Evaluarea tonusului muscular este destul de dificila de aceea kinetoterapeutul trebuie sa asigure ca pacientul sa
fie relaxat, sau cel putin atentia acestuia sa fie distrasa prin conversatie, este necesar ca fiecare dintre miscari sa
fie repetate cu viteze diferite si bilateral.
Evaluarea membrelor superioare: Kinetoterapeutul prinde mina pacientului cu una dintre mine ca un gest de
salut, sustinind cu mina opusa antebratul pacientului. Initial se executa miscarile passive de pronatie si supinatie
in articulatia cotului. Ulterior se va executa rotatia pasiva in articulatia miinii. Dupa evaluarea acestor miscari
kinetoterapeutul sustine in continuare m.s la fel si executa miscarile complete de flexie si extensie pasiva in
articulatia cotului.
Evaluarea membrelor inferioare:
Examinarea tonusului muscular la nivelul coapsei- se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu ambele member
inferioare intinse. La nivelul articulatie genunchiului se imprima o miscare rotatorie dintr-o parte in cealalta(fig.2
).
Examinarea tonusului muscular de la nivelul genunchiului- kinetoterapeutul isi plaseaza mina sub genunchiul
pacientului si il ridica rapid, urmarind cu atentie calciile acestuia, dupa kinetoterapeutul sustine in continuare
genunchiul si glezna pacientului, si executa miscarile complete de flexie si extensie pasiva in articulatia
genunchiului.Examinarea tonusului muscular la nivelul gleznei- kinetoterapeutul sustine glezna pacientului si
executa miscarile passive de flexie plantar si dorsala a piciorului.Pentru identificarea hipotonusului putem folosi
urmatoarele teste:
1. Testul calcii-fese: pacientul in decubit ventral, se executa flexia din articulatia genunchiului, in cazul cind
calciile ating fesele putem mentiona ca persista o hipotonie.
2. Pacientul in decubit dorsal, kinetoterapeutul cu o mina apasa asupra articulatiei genunchiului, iar cu cealalta
executa o presiune asupra gambei cu tendinta de o extinde maxim, daca este instalata hipotonia la nivelul MI, in
urma acestui test se observa o desprindere usoara a calciiului de la planul orizontal.
3. In caz de hipotonie, pacientul in timpul mersului sufera de-o hiperextensie lateral la nivelul
genunchilor(genorecurvatum X)(fig.3), ceea ce este tipic, n special pentru amiotrofia spinala.
4. Pentru aprecierea spasticitatii si rigiditatii vom folosi: scala Ashworth modificata, scala Tardieu si
scala de evaluare a rigiditatii extrapiramidale in 3 trepte (Webster Rating)?.

2.Descrieti si demonstrate probele de punere in evidenta a deficitului motor usor.
Probele care evidentiaza deficitele piramidale usoare, la membrele inferioare sint:
Proba Barre- pacientul in decubit ventral, gambele flectate la 90
0
; o leziune piramidala
minora unilateral determina oscilatiile gambei, cu cadere trepatata a acesteia in timp
Proba Mingazzini- pacientul in decubit dorsal, gambele flecatate la 90
0;
de partea
deficitului piramidal,

membrul inferior incepe sa cada.
Proba Vasilescu- pacientul in decubit dorsal I se solicita flecatarea rapida a membrelor
inferioare, de partea afectata membrul inferior ramine in urma la flectare.
Grasset: pacient n decubit dorsal; coapsele flectate 45-60 degrade, gambele n extensie,
m.i. departate; membrul de partea afectata cade.
In cadrul examinarii motilitatii, pacientul poate deasemenea testat in ortostatism si in mers. Se
testeaza pacientul in mers, cu ochii deschisi si apoi inchisi, dupa urmatoarele comenzi:
Sa se plimbe inainte si inapoi;
Sa mearga in jurul unui scaun;
Sa mearga pe virfuri sip e calciei;
Sa mearga de-a lungul unei linii de pe podea;
Sa mearga punind un picior in fata celuilat ;
Sa mearga inainte sis a se intoarca repede;
Sa mearga 6-8 pasi inainte si inapoi cu ochii inchisi;
Sa alerge(daca-i posibil);
Sa urce scarile.
Pentru membrele superioare se face:
Proba Bratelor intinse- memtinerea m.s in pozitie orizontala inainte, cu bratele in
supinatie, de parte dificitului motor, membrul va cadea cu tendinta la pronatie.
Pentru a testa asimetria utilizarii membrelor se pot utiliza chestionarul din Adinburh, pentru
adulti, sau chestionarul lui Auzias, pentru cpoii.
Chestionarul din Edinburgh presupune efectuarea urmatoarelor actiuni:
- Scris;
- Desen;
- Aruncarea unei petre, a unei greutati;
- Periajul dintilor;
- Taierea cu un cutit, fara ajutorul furculitei;
- Utilizarea unei linguri;
- Maturatul, pentru a observa pozitia miinilor pe minerul maturei;
- Aprinderea unui chibrit;
- Taierea cu foarfeca;
- Deschiderea unei cutii.
Chestionarul lui Auzias, modificat, presupune efectuarea urmatoarelor actiuni:
- Stergerea cu o radiera;
- Pieptanat;
- Lustruirea pantofilor;
- Turnarea apei dintr-un vas in altul;
- Sunarea unui clopotel;
- Introducerea siretului in pantofi; introducerea unei tije intr-o gaura;
- Aprinderea unui chibrit.










