Metode si tehnici de tonifiere musculara Seminar 22 Februarie 2018

Principiile de baza ale exercitiilor fizice terapeutice

- exista cateva principii de baza ale exercitii fizice terapeutice care trebuie sa fie
cunoscute si respectate pentru ca folosirea acestora trebuie sa conduca la obtinerea
rezultatelor dorite

a. Exercitiile trebuie sa fie executate lente , ritmic , fara bruscari

b. Exercitiile trebuie sa se bazeze pe pozitii de start , solide , menite sa faciliteze travaliul
(efortul) muschilor si sa permita apoi o recuperare cat mai buna a acestui travaliu
c. Progresivitatea exercitiilor va fi lenta de la stadiile cele mai joase de forta musculara
trecandu-se apoi treptat spre exercitiile care cer o forta mai mare cu amplitudine si
coordonare
d. Se va urmari ca exercitiile de tonifiere musculara sa se execute intotdeauna pe toata
amplitudinea de miscare articulara posibila
e. Cu cat un exercitiu cere o contractie musculara mai intensa cu atat pauza de relaxare
va fi mai mare pentru refacerea articulatiei
f. Orice exercitiu trebuie sa se execute in limitele maxime posibile ale unghiuilor de
miscare a segmentelor , numai in acest fel vor intra in actiune toate fibrele musculare ,
iar amplitudinea miscarii se va mentine sau va redeveni normala.

Dintre aceste principii 2 sunt de mare importanta , cel referitor la pozitia de start si al doilea
principiul progresivitatii ( intrarea progresiva in efort ).

Principiul progresivitatii

- se refera la necesitatea ca exercitiile fizice sa fie permanent in corelatie cu capacitatea

functionala a structurilor implicate in executie
- capacitatea functionala creste treptat odata cu aplicarea repetata a exercitiilor fizice
terapeutice
- principiul progresivitatii se aplica in exercitiile pentru tonifiere musculara , pentru
cresterea amplitudinii in miscare si cresterea coordonarii
 1. Progresivitatea pentru tonifierea musculara se realizeaza in mai multe modalitati :
- cresterea progresivitatii lungimii / greutatii parghiei.

Exemplu 1 : tonifierea extensorilor toraco-lombari. Exercitiu : din decubit ventral cu

membrele superioare pe langa corp se realizeaza ridicarea bratelor cu ducerea palmelor la
ceafa si revenire

Exemplu 2 : tonifierea rotatorilor trunchiului. Exercitiu : din decubit dorsal se ridica

membrele inferioare la verticala urmat de bascularea stanga dreapta apoi acelasi lucru cu
ambele.

- scoaterea treptata a ajutorului data in miscarea musculaturii accesorie

Exemplu : tonifierea abdominalilor. Exercitiu : din decubit dorsal cu membrele superioare

intinse pe langa corp si palmele sprijinite pe sol , urmate de rasturnarea membrelor peste cap
atingand podeau cu varfurile degetelor , urmate de ridicare membrelor superioare la verticala.

Explicatie : cand palmele se sprijineau pe sol , marele dorsal , rotundul mare si pectoralul
mare ajutau memtinerea flexiei toraco-lombare. Cand membrele superioare au fost ridicate la
verticala tot efortul flexiei coloanei a ramas pe seama musculaturii abdominale.

- cresterea amplitudinii unei miscarii executate contra gravitatie sau cu o greutate

adaugata

Exemplu : tonifierea abdominala. Exercitiu : din decubit dorsal , ridicarea membrelor

inferioare la unghi de 45O si ridicarea labei piciorului.

- asocierea unei miscari in subsidial

Exemplu : tonifierea musculaturii dorso-lombare. Exercitiu : din decubit ventral , ridicarea

trunchiului asociata cu ridicarea unui membru inferior si apoi ambele membre inferioare

- modificarea ritmului unei miscari in cazul unei contractii excentrice , miscarea lenta
solicitata mai mult decat miscarea repetata

- folosirea succesiunii , contractiei statica , contractiei dinamica

- folosirea succesiunii , in pozitie fara efectul gravitatiei

 - cresterea greutatii
- prelungirea duratei in timp a exercitiului

2. Amplitudine cu urmatoarele modalitati :

- modalitate ritmica a miscarilor care se executa pe toata amplitudinea miscarii
- adaugarea unei serii de miscari mici si ritmice pana la limitele mobilitatii articulare
- introducerea unei tensiuni prelungite pe directia miscarii care trebuie sa fie recuperata

3. Progresivitate pentru coordonare cu urmatoarele modalitati :

- se trece progresiv de la miscari ale articulatiile mari catre articulatiile mici
- se solicita progresiv cresterea preciziei in executarea unei miscari

Exemplu : la un hemiplegic de la o flexie necoordonata a membrelui suprioare se ajunge la

ducerea mainii la gura si apoi ducerea mainii cu un instrument la gura

- combinarea miscarilor diverselor articulatii si segmente.

