Sunteți pe pagina 1din 13

Program de recuperare pentru nervul

crural

NUME: CALIN ALEXANDRU


SPECIALIZARE: KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE
SPECIALĂ
AN: III
Actiune: – muschiul psoas iliac:
• flexor al coapsei pe bazin;
• cel mai mportant ridicator al coapsei cu rol in mers;
• contribuie la realizarea posturii verticale;
• cand ia punct fix pe femur si se contracta bilateral, si realizeaza flexia trunchiului si inclinarea
de aceeasi parte;

Actiune: – muschiul croitor:


• flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin;
• rotator extern al coapsei si intern al gambei;
• abductor al coapsei;
Actiune: – muschiul cvadriceps;
• extensor al gambei pe coapsa – rol decisiv in ortostatism si mers;
• dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin;
• muschiul pectineu – sinergic in miscarea de flexie a coapsei pe bazin si rotator extern al
coapsei;
Teste clinice

 cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;


 flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;
 extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului nu este
posibila;
 proba urcatului scarilor este negativa;

Paralizia nervului este o afectiune grava deoarece antreneaza o dificultate in mentinerea


pozitiei ortostatice. In leziunile bilaterale a nervului crural mersul este imposibil, bolavul
devine paraplegic. Bolnavul va putea presta munci doar din pozitia sezand, fara deplasare.
Anamneza

 NUME: I
 PRENUME: L
 SEX: masculin
 VARSTA: 48 ani
 Nu prezinta istoric de boli cornice sau cardiovasculare.
 DIAGNOSTIC CLINIC: paralizie parțială de nerv curural la nivelul
membrului inferior stâng
Obiective

Obiective generale: Obiective specifice:


 Combaterea durerii;
 Prevenirea diformității genum-
recurvatum;
 Reeducarea sensibilitatii;  Prevenirea redorilor articulare;
 Prevenirea și tratarea  Stimularea tonusului musculaturii
tulburărilor vasculo-trofice; paralizate;
 Creșterea funcționalității și  Reeducarea musculaturii paralizate;
abilității membrului inferior  Relaxarea musculaturii contracturate;
afectat;
 Menținerea tonusului musculaturii
 Ameliorarea calitatii vietii. îndemne.
Teste clinice

 Proba urcatului scării este negativă, deoarece pacientul poate urca scările doar dacă se
folosește de membrul inferior sănătos și balustradă;
 Testarea reflexului rotulian, acesta fiind abolit;
 Evaluarea amplitudinii articulare se realizează cu ajutorul goniometrului: flexia șoldului
poate fi executată cu greutate și ajunge la 80°, iar extensia genunchiului se execută și
aceasta cu dificultate, de asemnea există dificultăți în executarea flexiei genunchiului.
 Din ortostatism, se observă modul în care pacientul distribuie greutatea predominant
pe membrul inferior sănătos;
 Testing muscular pentru musculatura cvadicepsului: F3- prezintă contracție și mișcare
în prezența forței gravitaționale;
Metode și tehnici de recuperare

Tonifierea mușchilor ischiogambieri pentru a preveni apariția deformațiilor și purtarea unei orteze pe timpul nopții;
Electrostimularea musculaturii somatice afectate;
Mobilizări pasive, auto-pasive;
Masaj stimulator al muşchiului cvadriceps;
Masaj relaxator pentru zona lombară și musculatura gambei;
Exerciţii controlaterale de promovare a musculaturii;
Utilizarea elementelor de facilitare neuromusculară;
Contracții izometrice;
Exerciții active fără rezistență;
Exerciții cu lanț kinetic închis;
Exerciții de mers.
Programul de recuperare