3.Descrieti si demonstrati probele de punere in evidenta a ataxiei cerebeloase (dismetriei si
hipermetrie)
1. proba indice-nas: pacientul este rugat sa atinga cu degetul aratator nasul. Pacientului cu
ataxie spinocerebeloasa ii va fi greu acest lucru.
2. proba calcai-genunchi: rugam pacientul sa atinga cu calcaiul genunchiul opus, iar acesta il
depaseste sau ezita.
3. proba mersului: ataxicul spinocerebelos are tendinta de a merge cu trunchiul lasat pe spate;
4. proba aplecarii pe spate: cand un astfel de pacient este rugat sa faca podul din picioare, se
va remarca imposibilitatea acestuia de a indoi genunchii;
5. proba moristii: rugam bolnavul sa realizeze miscari de invartire a unui aratator in jurul
aratatorului de la mana opusa. Se va observa o lentoare si o neregualritate in miscare.
Dismetrie cu hipermetrie: miscarile si gresesc tinta (dismetrie) sau o depasesc (hipermetrie).
Pentru evidentierea dismetriei se utilizeaza proba indice-nas si proba genunchi-calci, n care
pacientul este rugat sa-si atinge cu degetul nasul sau, respectiv, cu calciul genunchiul. Proba este
realizata att cu ochii deschisi ct si cu ochii nchisi. n ataxia cerebeloasa intensitatea dismetriei
este aceeasi indiferent daca pacientul are ochii deschisi sau nchisi, spre deosebire de ataxia
senzitiva n care nchiderea ochilor va agrava ataxia.
4.Descrieti si demonstrate probele de punere in evident a ataxiei cerebeloase
(adiadocokinezia).
Adiadocokinezia- imposibilitatea de executie a miscarilor repezi, succesive, contrare ca sens. Adiadocokinezia
poate fi evidentiata prin urmatoarele probe: Proba marionetelor, moristii, inchiderea si deschiderea rapida a
pumnului, baterii tacului.
Proba marionetelor- a)se cere subiectului sa execute rapid miscarei repetate de prono-supinatie. Aceasta proba
se poate executa fie cu mainile intinse, fie cu ele flectate. La cerebelosi succesiunea miscarilor este lenta, miscarile
sunt hipermetrice, intre pronatie si supinatie exista o anumita pauza si miscarile sunt sacadate.
b) Proba se mai poate efectua rugand pacientul sa tina palmele pe genunchi si sa le ridice brusc,rasucindu-le in
acelasi timp cu palmele in sus,timp de 10 secunde.
- Proba baterii tactului: bolnavul cu membrele inferioare la marginea patului bate tactul cu picioarele pe podea
sau cu mana pe coapsa;
- Proba moristii- rugam bolnavul sa realizeze miscari de invartire a unui aratator in jurul aratatorului de la mana
opusa. Se va observa o lentoare si o neregualritate in miscare.
- Proba inchiderii si deschiderii alternative a mainilor (fig.6)- cat mai rapida, evident miscarea trebuie sa fie
paralela.
La fiecare din aceste probe membrul de partea afectata ramane in urma, greseste mai repede sau executa miscarea
cu mai mare dificultate.