Exemplu : realizarea unei genuflexiuni cu executarea unor miscari asimetrice la nivelul

membrelor superioare

Exercitiul fizic poate antrena un segment sau o parte a corpului avand drept scop refacerea
functiei motorii a acelui segment sau poate antrena corpul intreg de obicei activarea
antrenarea unro functii ale organismului : antrenarea cardiovasculara , cresterea
metabolismului , reechilibrarea endocrina , refacerea psihica.

Desi exercitiul fizic are un sens nu putem alcatui un program chinetic prin exercitii fizice
alese la intamplare.

Exercitiile fizice se vor lega astfel incat sa devina eficiente sub forme de metode
kinetoterapeutice ce vor realiza caramizile din care specialistul va crea metodologiei adecvata
a unui program kinetic pentru un anumit pacient.

Kinetoterapeutul trebuie sa cunoasca la perfectie toate aspectele exercitiului fizic pentru a le

aplica altora cu toata competenta.
Tonifiere musculara Seminar 01 Martie 2018

Pozitiile fundamentale si exercitiile folosite in recuperarea deficientelor

Exercitiile statice corective constau fie in pozitii , fie din contractii izometrice.

Pozitiile sunt asigurate de contractii musculare statice , care fixeaza trunchiul si segmentele
sale mentinandu-le impotriva gravitatii sau a altor forte mecanice care tind sa modifice
raporturile dintre ele.

Pozitiile de lucru se impart in pozitie fundamentala si derivatele lor.

Pozitiile dupa atitudinea corpului pot fi :

- corecte = cand vorbim de respectarea unei atitudini globale sau segmentara

- corective = atunci cand se realizeaza o corectare partiala a deficientei globale sau
segmentara
- hipercorective = atunci cand se realizeaza mai mult decat o corectare a pozitiei

STAND ( ORTOSTATISM )

- are o baza de sustinere redusa limitata la contactul talpilor cu solul

- o pozitie putin stabila si angreneaza contractia statica a muschilor planului posterior al
corpului ( musculatura cefei , ai spatelui , membrelor inferioare , musculatura
posterioara a coapsei , a gambei )
- aceasta pozitie este mult utilizata pentru corectarea deformatiilor toracelui si spatelui ,
a membrelor inferioare si superioare mai ales sub forme ale pozitiilor derivate

PE GENUNCHI

- se mentine mai greu cu trunchiul vertical intrucat proiectia centrului de greutate pe

suprafata de sprijin este excentrica
- in gimnastica corectiva se foloseste in special pozitia derivata cu sprijin pe palme
pentru ca asigurand orizontalizarea coloanei vertebrale o elibereaza de functia statica
in mentinerea echilibrului si ii mareste amplitudinea miscarilor
- pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme este mult utilizata in corectarea deviatiilor
coloanei vertebrale si a toracelor. Este indicata si in reeducarea tulburarii de echilibru
SEZAND

- ofera corpului o buna stabilitate pentru ca efortul muscular muscular necesitat de

mentinerea echilibrului este redus. Suprafata de sprijin este mare , iar centrul de
greutate se apropie de suprafata de sprijin
- in aceasta pozitie bazinul se apropie ca inclinare de planul orizontal , iar curbura
lordotica se indreapta sau chiar se poate inversa
- pozitia sezand poate fi folosita ca pozitie initiala penteu exercitiile de trunchi si
membre superioare , cat si pentru efectuarea exercitiilor de respiratie diafragmatica

CULCAT

- este pozitia cu suprafata de sprijin mult marita , iar coloana vertebrala nu mai are rolul
de mentinere a verticalitatii corpului de aceea miscarea de trunchi se efectueaza cu
amplitudine marita in toate planurile de miscare la nivelul fiecarei regiuni
- pozitiile derivate sunt folosite , pentru corectarea deficientelor coloanei vertebrale si
spatelui , toracelul , abdomenului si membrelor

ATARNAT

- singura pozitie fundamentala in care sprijinul se afla deasupra centrului de greutate

- aceasta pozitie se mentine prin forta musculara a membrelor superioare si a centurii
scapulare
- in aceasta pozitie capul si garul sunt inclinate inapoi , toracele proemina in fata
abdomenului este aplatizat ( supt ) si membrele infeioare intr-o usoara extensie
- aceasta pozitie se foloseste pentru corectarea deviatiei coloanei vertebrale si a
spatelui , deformarea abdomenului , deformatiile membrelor

Exercitiile fizice dinamice cu caracter corectiv

- aceste se pot sistematiza astfel :
1. Exercitii active de cap , gat , trunchi , membre , executate liber sau inghemuit
2. Exercitii de respiratie , cu caracter obiectiv
3. Exercitii aplicative , cu caracter obiectiv
4. Exercitii de redresare , pasive , pasivo-active , active
5. Exercitii de relaxare a grupelor musculare conturate sau scurtate
Exercitii active de cap , gat , trunchi , membre , executate liber sau inghemuit

- din categoria lor fac parte :

 exercitiile active cu segment deficient
 exercitiile cu segmente invecinate care au rolul de a amplifica miscarilerile
corective ale deficientelor primare

Exercitiile active vor fi foarte bine localizate numai la segmentul deficient pentru a nu crea
alte deficiente compensatorii. Aceste miscari pot fi executate cu ingreuiere ( mingi medicinale
, bastoane, gantere ) sau impotriva unei rezistente manuale sau opuse fortei gravitatiei

Exercitii de respiratie , cu caracter obiectiv

- se executa corectiv din pozitii stabile , se pot executa liber sau in timpul exercitiilor de
trunchi si membre superioare
- ele se vor introduce la sfarsitul partii introductive ( incalzire ) si in partea
fundamentala a lectiei dupa exercitiile corective mai grele

Exercitii aplicative , cu caracter obiectiv se folosesc pentru educarea sau reeducarea

deprinderilor motrice de baza.