1. Pentru prevenirea pozițiilor vicioase se urmăresc:


 utilizarea unor orteze simple pe timpul nopții;
 dezvoltarea musculaturii ischiogambierilor:
 D.D. flexia pasivă a gambei pe coapsă cu piciorul în flexie dorsală: 2X10
repetări
 D.V. flexia plantară în mod pasiv: 2X10 repetări
 D.V. cu genunchiul în extensie și piciorul în flexie dorsală (poziții susținute
de kinetoterapeut) se execută în mod activ extensia șoldului 15 repetări
2. Pentru prevenirea redorilor articulare se recomandă utilizarea:
 -mobilizărilor pasive pentru picior, genunchi și șold, acestea fiind
executate în toate planurile de mișcare;
 -mobilizări auto-pasive(pacientul, cu membrul superior sănătos va
mobiliza m. afectat; folosirea unor benzi elastice, trage membrul
inferior afectat cu ajutorul m superioare); exemplu în imaginea atașată
 -mobilizărilor active pentru picior:sunt executate inițial de către
kinetoterapeut si pe urmă de către pacient: Flexie, extensie, abducție,
adducție, rotație internă, rotație externă și circumducție, inversie și
eversie.
3. Pentru stimularea tonusului musculaturii paralizate și pentru reeducarea musculaturii paralizate vom utiliza
următoarele:
 D.D., pacientul execută flexia dorsală și flexia plantară 15 repetări pentru fiecare membru;
 D.D., kinetoterapeutul execută flexia genunchiului, menținând planta pe masa de lucru 15 repetări pentru fiecare
membru;
 D.D., pacientul menține flectat genunchiul sănătos, iar kinetoterapeutul execută flexia genunchiului afectat, cu
tragerea vârfuruilor către pacient, 15 repetări pentru fiecare membru (pentru membrul sănătos pacientul execută în
mod activ, iar kinetoterapeutul menține genunchiul afectat în poziție de flexie.)
 D.D., kinetoterapeutul execută tripla flexie a membrului afectat, 15 repetări;
 D.D., kinetoterapeutul mobilizează articulația șoldului și execută abducția acestuia la marginea patului, cu flexia
puternică a genunchiului, 15 repetări;
 D.D. pacientul se folosește de o bandă elastică poziționată pe picior și susținută cu mâinile, acesta trage membrul
inferior către el, menținând genunchiul flectat, iar la finalul cursei trage vârfurile către el, 15 repetări pentru
fiecare membru;
 D.D. pacientul se folosește de o bandă elastică poziționată pe picior și susținută cu mâinile, acesta trage membrul
inferior către el, menținând genunchiul extins, iar la finalul cursei trage vârfurile către el, 15 repetări pentru
fiecare membru;
 D.D. cu ajutorul unei mingi bobath, pacientul își poziționează membrele inferioare pe aceasta și execută rulări
înainte-înapoi concomitent cu flexia și extensia picioarelor. 2X5 repetări;
 D.D., kinetoterapeutul execută rotații interne și externe ale șoldului, menținând genunchiul în flexie 15 repetări;
 Utilizarea diagonalelor D1F și D2F pentru membrele inferioare, executarea se realizează în mod pasiv de către
kinetoterapeut 2x5 repetări;
 Utilizarea tehnicilor de facilitare neuromusculară:
 a) inversarea lentă: executarea diagonalei 1 de flexie urmată imediat de diagonala 1 de extensie; precum și
executarea diagonalei 2 de flexie urmată imediat de diagonala 2 de extensie 2x5 repetări;
 b) inversarea lentă cu opunere: se execută cum am explicat mai sus, dar se adaugă o scurtă izometrie la sfârșitul
fiecărei curse, 2x5 repetări.
4. Pentru relaxarea musculaturii contracturate vom utiliza următoarele:
 D.D. kinetoterapeutul flectează genunchii pacientului, picioarele rămân
lipite pe saltea, pacientul își pozișionează coatele flectate sub zona
cervicală: kinetoterapeutul execută înclinații laterale ale genunchilor,
iar pacientul își duce privirea către partea opusă, 15 repetări;
 Așezat pe un scaun, cu genunchii depărtați, pacientul realizează
aplecări pe o minge bobath, menține câteva secunde și revine, unde își
întinde spatele, 10 repetări;
 Același exercițiu, dar fără minge, pacientul duce membrele superioare
cât mai departe sub scaun;
 Exerciții de mers, cu întinderea brațelor și aplecarea trunchiului;
 Mers susținut cu ajutorul unui cadru;
 La spalier, cu mâinile pe șipca de la nivelul umerilor, aplecări, cu
menținerea trunchiului drept.
Perioada de revenire

 Masaj tonifiant pentru musculatura cvadricepsului:


netezire, fricțiune, frământat și tapotament;
 Masaj relaxator pentru zona lombară și musculatura
gambei: netezire, periaj, vibrații.
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și