FOAIA DE OBSERVATIE IN NEUROLOGIE

Examenul neurologic
Cuprinde 12 puncte :
1.Atitudini particulare
2.Ortostatismul si mersul
3.Motilitatea activa
4.Forta segmentara
5.Coordonarea
6.Motilitatea pasiva. Tonusul muscular.Semnele meningeale.
7.Motilitatea involuntara ( miscari involuntare )
8.Reflexele
9.Tulburari vegetative si trofice
10.Sensibilitatea
11.Nervii cranieni
12.Tulburarile de limbaj si praxie

1.Atitudini particulare
- pozitie, postura
-pot interesa : - intregul corp : atitudini particulare generale
- anumite segmente ale corpului : atitudini particulare segmentare
a) Atitudini particulare generale :
- hemiplegia flasca - membre paralizate = inerte, imobile
- hemiplegia spastica – atitudinea Wernicke- Mann – la cateva saptamani de la debut :
-membrul superior semiflectat
-membrul inferior hiperextins
-pozitia “in cocos de pusca” – in meningite – decubit lateral – capul in hiperextensie ( prin
contractura musculaturii cefei si paravertebrale ) – realizand retrocolis sau opistotonus, membre
inferioare flectate pe abdomen, membre superioare flectate pe torace.
- boala Parkinson – corpul anteflectat ( “in semn de intrebare “ ) , semiflexie din articulatia
cotului si genunchiului bilateral, rigid , facies amimic, inexpresiv, ca o masca, privire fixa,
tremor static al mainilor, capului
- boala Little ( parapareza spastica infantila) – coapsele in adductie si semiflexie pe bazin.
- distrofia musculara progresiva – hiperlordoza lombara ( datorita atrofiei maselor musculare
lombare )
b) Atitudini particulare segmentare :
- Paralizia de nerv radial : mana “in gat de lebada” ( paralizia muschilor radiali extensori ) –
mana cazuta – nu poate extinde mana pe antebrat.
- Paralizia de nerv median : grifa ( gheara ) mediana – la inchiderea pumnului – policele, indexul
raman extinse si mediusul semiflectat, ultimele 2 degete se flecteaza.
- Paralizia de nerv cubital : grifa cubitala – la nivelul ultimelor 2 degete : falangele proximale in
hiperextensie iar restul falangelor in semiflexie.
- Amiotrofii mielopatice ( Aran Duchenne , SLA = scleroza laterala amiotrofica ) - “mana
simiana” – atrofia muschilor tenari, policele pe acelasi plan cu restul degetelor; tardiv – prin
atrofia intregii musculaturi a mainii – “mana scheletala”
- Paralizia de plex brahial totala – monoplegia brahiala periferica – umar coborat, membru
superior balant , inert.

2.Ortostatismul si mersul
Ortostatismul ( statiunea verticala ) – se examineaza cu proba Romberg – bolnavul sta cu
baza de sustinere micsorata prin lipirea picioarelor, bratele intinse inainte si ochii inchisi. Daca
nu poate mentine pozitia  Proba Romberg + (pozitiva)
Romberg patologic :
- tip cerebelos : tendinta de cadere de partea emisferului cerebelos lezat
- nu este influentat de inchiderea ochilor, rotatia capului
- tip tabetic ( proprioceptiv ) : oscilatii nesistematizate ; tendinta de cadere foarte accentuata la
inchiderea ochilor – tulburarea sensibilitatii profunde mioartrokinetica
- tip vestibular (labirintic) : tendinta de cadere spre partea vestibulului lezat ; se modifica cu
schimbarea pozitiei capului.

Proba Romberg II sau sensibilizat – se ingusteaza si mai mult baza de sustinere prin asezarea
picioarelor unul in fata celuilalt.

Mersul – tipuri patologice :