Exercitii de redresare , pasive , pasivo-active , active

- constau din luarea unor pozitii sau hipercorective si mentinerea lor pe o perioada de
timp delimitata. Se pot executa pasiv sau activ.

Tonifiere musculara 08 Martie 2018

Metode si tehnici de tonifiere in zona abdominala si lombara

Lombosavralgie

- este o durere lombara inferioara de cauza mecanica si poate fi generata atat de

suferinta tesuturilor moi lombare cat si de afectarea structurilor vertebrale
 - tratamentul acestor afectiuni poate fi medicamentos , de posturare , de fizioterapie si
kinetoterapie. Programul de recuperare se numeste Williams , utilizat in patologia
coloanei vertebrale lombare care se realizeaza in 3 etape si variaza de la un pacient la
altu in functie de localizarea afectiunii , varsta si profesia individului

Faza durerilor lombosacrale

- perioada acuta
 apar dureri intense cu sau fara iradiere , pacientul nu-si poate calma durerile
nici intins in pat , el prezentand defapt contractura musculara
 in aceasta perioada cele mai importante obiecte sunt : posturarea coloanei
vertebrale in pozitii antalgice ( pozitie in care se elimina durerea ) si relaxarea
generala a musculaturii lombare
 nu se recomanda exercitiul fizic in aceasta perioada
- perioada subacuta
 durerile au mai cedat , cele de repauz au disparut
 pacientul se poate misca in pat fara dureri , se poate deplasa prin camera , chiar
poate sta pe scaun un timp mai lung sau mai putin , dererea este suportabila ,
daca nu-si mobilizeaza coloana
 in aceasta perioada se initiata exercitiile din programul Williams cu faza 1
pentru a asupliza trunchiul inferior prin aplicarea de exercitii de remobilizare a
coloanei lombare urmate de bascularii de bazin si intinderea musculaturii
paravertebrale
- perioada cronica
 pacientul isi poate imobiliza coloana
 durerile sunt suportabile , iar in timpul mersului / ortostatismului durerile pot
aparea dupa o perioada mai lunga
- perioada de remisiune completa cand pacientul nu mai are simptome , dar oricand
poate aparea un episod dureros

Faza 1 cuprinde exercitii care trebuie sa fie facute de 2 ori pe zi si de 3 pana la 5 repetari a
fiecarui exercitiu.

1. Culcat dorsal , genunchii indoiti cu spirjinul talpilor pe podea ( 3-5 ori ). Obiectivul
este promovarea flexibilitatii zonei lombare si a musculaturii coapsei.
2. Culcat dorsal , se flecteaza genunchii si se extind.
3. Culcat dorsal , genunchii flectati cu talpa piciorului pe podea , mainile unite la ceafa ,
se aduc genunchii la piept si cu mainile mentin genunchii lipiti de piept ( 8-10 secunde
) apoi revenire la pozitia initiala ( 3-4 ori ).
4. Culcat dorsal , picioarele pe podea , sprijin cu mainile ceafa , se ridica cate un
genunchi cat mai aproape de piept ( 8-10 secunde ). Idem piciorul celalalt. Obiectivul
este elasticitatea lombara si cresterea puterii musculaturii lombare.
 5. Culcat dorsal cu mainile duse deasupra capului cu genunchii la piept se incearca
lipirea zonei de podea prin contractia musculaturii abdominale ( 8-10 secunde de 4-5
ori ).
6. In asezat pe scaun , cu mainile pe langa corp , aplecarea trunchiului cu ducerea capului
intre genuchi , mainile incearca sa atinga podeaua ( 3-4 secunde de 4-5 ori ).

Faza 2 cuprinde exercitii care trebuie sa fie facute de 2 ori pe zi timp de 3-4 luni

7. Culcat dorsal , se intind genunchii cu sprijin pe podea , se roteste bazinul si picioarele

spre stanga si spre dreapta.
8. Culcat dorsal ambele membre inferioare intinse , se duce piciorul drept pe genunchiul
stang -> genunchiul flectat spre dreapta apoi spre stanga , apoi revenim la pozitia
initiala , apoi cu celalalt picior. Obiectivul este elasticitatea rotatorilor soldului.
9. Culcat dorsal , se ridica cate un picior de la podea si se mentin 8-10 secunde ,
revenire , apoi cu celalalt.Obiectivul : musculatura abdominala.
10. Stand , genoflexiuni cu sprijin de spatar / masa , spatele drept , calcaiele sa atinga
solul.
11. Idem 10 -> mai multe genoflexiuni
12. Stand , indoirea trunchiului spre inainte cu genunchii intinsi , se incearca atingerea
podelei cu degetele ( 4-5 ori )