5.Descrieti metodica evaluarii tonusului muscular pasiv la copii.
Tonusul muscular- este o stare permanenta de usoara contractie a muschiului i se modific n situaiile n care
exist leziuni la nivelul neuronului motor central sau periferic.
Examinarea tonusului pasiv al musculaturii membrelor: se mentioneaz uurina sau dificultate n timpul
executrii pasive a unei micri analitice, n stare de veghe:
1. Unghiul muchilor adductori ai coapselor, sugarul fiind n decubit dorsal, cu genunchii ndoii se ncerc
ducerea n abducie i uoar flexie a coapsei pe abdomen- se noteaz asimetria micrii executat simultan
bilateral;
2. Proba clci-ureche: sugarul n decubit dorsal se duce membrul inferior spre ureche executnd o flexie din
articulaia coxo-femuural, bazinul fiind meninut pe planul mesei. Se apreciaz tensiunea ischiogambierilor,
considerndu-se c la 2 luni trebuie s se obin un unghi de flexie a coapsei pe abdomen de 100
0
;
3. Unghiul popliteu: sugarul n decubit dorsal, se execut pasiv flexia coapsei pe abdomen i extensia gambei pe
coapsa. Se noteaz unghiul dintre coaps i gamba care la 12 luni este normal de 100
0
iar la 9 luni- 160
0
. Se
consider patologic o asimetrie mai mare de 10-20
0
;
4. Unghiul de flexie a piciorului: se execut flexia piciorului, genunchiul fiind n extensie. Se noteaz reducerea
unghiului sub 10
0
;
5. Manevra ,,Fularului,,: copilul susinut n poziia semi-nclinat pe antebraul kinetoterapeutului, iar cu cealalt
min kinetoterapeutul duce mna sugarului spre umrul opus. Pot fi gsite urmtoarele situaii: cotul copilului nu
depaete linia median; cotul depaeete linia median; micarea este ampl, braul nconjoar gtul fr
dificultate;
6. Unghiul flexiei minii pe antebra: se duce faa palmar a minii spre faa anterioar a antebraului. Se noteaz
asimetria amplitudinii micrii;
6.Descrieti si demonstrati probe de evaluare a echilibrului static .
1. Testul Romberg este un test utilizat pentru evidentierea tulburarilor proprioceptive. El se bazeaza pe
aprecierea capacitatii de mentinere a echilibrului n absenta stimulilor vizuali.
Pentru a realiza proba Romberg pacientul este rugat sa stea drept cu minile de-a lungul corpului si cu vrfurile
si calciele lipite. n continuare testul urmeaza doua etape:
1. Pacientul sta n pozitia drept cu ochii deschisi. Daca echilibrul este mentinut n aceasta pozitie se trece la a
doua etapa.
2. Pacientul este rugat sa nchida ochii, astfel nct mentinerea de mai departe a ortostatiunii va necesita
integritatea att a sensibilitatii superficiale ct si a celei profunde.
Daca dupa nchiderea ochilor pacientul deviaza de la pozitia ortostatica proba Romberg se considera a fi pozitiva,
ceea ce denota o afectare a cailor sensibilitatii profunde. Se recomanda ca n timpul realizarii probei
examinatorul sa stea n apropierea pacientului pentru a prentmpina caderea acestuia.

2. Testul "branciului' se executa in doua moduri:
- din ortostatism ca la Romberg aplicam scurte impingeri neanuntate pacientului la nivelul sternului, in spate,
pe bazin, din lateral si apreciem stabilitatea;
- la fel, dar cerem pacientului sa se opuna, sa nu se lase impins.
3. Testul echilibrului prin sprijin unipodal Din ortostatism, membrele superioere incrucisate, mentinute pe
torace, se solicita subiectului sa flecteze un genunchi si sa mentina pozitia de sprijin unipodal timp de 30 de
secunde. Subiectul poate alege membrul inferor de sprijin. Testu se executa cu ochii deschisi si apoi inchisi. La
vstnici, mentinerea sprijinului sub 5 secunde evidentiaza risc crescut de cadere.
4. Testul funcional de prindere (Functional reach test Duncan) Subiectul n ortostatism, se nclina n plan
anterior, cu membrul superior extins din cot, mimnd micarea de apucare a unui obiect aflat ct mai departe,
ncercnd s-i menin echilibrul. Se msoar n centimetri distana maxim posibil.
5. Scala echilibrului Berg
Scala echilibrului Berg se compune de 14 itemi funcionali ai vieii cotidiene i este utilizat pentru evaluarea
echilibrului. Scorul total este de 56 de puncte. Un scor mai mic de 45 indic riscul de cdere.