- mersul cosit – in hemipareza spastica – membrul inferior hiperextins – miscari de circumductie
din articulatia coxofemurala ( hipertonie piramidala pe extensorii membrului inferior )
-mersul paraparetic – hipertonie spastica la ambele membre inferioare ( = in adductie si
extensie) – mersul cosit bilateral sau pe varful picioarelor ( “mers galinaceu” )
-mersul cerebelos – ebrios, in zig-zag, baza de sustinere largita, nesigur
-mersul cerebelo-spasmodic – combina mersul paraparetic cu cel cerebelos ( scleroza multipla)
-mersul stepat – in paralizia de nerv sciatic popliteu extern – planta atinge solul initial cu varful
si apoi cu calcaiul, ridica membrul inferior la fiecare pas mult din genunchi ( = paralizia
muschilor lojei antero-externe a gambei)
-mersul miopatic “de rata” – leganat , prin atrofia muschilor centurii pelvine si lombare,
hiperlordoza lombara ( in DMP)
-mersul tabetic – tulburarile sensibilitatii profunde mioartroki netice – nu exista simtul postural ,
el isi controleaza miscarile cu ochii ( “ochii sunt carja tabeticului”) ; pe intuneric – mers
imposibil ; mers talonat – izbeste solul intai cu calcaiul; baza largita
-mersul coreic – datorat miscarilor coreice – dansant, topait
-mersul parkinsonian – pasi mici, aderenti de sol, trunchiul si capul anteflectate , tremor al
mainilor; fara balansul fiziologic al bratelor pe langa trunchi
-mersul pseudobulbar – similar celui parkinsonian, cu glisare a plantelor, insa fara tremor al
mainilor.

3.Motilitatea activa ( voluntara )

- Bolnavul trebuie sa execute miscari din articulatiile membrelor superioare si inferioare ( flexie-
extensie ; adductie – abductie, pronatie – supinatie, opozitie a policelui)
- Scopul : de a evidentia un deficit motor ( paralizie partiala / totala )
- se face intotdeauna comparativ – se urmareste amplitudinea , viteza , forta de efectuare a
miscarilor.
Probele comparative de deficit motor :
Statice : se mentine o anumita postura
Dinamice : miscari rapide, repetitive

* La membrele superioare :
Proba statica : ridicarea verticala a membrelor superioare extinse cu mentinerea pozitiei – dupa
cateva secunde  caderea membrului deficitar
Proba dinamica: efectuarea rapida si repetitiva de ridicare-coborare a membrelor superioare
hiperextinse – membrul cu pareza ramane in urma

* La membrele inferioare:
- Proba MINGAZZINI (statica) – decubit dorsal , membrele inferioare semiflectate din
genunchi , gambele paralele cu planul patului , in unghi obtuz fata de coapse, coapsele
semiflectate pe abdomen - membrul inferior paretic va cadea pe planul patului ( Mingazzini + )
- Proba BARRÉ (statica ) – decubit ventral , gambele ridicate de pe planul patului, semiflectate ,
in unghi obtuz cu coapsele- membrul paretic va cadea pe planul patului ( Barré + )
- Proba VASILESCU (dinamica) – decubit dorsal – miscari de flexie – extensie a gambelor pe
coapse – membrul paretic ramane in urma. ( Vasilescu + )

Tulburarile motilitatii active se clasifica dupa :

-intensitate : * paralizii totale – plegii
* paralizii partiale – pareze
- teritoriul afectat :
-monopareza : 1 membru afectat ( superior sau inferior )
-hemipareza : 1 jumatate dreapta sau stanga a corpului
-parapareza : 2 membre inferioare / superioare
-tri/tetrapareza : 3-4 membre
- tonusul muscular :
*paralizie flasca ( hipotona )
*paralizie spastica ( hipertona)
- neuronul motor lezat : NMC ( neuron motor central) sau NMP (neuron motor periferic)

4.Forta segmentara
- modificata direct proportional cu deficitul motor precizat prin examinarea motilitatii active
- se face comparativ, simetric , la orice muschi – bolnavul contracta muschiul ,iar examinatorul
se opune acestei miscari
- muschii anteriori ai bratului : bolnavul flecteaza antebratul pe brat – examinatorul se opune –
se observa usurinta miscarii de partea parezei
- muschii posteriori ai bratului: bolnavul extinde antebratul pe brat – examinatorul se opune
- forta pensei polico – digitale – bolnavul face inel prin opozitia policelui cu celelalte degete ;
examinatorul va incerca sa desfaca acest inel.
-muschii lojei antero-externe a gambei : bolnavul flecteaza laba piciorului dorsal; examinatorul
se opune

5.Coordonarea
- tulburarea ei = ATAXIE
- examinarea functiilor cerebelului – asigura armonizarea contractiei tuturor muschilor care
participa la actul motor voluntar ( muschii agonisti, antagonisti , sinergici, fixatori )
- Principalele tulburari de coordonare sunt :

DISMETRIA = nesiguranta in executarea miscarilor, cu deviere de la traiectoria propusa

HIPERMETRIA = amplitudinea exagerata a miscarilor, depasind tinta, datorita interventiei
tardive a muschilor antagonisti.
DISDIADOCOKINEZIA /ADIADOCOKINEZIA = imposibilitatea de a executa rapid miscari
alternative de sens contrar
* Proba marionetelor : miscari alternative rapide de supinatie-pronatie cu membrele
superioare hiperextinse
* Proba inchiderii si deschiderii pumnului
ASINERGIA = imposibilitatea de a executa miscari complexe