Faza 3 cu obiectivele : cresterea supletei lombare si tonifierea musculaturii slabe prin exercitii
de basculare a bazinului

13. Culcat dorsal , genunchii flectati si calcaiele cat mai aproape de fese> Se preseaza
zona lombara de podea , iar apoi se incearca ridicarea feselor ( 5-7 ori )
14. Stand cu spatele la perete , calcaiele la 25-30 cm de perete , se incearca treptat
apropierea calcaielor de perete tinand zona lombara lipita de perete
15. Culcat dorsal , se executa bicicleta
Tonifiere musulara Seminar 15 Martie 2018

Metode si tehnici de tonifiere a musculaturii genunchiului

Genunchiul ( 1 ) consta cea mai frecvent traumatizanta articulatie a corpului omenesc. In

cadrul examinarii traumatismelor de genunchi , anamneza va pune accent pe mecanica
traumatismului ca si pe acuzele subiective.

DIRECTIA EFECTUL TESUTURI LEZIUNI

FORTELOR BIOMECANIC LEZATE ASOCIATE
TRAUMATIZANTE TRAUMATIZANT
Traumatism lateral al Forta articulara in Ligament colateral Fractura platou tibial
genunchiului valvus intern interior , menisc
intern
Traumatism medial al Fortarea articulatiei Ligament colateral Menisc extern
genunchiului in varus extern
Extensie rapida dupa Extensie / flexie in Ruptura de menisc in Ligamente colaterale
flexie fortata axa la unghiuri forma de toarta de + cele incrucisate
maximale cos
Torsionarea fortata a Rotatia Ligament lateral
Menisc intern ,
gambei intern ligamente incrucisate
anterior ( triada
nefasta a lui
Donoghue
Presiune axiala prin Tasarea ligamentelor Rupturi de menisc Fracturi condiliene
cadere articulare femurale sau de
platou tibiale
Socuri traumatice Translarea Ligament incrucisat Ligamente
anterioare pe anteroposterioara in anterior incrucisate + rotulian
genunchi flexate flexie
Socuri traumatice Translarea Ligamente colaterale Ligamente
anterioare pe anteroposterioara pe , rotulian periarticulare
genunchi extinsi genunchi

Unul din obiectivele de recuperare este obtinerea stabilitatii de ordin pasiv si apoi activ.
Stabilitatea pasiva este asigurata de aparatul capsulo-ligamentar format din ligamentul lateral
intern si extern , ligamentele incrucisate si suprafetele articulare.

Stabilitatea activa realizata pin structurile musculare , unde cvadricepsul este cel care asigura
fermitate genunchiului.

Orice traumatism de la nivelul genunchiului determina repede o hipotonie si hipotrofie a

cvadricepsului. Deci obiectivul general este tonifierea sa.

Urmatoarea grupa musculara activa este formata de ischio-gambie ( 2 ) , nu prea afectata , dar
joaca un rol important in extensia genunchiului.

Tricepsul surale ( 3 ) sufera la fel precum cvadricepsul si are nevoie de o tonifiere in urma
unui program.

Tensorul fascieilata ( 4 ) care are un rol important in stabilizarea externa a genunchiului.

Programe de recuperare :

Etapa 1

a. exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru toate articulatiile sanatoase ale

corpului. Se lucreaza din pozitiile : culcat , sezand sau stand pe piciorul sanatos
b. exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru articulatiile gleznelor , soldului ,
membrelor inferioare corespunzator genunchiului afectat. Se executa din pozitiile
culcat , sezand sau stand pe piciorul sanatos
c. exercitii active si pasive de flexie si extensie a genunchiului lezat din pozitiile culcat
dorsal si culcat facial
d. exercitii izometrice cu intensitate medie pentru genunchiului lezat din pozitiile culcat
dorsal , facial , lateral si sezand cu gamba in afara programului de sprijin
e. exercitii active de rotatie interna si externa in articulatiile soldului corespunzator
genunchiului afectat din pozitiile culcat dorsal si culcat facial
f. sporturi complementare : ciclism , inot

Etapa 2

a. exercitii pentru tonifierea musculaturii extensoare a genunchiului , se realizeaza flexie

si extensie din pozitiile : stand si stand cu sprijin la scara fixa
b. exercitii izometrice pentru dezvoltarea musculaturii extensoare a musculaturii
genunchiului cu incarcatura medie dar durata mare ( I = 50% , V = 90-95% ). Se
 lucreaza din sezand pe un plan mai ridicat cu gamba in afara planului de sprijin sau
stand pe un picior cu genunchiul usor flexat
c. exercitii pentru recuperarea totala a mobilitatii articulare. Alergare usoara cu flexie
limitata a genunchiului
d. exercitii aplicative : coborat , tarare , catarare

Etapa 3

a. exercitii pentru dezvoltarea musculaturii extensoare a genunchiului

b. exercitii de flexie , extensie a genunchiului din pozitiile stand si stand pe un picior ,
crestere progresiva a numarului de repetari
c. exercitii variate de mers
d. exercitii variate de alergari
e. exercitii variate de de sarituri , la inceput pe ambele picioare , apoi pe unul , pe loc ,
apoi din deplasare
f. sporturi complementare : ciclism , inot