7.Descrieti si demonstrate probele de punere in evidenta a ataxiei cerebeloase (
asinergia) .
Asinergia- reprezinta lipsa de coordonare a miscarilor simultane care participa la executarea
unei miscari mai ample. Probele de punere in evidenta a asinergiilor, sint: Draganescu-
Voiculescu, Stewart-Holmes, haluce-index, calcii-fesa.
- Proba Draganescu-Voiculescu(proba asimetriei tonice dinamice)- Rugam pacientul care
este asezat pe marginea patului sa ridice cu viteza ambele membre superioare de pe genunchi
si sa le opreasca brusc in pozitie orizontala (daca exista deficit motor, membrul respectiv va
atinge mai incet nivelul tinta; daca exista o leziune cerebeloasa, membrul respectiv va depasi
orizontala si ulterior va reveni la aceasta).
- Proba Stewart- Holmes- Se cere pacientului sa faca flexia antebratului pe brat cu forta,
miscare la care examinatorul se opune, opozitie care cedeaza in mod brusc antebratul
pacientului fara leziuni cerebeloase va ramane la distanta de torace, in timp ce la cei cu leziuni
cerebeloase va lovi toracele din cauza lipsei franei.
- Proba haluce-index- indexul examinatorului este mentinut la circa 60 cm deasupra patului
si pacientul trebuie sa aduca halucele la indexul examinatorului. In sindromul cerebelos
depaseste tinta.
- Proba calcii-fese- presupune atingerea fesei cu ajutorul calciiului, pacientul fiind in
decubit dorsal.
- Proba Anton Babinski- Pacientul, in ortostatism, este rugat sa se lase pe spate
(examinatorul fiind plasat in spatele pacientului). In mod normal, o data cu aplecarea pe spate,
pentru mentinerea centrului de greutate in interiorul bazei de sustinere, pacientul indoaie
genunchii; pacientul cu afectare cerebeloasa nu face acest lucru si exista riscul sa cada daca
nu este prins.
8.Descrieti si demonstrati probe de evaluare a echilibrului dinamic
Mersul (echilibrul dinamic)- reprezinta deprinderea motrica prin care se realizeaza in mod obisnuit locomotia
corpului omenesc. Activitatea motorie initial voluntara, mersul devine prin exercitiu involuntar, automat,
stereotipic

Teste de evaluare a echilibrului dinamic(mersului).
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia testatorului care considera tipul de mers al pacientului.
Subiectului i se solicita sa execute variate modalitati de mers:
- Mers normal;
- Mers rapid;
- Mers lateral;
- Mers tandem;
- Mers peste mici ostacole;
- Urcat- coborit scari.
In urma caruia se vor urmari urmatoarele aspecte:
- Echilibru;
- Simetria;
- Pozitia piciorului;
- Comportarea lantului kinematic al membrului inferior;
- Parametrii masurabili ai mersului;
- Miscarile bazinului;
- Miscarile trunchiului;
- Miscarile membrelor superioare;.

Pentru evaluarea mersului putem folosi urmatoarele teste:
Testul ridica-te si mergi
Acest test este foarte frecvent utilizat la batrani si la pacientii afectati neurologic etc. Acest test se poate
cuantifica pe scala 0-1-2-3.
Practic, el se desfasoara astfel: pacientul sta pe scaun, i se comanda sa se ridice in picioare (fara sprijin), sa
mearga 6-10 m; sa se intoarca si sa se reaseze pe scaun. Durata acestor actiuni se poate cronometra.
Testul de mers Tinetti
Este o analiza a catorva componente ale mersu-lui care se poate face la viteza obisnuita a pacientului sau/si
viteza crescuta. Si la acest test, gradele de apreciere pot fi 1( normal) sau 2(anormal). Se analizeaza: initierea
mersului, lungimea pasului, continuitatea pasului, devierea traseului mersului, miscarea trunchiului, distanta
dintre calcaie in mers.
Pentru apreciere- incercuiti varianta corespunzatoare de echilibru pe fiecare item si apoi faceti totalul punctelor
incercuite
3. Scala evaluarii mersului este ceva mai complexa decat testul de mers Tinetti, caci se introduc o serie de
miscari automate din mers ale articulatiilor membrelor inferioare si ale membrelor superioare. Scala de grade
de apreciere este 0-1-2-3 in care insa 0 este normalitatea si 3 aspectul cel mai grav.
Evaluarea se realizeaza la varstnici mai ales pentru aprecierea pericolului de caderi.
- Pacientul este instruit s merg cu vitez pe care o consider confortabil i se utilizeaz orice fel de sprijin are
nevoie;
- Se cronometreaz timpul de parcurgere a distanei de 10 metri din care se poate calcula viteza de deplasare;
- Testul presupune deplasarea pe o singur direcie, fr ntoarcere.
- Testul Bass este cel mai utilizat n activitile motrice: Msurarea echilibrului dinamic (testul Bass).
Subiectul st cu piciorul drept pe punctul (marca) de plecare i apoi sare pe prima marc cu piciorul stng i
ncearc s menin poziia static timp de 5 secunde. Subiectul va continua alternarea picioarelor srind i
meninnd timp de 5 secunde poziia static, pn ce termin traseul. Vrful tlpii (pingeaua) trebuie s acopere
complet marca, nct aceasta s nu se vad. O performan bun const din acoperirea fiecrei mrci cu
pingeaua fr atingerea duumelei cu clciul sau alt parte a corpului i din meninerea poziiei statice timp de
5 secunde, cu acoperirea fiecrei mrci. Se acord 5 puncte pentru fiecare aterizare i acoperire corect a mrcii
i se adaug cte un punct pentru fiecare secund de meninere a echilibrului static. Un subiect poate obine
maximum de 10 puncte pentru fiecare marc, sau un total de 100 puncte pentru traseul complet. Fiecare din
cele 5 sec de ncercare de meninere a echilibrului va fi numarat cu voce tare, cu un punct acordat fiecrei sec.
i cu nregistrarea scorului (punctelor) pentru fiecare marc. Subiectul are voie s se reechilibreze, ncercnd s
menin echilibrul pentru 5 sec., dup ce a aterizat corect.
Materiale: un cronometru sau ceas cu secundar, 11 mrci de 2,54 cm x 2cm (pot fi confecionate din hrtie
gumat sau leucoplast) i o band metric.