Pentru tonifierea musculaturii genunchiului se recomanda si exercitii specifice de rotatie

pentru stimularea subiectiva a musculaturi :

1. Din decubit lateral si din sezand se executa rotatii interne , externe ale piciorului si
gambei in diverse unghiuri de flexie.
2. Iden 2 + cu contrarezistenta de kinetoterapeut
3. Iden 3 + flexia si extensia se realizeaza in trepte

Tonifiere musculara Seminar 22 Martie 2018

Metode de tonifiere a musculaturii stabilizatoare a centurii

scapulohumerale

Lectia de recuperare are nevoie de respectarea unor etape prin care sa se asigure atat tonifierea
cat si refacerea.
Etapa 1

- incalzirea este obligatorie si poate dura de la 5-6 minute pana la 10 minute

- inainte inceperii programului se pot aplica pe zona respectiva prosoape incalzite sau
perne cu apa calda. Aceste au rolul de a produce relaxarea musculara si pregatirea
segmentului care trebuie lucrat pentru inceperea exercitiilor specifice

Etapa 2 : incalzirea musculara

- se incepe dupa efectuarea incalzirii specifice ( incalzirea articulara ) si are rolul de a

permite retractiile ligamentare si musculare favorizand vindecarea fibrelor potrivit cu
lungimea lor normala , permitand astfel o functionalitate mai buna a umarului
- intinderile musculare trebuie sa fie facute progresiv si cu blandete pana la limita unei
dureri suportabile

Etapa 3 : exercitii de tonifiere musculara

- acestea se adreseaza tuturor grupelor musculare , acare direct sau indirect contribuie la
buna mobilitate a umarului
- scopul lor este sa refaca cat mai mult din masa musculara si din functia muschilor

Etapa 4 : reluarea exercitiilor de intindere musculara

- au rolul de a detensiona segmentele lucrate si de a preveni contracturi musculare ce

apar dupa incetarea activitatii fizice

Etapa 5 : aplicatii locale cu gheata

- dupa efectuarea exercitiilor datorita aportului crescut de sange care iriga masa
musculara dar si zona periarticulara poate aparea un edem local ce poate determina o
retractie antalgica a umarului
- se aplica o punga cu gheata invelita intr-un prosop uscat pe grupele musculare la
nivelul umarului si se mentine 10-15 minute
- are efect antiinflamator si relaxant
Exercitii de intindere a muschilor ce asigura functionalitatea umarului
- ele se adreseaza urmatoarelor grupe musculare :
 deltoidul
 supraspinosul = ajuta la ridicarea umarului
 infraspinosul = ajuta la rotatia externa
 subscapularul = ajuta la rotatia interna
 bicepsul = ajuta la flexie
 tricepsul = ajuta la extensie
 rotundul mare si mic = ajuta la la rotatia externa
 trapezul
 romboidul = ajuta la stabilizarea scapulei de coloana vertebrala

Miscarea de pendul

- este un exercitiu cu care se incepe mobilizarea umarului

- el mobilizeaza pasiv toate grupele musculare ale umarului

Exercitiu : in stand , usor aplecat cu mana sanatoasa sprijinita pe masa , iar bratul cu umarul
afectat atarna afara. Cu trunchiul fix se realizeaza balansari inainte , inapoi , circular cu bratul
cat mai relaxat; Dozare : 2-3 serii a cate 10 repetari zilniciul fix se realizeaza balansari
inainte , inapoi , circular cu bratul cat mai relaxat.

Intinderea umarului

- scopul : intinderea grupelor musculare implicate in rotatia externa

Exercitiu : in stand umerii relaxati , mana sanatoasa cuprinde cu bratul umarul afectat si-l
trage peste piept , se mentine pozitia 20-30 de secunde. Dozare : 2-3 serii a cate 5 executii

Rotatie interna pasiva

- scop : tensionarea muschiul subscapular

Exercitiu : in stand cu mainile intinse la spate cuprinzand un baston la spate , cu spatele drept
mana sanatoasa imprima o miscare pe orizontala a bratului care produce rotatie interna la
nivelul umarului afectat , se mentine 20-30 de secunde apoi pauza 15-20 secunde. Dozare : 2
serii a cate 5 repetari zilnic.

Rotatie externa pasiva

Exercitiu : Stand , coatele lipite de trunchi , indoite usor din articulatia cotului si mainile
apuca bastonul. Cu spatele drept mana sanatoasa imprima o miscare pe orizontala care
produce rotatie externa a umarului afectat. Se mentine 20-30 secunde apoi pauza 15-20
secunde. Dozare : 2 serii a cate 5 repetari

Intinderea musculaturii in culcat lateral ( costal )

- scop : tensionarea musculaturii rotatorilor umarului

Exercitiu : Culcat costal cu umarul afectat dedesupt , bratul in abductie , cotul la 90 O cu

antebratul perpendicular pe saltea. Se aplica pe antebrat cu cealalta mana o miscare de
coborare a antebratului pana la un punct maxim tolerat. Se mentine 25-30 secunde apoi pauza
15-20 secunde. Dozare : 2 serii a cate 5 repetitii zilnic

Exercitii de tonifiere a musculor cu asigura functionalitatea umarului

Tonifierea muschiul trapez

Exercitiu : Stand cu fata la scara fixa cu bratul umarului afectat , cotul la 90 O si mana prinde
capatul unei benzi elastice. Se realizeaza tragerea cotului spre inapoi cu aducerea pumnului in
dreptul toracelui , urmata de revenire. Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe
saptamana.

Rotatia externa cu bratul in abductie la orizontala

- scop : tonifierea muschilor infraspinos si rotund mic

Exercitiu : Stand cu fata la scara fixa cu bratul in abductie antebratul la orizontala , cotul la
90O si mana apuca capatul unei benzi elastice. Se trage capatul printr-o miscare a mainii pana
la nivelul capului si se revine la pozitia initiala. Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe
saptamana.

Rotatia interna

- scop : tonifierea muschilor rotatori interni ai umarului pectorali si subscapulari

Exercitiu : Stand lateral fata de scara fixa , umarul afectat langa scara fixa , bratul lipit de
trunchi , cotul la 90O , mana prinde capatul unei benzi elastice. Cu cotul lipit de trunchi se
efectueaza rotatii interne , trecand este abdomen urmat de revenire inapoi. Dozare : 3 serii a
cate 8-10 repetari de 3 ori pe saptamana.

Rotatia externa

- scop : tonifierea muschilor rotatori externi ai umarului lateral

Exercitiu : Stand langa scara fixa , umarul afectat departat de scara fixa , bratul lipit de trunchi
, cotul la 90O , mana prinde capatul unei benzi elastice si se realizeaza o rotatie externa
trangand cu capatul benzii in exterior al trunchiului. Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3
ori pe saptamana.

Flexia cotului

- scop : tonifierea muschulaturii bicepsului brahial

Exercitiu : Stand cu spatele drept avand in fiecare mana o greutata ( 300-500 grame ) , cu
bratul lipit de trunchi se realizeaza flexia coatelor aducand o gantera la nivelul umarului.
Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe saptamana.

Extensia cotului

- scop : tonifierea tricepsului

Exercitiu : Stand cu bratul umarului afectat ridicat deasupra capului , antebratul flexat pe brat
avand o greutate mica. Mana sanatoasa sprijina bratul la nivelul cotului , si se realizeaza
extensia bratului si se mentine cateva secunde. Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe
saptamana.

Tonifierea tricepsului

Exercitiu : Stand cu un genunchi pe o bancheta , mana de aceeasi parte sprijinita pe bancheta.

Bratul umarului atarna liber spre exterior si cu o greutate in mana. Se realizeaza ridicarea in
lateral pana la nivelul umarului si peste , urmat de revenirea la pozitia initiala. Dozare : 3 serii
a cate 8-10 repetari de 3 ori pe saptamana.
Mobilizarea scapulei

- scop : tonifierea musculaturii in jurul omoplatului

Exercitiu : Decubit ventral ( pe burta ) cu capul sprijinit pe o perna astfel incat zona musculara
a gatului relaxata si bratele intinse pe langa trunchi. Se realizeaza tragerea usoara a bratelor
pana in apropierea lor , se mentine 8-10 secunde apoi revenire. Dozare : 3 serii a cate 8-10
repetari

Abductia umarului la marginea mesei

- scop : tonifierea muschilor rotatori externi ai umarului , trapezului si scapulo-toracic

Exercitiu : Decubit ventral , capul in afara mesei la fel si umarul afectat. Mana bratului afectat
tine o greutate si realizeaza abductia cu cotul impins urmat de revenire. Dozare : 3 serii a cate
10-15 repetari.

Rotatie interna si externa cu greutatea

- scop : tonifierea muschilor rotatori interni si externi ai umarului

Exercitiu : Culcat dorsal cu bratul in abductie la 90O , cu cotul indoit la 90O , antebratul
perpendicular de saltea. Din acesta pozitie se executa miscari alternative de rotatie interna
( coborare in fata ) si externa ( coborare in spate ). Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori
pe saptamana.

Rotatia externa cu greutate

Exercitiu : Culcat costal cu umatul afectat deasupra , cotul lipit de trunchi , indoit 90 O si mana
cu greutatea sprijinita pe saltea. Din acesta pozitie se executa rotatie externa a bratului
aducand mana la verticala. Dozare : 3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe saptamana.