9.Descrieti metodica de testare a bolnavului cu afazie.
:Conversatia cu bolnavul- este o metoda simpla si ofera informatii despre : debitul verbal (
normal este de 100-150 cuvinte/minut ), lungimea propozitiei, efortul de a vorbi si de a construi
propozitii, corectitudinea sintactica.
Repetitia se testeaza capacitatea de a repeta cuvintele spuse de examinator. n mod normal,
se pot repeta 7 cuvinte.
ntelegerea vorbirii- se testeaza daca pacientul poate executa comenzi simple date de
examinator, sau daca poate sa arate anumite obiecte.
Gasirea cuvintelor- se cere pacientului sa numeasca obiecte pipaite sau vazute, sa numeasca
sunete auzite.
Cititul si scrisul- se cere pacientului sa citeasca un articol mic si sa spuna ntelesul lui, sau se
cere sa recunoasca cuvinte.
10.Descrieti examinarea reflexelor primitive la copii (galant si reflexele prindere si agatare)
1. Reflexul de prindere i agare
Se caracterizeaz prin flexia degetelor i nchiderea pumnului la atingerea feei palmare. Dup sptmna a 6-a,
copilul nu mai menine pumnul complet nchis, dect pentru scurte perioade. Unele degete se extind, n timp ce
altele continu s strng mna examinatorului (acesta are impresia unui nceput de pianotaj"). ncepnd cu
luna a 3-a, copilul mic deschide mna la o simpl mngiere pe faa dorsal a degetelor.
Dup luna a 5-a prinde obiectele aflate n faa sau pe cele pe care nu le vede, dar cu care este n contact, prin
micri fine ale degetelor.
2. Reflexul Galant": copilul este poziionat n decubit ventral, sprijinit pe palma examinatorului. Acesta
execut cu policele o presiune la nivel paravertebral n sens descendent, de la vrful omoplatului pn n
regiunea lombar; reacia normal ce trebuie obinut este nclinarea pe partea examinat (concavitate) cu o
flexie mai pronunat a extremitilor pe acea parte.
Normal: 0-4 luni
Anormal: n trimestrul I (dac este negativ sau lipsete); n trimestrul II (dac este pozitiv); n
trimestrul III i mai trziu este semn de spasticitate.

11.Enumerati si descrieti probele de evaluare a tonusului pasiv al musculaturii axei corpului la copii de
pina la un an.
Examinarea tonusului pasiv al musculaturii axei corpului, se vor folosi urmatoarele teste:
1. Flexia capului repetat din decubit dorsal-reducerea sau imposibilitatea efecturii micrii apare n
hipertonia muchilor extensori ai gtului;
2. Flexia trunchiului din decubit dorsal cu genunchii ndoiti: dac genunchii ating brbia este evideniat
hipotonia muchilor spatelui; dac flexia nu se poate realiae- hipertonia muchilor paravertebrali;
3. Extensia trunchiului din decubit ventral- prin extensia membrelor inferioare. n mod normal, extensia
membrelor inferioare nu modific poziia coloanei vertebrale;
4. ndoirea lateral a trunchiului din decubit ventral: kinetoterapeutul fixeaz flancul cu o min i cu
cealalt prinde gambele i executa o uoar traciune lateral.n stare normal, coloana vertebral nu-i modific
poziia.