Rotatie interna cu greutate

Exercitiu : Culcat costal cu umarul afectat jos la 90O , antebratul sprijint pe saltea. Din acesta
pozitie se executa rotatie interna cu ducerea antebratului peste abdomen pe vertical. Dozare :
3 serii a cate 8-10 repetari de 3 ori pe saptamana.
Tonifiere musculara Seminar 29 Martie 2018

Tratamentul artrozei

Miscarea , dozata si controlata oportun , este indispensabila pentru mentinerea lubrefierii

articulare , incetinind limitarea progresiva a amplorii miscarilor articulare si conservarea
troficitatii musculare

Obiectivele programului de kinetoterapie recuperatorie :

- scaderea durerilor
- cresterea stabilitatii
- cresterea mobilitatii
- cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers

Programul de kinetoterapie recuperatori cuprinde :

Posturarile

- completeaza programul de lupta impotriva redorii articulare

- se porneste de la pozitia de amplitudine maxima permisa de redoare si cu ajutorul unor
forte exterioare cu actiune prelungita in timp se incearca cresterea amplitudinii
unghirilor de miscare
- se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitate neuro-musculara proprioceptiva , cum
ar fi :
 alternanta contractie izometrica – izotonica
 stabilizarea ritmica
 tehnica hold – relax
- in coxartroza se evita in special flexum-ul si rotatia externa , ca cele mai frecvente
devieri , adductia fiind mai rara
- in gonartroza – evitarea flexum-ului ; pentru deviatiile in plan frontal ( varus ,
valgum) posturarile directe sunt inoperante , doar posturarea corectoare pentru mers a
piciorului prin talonete la pantof are valoare
Mobilizarile articulare

- pentru a mentine sau ameliora amplitudinile de miscare

- in coxartroza se va pune accentul pe extensie , rotatia interna si abductie
- in gonartroza pe recastigarea extensiei complete si rotatia interna apoi pentru marirea
flexiei
- se pot utiliza toate tehnicil cunoscute : posturari , mobilizari pasive , active ,
scripetoterapie

Tractiunile – au efect antalgic deconturant , cresc mobilitatea si refac alinierea , pot fi :

 manuale – executate in axul membrului inferior la sfarsitul sedintelor de masaj ; se

executa succesiv tractiuni ( moderate ) si compresiuni corelate cu ritmul respirator
( favorizeaza circulatia si troficitatea )
 mecanice – prin tractiuni la nivelul gleznei , practicate zilnic , cu greutati de cca 3 kg ,
perioade lungi de timp , cu efect de reducere a presiunii intraarticulare si
decontracturant

Refacerea stabilitatii atat prin exercitii analitice de tonifiere musculara cat si prin exercitii in
lant kinetic inchis.

Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ( coordonare , echilibru , abilitate )

astfel incat sa fie evitat mersul schiopatat.

Mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice la nivelul articulatiile adiacente cat

si la membrul opus ; pentru coxartroza este importanta si corectarea pozitiei bazinului cu
mentinerea unei functionalitati cat mai buna a coloanei lombare.

Respectarea regulilor de profilaxie si terapia ocupationala

- exercitiile indicate trebuie sa tina cont de tipul miscarii care trebuie conservata sau
eventual recuperata , de eventualele limitari ireversibile , de grupele musculare care
trebuiesc lucrate preferential pentru obtinerea unui rezultat functional optim
Tonifierea musculaturii

- in coxartroza vizeaza tonifierea muschilor fesier mare si mijlociu , ischiogambierei si

cvadriceps
- in gonartroza se va urmari tonifierea musculaturii care „inzavoraste” genunchul in
mers – cvadricepsul in principal dar si ischiogambierii , se va urmari refacerea forteo
extensoare.

Refacerea stabilitatii

- atat prin exercitii analitice de tonifiere musculara cat si prin exercitii in lant kinetic
inchis ; exercitiile la bicicleta ergonomica se indic cu conditia individualizarii pentru
fiecare bolnav a parametrilor de lucru : inaltimea seii , incarcarea adecvata ( si
progresiva ) a solicitatii la efort
- kinetoterapia poate fi pasiva sau activa , ajutata sau incarcata
- contractiile musculare pot fi izotonice sau izometrice
- ca regula generala , sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de
limitare a miscarilor

KINETOTERAPIA PASIVA

- se recomanda ca programul kinetic sa debuteze prin mobilizarea pasiva a articulatiei

- in acest fel , kinetoterapeutul ia contact direct cu articulatia bolnava , intra in
comunicare cu pacientul , incercand sa-i castige increderea si sa-si asigure o buna
colaborare pe durata programului complex de recuperare

a. Kinetoterapia in coxartroza
- in coxartroza mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie , abductie si
rotatie interna

Exemplu de mobilizare pasiva pasiva pentru miscarea de extensie

Regula generala : in timpul fortarii extensiei articulatiei coxofemurale genunchiul ramane

extins.

 Pacientul in decubit , cu membrul inferior flectat la maximum ( genunchiul cu coapsa

pe piept) ; bascularea puternica a bazinului extinde ea insasi articulatia afectata si
eventual asistenul accentueaza extensia.
In mobilizarea autopasiva , pacientul mentine cu mainile genunchiul membrului opus la
piept , membrul afectat fiind intins pe un plan inclinat.

Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de abductie

 Pacientul in decubit dorsal : asistentul fixeaza bazinul cu o mana iar cu cealalta

executa abductia cu priza la nivelul condilului intern al femurului.

In mobilizarea autopasiva , pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa , cu membrul

inferior suspendat printr-un scripete si tractionat in sus prin priza manuala.

Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de rotatie interna

 Pacientul in decubit dorsal : asistentul prinde treimea inferioara a coapsei , ruland-o

inauntru sa in afara ( genunchiul intins ).

b. Kinetoterapia pasiva in gonartroza

- kinetoterapia pasiva in gonartroza incepe cu mobilizarea rotulei ( in sens longitudinal
si transversal ) , dupa care se trece la mobilizarea articulatiei femuro-tibiale , avand ca
obiectiv principal asigurarea libertatii de miscare in extensie si rotatie , in special
rotatia interna care este aproape intotdeauna limitata

Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de rotatie interna

 Pacientul in decubit dorsal , coapsa in abductie si genunchiul flectat la 90 O.

Kinetoterapeutul fixeaza glezna bolnavului si sustine extremitatea superioara a gambei
cu ambele maini sub linia articulara , imprimand o miscare de translatie orizontala
externa a intregii gambe. Aceasta miscare se repeta , reducand progresiv unghiul de
flexie a gambei pe coapsa.

Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de extensie

 Pacientul in sezand , cu trunchiul aplecat in fata ; kinetoterapeutul executa extensia ,

facand doua prize – una pe fata a coapsei , fixand-o la scaun si cealalta pe gamba
distal.

KINETOTERAPIA ACTIVA
Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti , in special a
muschilor stabilizatori ai articulatiei trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu
orintr-un program de mentinere a tonusului si fortei musculare. Se realizeaza prin exercitii
izometrice si izodinamice contra unor rezistente , fiind recunoscuta necesitatea de a se lucra
cu rezistenta manuala dirijata in sectorul de mobilitate indolor.

Exercitiile pentru refacerea fortei depind de gradul deficitului muscular : pentru fortele 0-1-2 ,
tehnicile de facilitate reprezinta singurele modalitati logice de lucru ( contractii repetate ,
inversarea lenta , inversarea lenta cu opunere , relaxarea – contractie , izometria alternanta ;
reeducarea fortei musculare de la o valoare peste 3 se eralizeaza prin tehnicile obisnuite de
izometrice ( exercitiile scurte izometrice zilnice ) , tehnicile izokinetice , desi de o valoare
deosebita , nu sunt uzuale.

In coxartroza se insista asupra tonifierii muschilor fesier mare si mijlociu , ischiogambieri si

cvadriceps.

In gonartroza sunt preferate contractiile musculare izometrice si pedalarea pe bicicleta

ergonomica fara rezistenta si se insista asupra tonifierii muschilor cvadriceps , ischiogambieri
si triceps sural.

Intrucat musculatura supusa tonifierii in coxartroza si gonartroza este solicitata in ortostatism

(musculatura antigravitationala) prezentam in continuare cateva exercitii pentru
exemplificare.

Exemplu de exercitiu global pentru tonifierea musculaturii extensoare a articulatiei

coxofemurale ( fesierul mare si fibrele posterioare ale fesierului mijlociu , ischiogambieri ) :

 Pacientul in decubit dorsal la marginea , cu articulatia coxofemurala flectata ,

genunchiul extins , piciorul flectat ; kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a
treimii distale a coapsei si pe fata plantara ; membrul inferior opus este flectat , cu
piciorul pe masa sau gamba atarna la marginea mesei l pacientul executa flexia
degetelor , extensia piciorului apoi flexia genunchiului si in sfarsit extensia articulatiei
coxofemurale in timp ce kinetoterapeutul opune rezistenta acestor miscari ( miscarea
de extensie contrata se continua sub planul orizontalei)

Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului fesier mare

 Pacientul in decubit dorsal la marginea mesei ; membrul inferior opus se sprijina cu

talpa pe masa , membrul afectat are coapsa flectat la 600 ( adductorii sunt scosi din
activitate) , genunchiul este flectat ( ischiogambierii sunt scosi din activitate ) , gamba
relaxata ; se executa extensia articulatiei coxofemurale , kinetoterapeutul contrand pe
fata posterioara a coapsei.
Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor

 Pacientul in decubir dorsal , cu articulatia coxofemurala flextata , genunchiul aproape

extins (pozitia genunchiului este importanta – nu trebuie extins complet , ci atat cat
intra in actiune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei , kinetoterapeutul
contrand la nivelul talonului.

Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului fesier mijlociu

 Pacientul in decubit contralateral , cu membrul inferior opus flectat si membrul afectat

cu genunchiul flectat ; pacientul executa in abductie in timo ce kinetoterapeutul opune
rezistanta pe fata laterala a genunchiului.

Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului cvadriceps

 Pacientul in decubit dorsal , cu coapsa intinsa si gamba in afara mesei ; membrul

inferior opus , flectat , se sprijina cu piciorul pe masa ; kinetoterapeutul face priza pe
fata dorsala a piciorului si pe fata anterioara distal pe gamba ; pacientul executa
extensia gambe fiind contractat de kinetoterapeut. Grupul de exercitii general
mentinerea articulatiei coxofemurale flectate la 90O , din aceata pozitie executandu-se
extensia genunchiului.

Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului triceps sural

 Pacientul in decubit dorsal , cu mmbrul inferior intins si glezna in flexia dorsala ;

kinetoterapeutul prinde in mana calcaiul pe fata lui posterioara si se opune incercarilor
pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exista rezistenta pe degete sau
antepicior , nu va intra in activitate decat tricepsul sural.