12.Descrieti schema de examinare a motricitatii provocate-dirijate (mentinerea pozitiei
asezat, suspendarea dorsala si ventrala)
Meninerea poziiei aezat
Se obine printr-un rspuns reflex automatic n funcie de vrsta copilului; kinetoterapeutul i pune policele n
palmele copilului i le dirijeaz ctre jos, n sensul pronaiei antebraului, pn cnd umerii coboar (fig. 6). Se
observ astfel un rspuns de meninere a capului.
Dup cum tim, n primele 3 sptmni poziia capului este instabil, stabilizarea acestuia aprnd n jurul celei
de-a treia luni (ontogenez).
1. Suspendarea ventral (fig. 8)
Copilul este plasat n suspendare ventral pe mna examinatorului; n primele 6 sptmni, capul este sub
punctul de sprijin ventral, n timpul redresrilor axul trunchiului i membrele inferioare se extind simultan
(programare definitiv).
ntre 2 i 4 luni capul se menine redresat, cu axul trunchiului, la orizontal (ontogenez).
ntre 4 i 8 luni capul trece din ce n ce mai mult deasupra orizontalei; n timpul meninerii redresrii se observ
micri analitice la nivelul celor patru membre.
Dup 10-12 luni redresarea este complet i meninut pentru mai mult timp; membrele pot fi utilizate pentru
sprijin dac bebeluul este apropiat de planul mesei de examinare.
2. Suspendarea dorsal (fig. 9)
Copilul este plasat n sprijin dorsal pe mna examinatorului, ntr-o poziie echilibrat; membrele inferioare se
flecteaz i se "ridic simetric" (programare definitiv).
Aceast reacie va fi cutat cu mult precauie; bazinul trebuie s fie la nivelul orizontalei, trunchiul coboar
lent ctre napoi iar timpul de suspendare este numai de 2-4 secunde pentru a limita timpul de apnee, naintea
revenirii copilului n supensie ventral. Examinatorul va plasa ntotdeauna cealalt mn deasupra corpului
copilului pentru a nu permite dezechilibrarea.
ntre 4 i 8/10 luni membrele inferioare se extind din ce n ce mai mult (ontogenez).

13.Descrieti analiza kinesiologica a motricitatii spontane.
I. Motricitatea primar spontan- motricitatea spontan este reprezentat de micri executate spontan de ctre
nou nscut, atunci cnd nu exist o activitate cu scop funcional.
1. Decubit dorsal
- atitudini i micri ale membrelor superioare:
n afara momentelor frecvente n care pumnii sunt nchii, din cnd n cnd apar i micri localizate la nivelul
degetelor i minii.
La nivelul coatelor i umerilor micrile sunt limitate n amplitudine n primele sptmni de via, urmnd s
se amplifice progresiv n primele trei luni. n schimb, micrile globale ale membrelor superioare respectiv
micrile braului, antebraului i minii sunt sincronizate; ele se dezvolt de la nceput pe o traiectorie
preferenial, apoi pe traiectorii din ce n ce mai variate i cu cu amplitudine mai mai mare. Membrele se
menin ridicate de pe suprafaa de sprijin n timpul perioadei de veghe.
Atitudinea preferenial a copilului este n tripl felxie. n primele 6 luni de via se observ micri ample de
tripl extensie si tripla flexie(pedalarea). Micrile analitice au amplitudine redus la nceput, dar cresc
progresiv(ontogeneza). Exist situaii n care "ridicarea membrelor este nsoit de desprinderea bazinului de
pe suprafaa de sprijin.
14.Descrieti evaluare a reflexelor primitive la copii (reflexul de prindere si agatare, moro,
babkin).
3. Reflexul de prindere i agare
Se caracterizeaz prin flexia degetelor i nchiderea pumnului la atingerea feei palmare. Dup sptmna a 6-a,
copilul nu mai menine pumnul complet nchis, dect pentru scurte perioade. Unele degete se extind, n timp ce
altele continu s strng mna examinatorului (acesta are impresia unui nceput de pianotaj"). ncepnd cu
luna a 3-a, copilul mic deschide mna la o simpl mngiere pe faa dorsal a degetelor.
Dup luna a 5-a prinde obiectele aflate n faa sau pe cele pe care nu le vede, dar cu care este n contact, prin
micri fine ale degetelor.
4. Reflexul Moro este un reflex primitiv al nou nascutului si reprezinta un automatism motor care il face
pe micut sa tresara la cel mai mic stimul vizual, tactil sau auditiv. Reflexul Moro incepe sa se dezxvolte inca
din burtica mamei, cam la 9-10 saptamani dupa conceptie si este dezvoltat complet la nastere.
Reflexul Moro incepe sa dispara incepand cu varsta de 2 luni. De obicei, acest lucru se intampla adesea intre 3
si 6 luni. Daca reflexul ramane si dupa varsta de 6 luni este important sa te adresezi pediatrului, pentru ca nu
este normal si poate reprezenta o problema cerebrala a copilului.
5. Reflexul Babkin const n apsarea n podul palmei (mai mult la rdcina palmei), simultan la ambele
mini, timp n care copilul deschide gura.
Normal: 0-4 sptmni Anormal: dup 6 sptmni
15.Descrieti evaluarea tonusului activ la copii: probe de punere in evident.
Ocup un rol important n evaluare i const n obinerea unor poziii i efectuarea unor micri executate cu
sau fr ajutorul kinetoterapeutului.
1. Manevra ridicarea n aezat apreciaz tonusul muchilor capului. Sugarul, n decubit dorsal este
ridicat cu blndee n aezat. La nceput capulcade pe spate, apoi muchii flexori aduc capul nainte, chiar
anterior planului poziiei vertical;
2. Manevra invers se face din aezat, kinetoterapeutul duce trunchiul copilului pe spate, inndu-l de la
nivelul umerilor. La copilul normal dezvoltat neuro-motor, controlul capului apare ntre 2-4 luni, iar meninerea
capului n axul cap-gt cel puin 15 secunde este considerat normal.
3. Ridicarea trunchiului din decubit dorsal n aezat cu apucarea policelui kinetoterapeutului- bilateral i
strngndu-se n el. La copilul normal, aceast ridicare apare dup trei luni;
4. Meninerea poziiei aezat cel puin secunde. La copilul normal, poziia este meninut dup vrsta de
luni;
5. Micrile globale ale membrelor superioare i inferioare, copilul fiind n decubit dorsal, amplitudinea
lor crescnd odat cu vrsta.
Testarea micrilor voluntare se face:
- Pentu fora micrii- scala de evaluare a tonusului muscular (0-5);
- Pentr vitez- dup Tradieu- se noteaz cu I micarea care este uor ncetinit i cu L micarea foarte
ncetinit;
- Pentru precizia micrii i spasticitatea pe care o are n timpul execuiei: s i S dup intensitatea
spasticitii;
- Pentru spasmul antagonitilor care apare n timpul micrii- spasm apoziional-op.;
- Pentru mobilitatea articular se testeaz amplitudinea micrii n grade (goniometria).
Testarea se va face prin micri simple, obinuite copilului, repetate de mai multe ori.






16.Descrieti evaluarea reflexelor primitive la copii (reflexul calcanean, gallant, sugere)
Reflexul Galant": copilul este poziionat n decubit ventral, sprijinit pe palma examinatorului. Acesta execut
cu policele o presiune la nivel paravertebral n sens descendent, de la vrful omoplatului pn n regiunea
lombar; reacia normal ce trebuie obinut este nclinarea pe partea examinat (concavitate) cu o flexie mai
pronunat a extremitilor pe acea parte.
Normal: 0-4 luni
Anormal: n trimestrul I (dac este negativ sau lipsete); n trimestrul II (dac este pozitiv); n
trimestrul III i mai trziu este semn de spasticitate.
Reflexul calcanean (clciului): lovirea clciului (piciorul aflat n poziie median) cu ciocanul de reflexe, n
direcia axei gambei, determin o micare de ntindere brusc, scurt, sub forma unei mpingeri a piciorului.
Normal: 0-4 sptmni
Andrmal: dup luna a treia
Reflexul de sugere: la introducerea degetului n gura copilului, acesta l suge.
Normal: 0-3 luni
Anormal: dup 6 luni
17.Descrieti evaluarea reflexelor primitive la copii (rooting, mers automat, de extensie al
picioarelor)
Reflexul Rooting se testeaz prin atingerea mucoasei bucale la nivelul comisurii gurii (n interior); ca rspuns
se obine deplasarea limbii nspre locul atingerii
Normal: 0-3 luni
Anormal: dup 6 luni
Reflexul de extensie al picioarelor: la meninerea copilului n ortostatism, membrele inferioare se contract (ca
nite coloane), iar picioarele se orienteaz n extensie i se sprijin pe vrfuri (equin).
Normal: 0-4 sptmni
Anormal: dup trei luni.
Reflexul de ntindere ncruciat: la flexia pasiv a unui picior din articulaia genunchiului (priza la genunchi)
i uoar presiune n old (articulaia oldului) se obine ntinderea (ncruciat) a celuilalt picior, care este n
adducie, rotaie intern, cu piciorul n equin i degetele deprtate n evantai.
Normal: 0-6 sptmni
Anormal: dup 3 luni - evoluie spastic sau diskinetic

18.Descrieti reactia posturala standartizata Landau si enumerate greselile cel mai des intilnite in
realizarea testarii.
Reacia Landau: copilul este inut n suspensie ventral la orizontal (strict orizontal); se apreciaz reacia
capului i trunchiului, a membrelor inferioare i superioare.
Trimestrul 1
- n primele 6 sptmni atitudinea copilului este in flexie, capul este sub nivelul orizontalei;
- membrele superioare sunt relaxate, membrele inferioare sunt uor flectate, inerte;
- dup 7 sptmni copilul ncepe s extind capul.
Trimestrul 2
- capul este n prelungirea trunchiului (copilul realizeaz o extensie simetrica a capului).
- coapsele sunt flectate la 90, genunchii uor flectai;
- extensia trunchiului devine din ce n ce mai ampl, la nceput pn la nivel toracal (4 luni), apoi
toraco-lombar, ulterior (spre sfritul lunii a asea) ajungnd la nivel lombo- sacrat.
Trimestrele 3-4
- capul se extinde i ajunge n prelungirea trunchiului;
- membrele superioare i inferioare sunt perpendiculare pe sol, cu extensia lejer a articulaiei
genunchiului.
Evaluatorul nu i permit copilului s ridice capul pentru orientarea optic.










Descrieti reactia postural standartizata de tractiune si Peipert Isbert.
1. Reacia de traciune: din decubit dorsal, copilul este tras de la nivelul minilor spre
aezat; se apreciaz reacia capului i a membrelor inferioare.
Trimestrul 1 (0-3 luni)
- n primele 6 sptmni capul atrn posterior, ns nu este n opistotonus; poziia
membrelor inferioare este inert;
- dup 6 sptmni ncepe s flecteze activ membrele inferioare.
Trimestrul 2 (3-6 luni)
- capul este n prelungirea trunchiului;
- flecteaz membrele inferioare, inclusiv genunchii;
- dup patru luni, capul este anteflectat.
Trimestrul 3 (6-9 luni)
- copilul flecteaz membrele inferioare cu genunchii extini, capul este anteflectat;
- punctul de sprijin este reprezentat doar de fese, coloana vertebral este extins complet iar
capul se mic anterior sau posterior n funcie de punctul de sprijin;
- dup 7 luni membrele inferioare sunt uor extinse i abduse;
- acesta reprezint primul moment al verticalizrii.
Trimestrul 4 (9-12 luni)
-dezvolt sprijinul cu picioarele pe masa de evaluare, membrele inferioare fiind n uoar
extensie i abducie.
Pentru executarea corect evaluatorul trebuie s respecte cteva regului;
- faa dorsal a minii nu trebuie atins;
- reacia trebuie executat fluent i cursiv;
dac copilul este adus ntr-o nclinaie de peste 45, reacia nu se mai interpreteaz
2. Reacia Peipert lsbert: naintea execuiei, minile trebuie s fie deschise i capul n poziie median.
Examinatorul prinde coapsele i trage copilul cursiv n poziia vertical. Aprecierea reaciei se face n
momentul ridicrii; se apreciaz poziia capului i a coloanei vertebrale, umerii, braele i minile.
Sem.1 Sem.2 Sem.3 Sem.4

Fig.16 Reacia Peipert lsbert
Trimestrul 1
- se observ extensia simetric a capului;
- n primele 6 sptmni membrele superioare sunt ntr-un model gen Moro;
- n sptmnile 7-12 membrele superioare realizeaz o extensie lateral gen Moro.
Trimestrul 2
- coloana cevical i toracal realizeaz o extensie lejer;
- braele sunt extinse lateral sus, cu o uoar flexie a coatelor;
Trimestrul 3
- extensia coloanei vertebral este lejer;
- braele sunt extinse spre n sus (apare reacia "parachute");
Trimestrul 4
- copilul realizeaz voluntar flexia trunchiului;
- se observ ncercarea de mbriare activ voluntar.
- sprijinul pe palme este evident.
Greelile cel mai des ntlnite n realizarea testrii acestei reacii sunt:
- minile nu sunt deschise naintea execuiei;
- copilul nu este ridicat pn la vertical;
- aprecierea nu are loc n momentul execuiei.