Probe de coordonare :
* Proba indice – nas
* Proba indice-indice
* Proba calcai- genunchi
* Proba gatului sticlei (GRIGORESCU ) – bolnavul este invitat sa introduca un deget in gatul
unei sticle sau sa apuce un obiect ( desface exagerat degetele mainii )
Probe de asinergie :
*Proba asimetriei tonice dinamice ( DRAGANESCU – VOICULESCU )
-Bolnavul ridica membrele superioare intinse pana ajung la linia orizontala, cand i se cere sa le
opreasca brusc ; membrul superior de partea leziunii cerebeloase se va ridica mai sus decat
celalalt, deasupra liniei orizontale, prin intrarea intarziata in actiune a muschilor antagonisti
frenatori.
*Proba HOLMES – STEWART : bolnavul flecteaza antebratul pe brat , examinatorul se opune
miscarii tragand de pumnul bolnavului in sens contrar, apoi ii da drumul brusc – pumnul de
partea leziunii cerebeloase va izbi brusc toracele .
* Proba flexiei dorsale a trunchiului ( podul ) : in mod normal se flecteaza genunchii pentru a nu
cadea pe spate; in leziuni cerebeloase : bolnavul cade pe spate “ca un butuc”

Totalitatea tulburarilor de coordonare = ATAXIA= miscari disproportionate ale actului motor

voluntar propus, fara existenta unui deficit motor.
Exista 2 forme clinice mai impotante de ataxie :
1.cerebeloasa
2.tabetiforma ( ale caii sensibilitatii profunde constiente )

Ataxia cerebeloasa :
Tulburarile de coordonare se accentueaza putin dupa inchiderea ochilor – homolaterale-
emisferul cerebelos lezat ( datorita dublei incrucisari a caii neocerebeloase in pedunculul
cerebelos inferior si superior)

Arhicerebelul ( lobul floculonodular ) – rol in echilibru

Paleocerebelul ( vermis ) – rol in tonusul muscular
Neocerebelul ( emisfere cerebeloase ) – rol in coordonarea miscarilor

Scrisul – litere mari, inegale, linii festinate

Vorbire – sacadata, exploziva (dizartria cerebeloasa) – datorita asinergiei muschilor fonatori,
prezenta in leziunile bilaterale de emisfere cerebeloase
TREMOR INTENTIONAL FINAL , hipotonie si pendularism rotulian – SINDROM
CEREBELOS – exista in toate afectiunile cerebeloase+ in orice afectare a conexiunilor
cerebelului.

Ataxia tabetiforma :
-se accentueaza foarte mult la inchiderea ochilor + hipotonie, areflexie osteo-tendinoasa, uneori
miscari pseudoatetozice ;
-exista in : tabes ( sifilis medular ) , eredoataxii, mieloza funiculara ( anemia Biermer) ; unele
polinevrite , poliradiculonevrite.
6.Motilitatea pasiva. Tonusul muscular.Semnele meningeale.
-Examinarea miscarilor din articulatiile membrelor superioare/ inferioare – efectuate de
examinator; se noteaza daca miscarile se fac liber sau cu dificultate
- Astfel se apreciaza tonusul muscular ( = starea de contractie permanenta, bazala a muschiului in
repaus )
Modificari ale tonusului muscular :
1.HIPOTONIA
- scaderea tonusului muscular
- cresterea amplitudinii miscarilor pasive si scaderea rezistentei la efectuarea lor
- apare in :
* leziuni de arc reflex spinal :
pe calea aferenta ( tabes, radiculite posterioare, polineuropatii senzitive)
pe calea eferenta (poliomielita acuta si cronica, radiculite anterioare, polinevrite
motorii )
pe calea aferenta si eferenta ( mononevrite, multinevrite, poliradiculonevrite,
hernii de disc, neurinoame si meningioame spinale )
*leziuni cerebeloase
*leziuni neostriate ( coree )
*leziuni masive piramidale – in stadiul initial
*amiotrofii primitive

2.HIPERTONIA
- cresterea tonusului muscular
- scaderea amplitudinii miscarilor pasive si cresterea rezistentei la efectuare lor
Tipuri de hipertonie :
a)Hipertonia piramidala ( spasticitate )
- predomina pe flexori la membrele superioare si pe extensori la membrele inferioare
= ELASTICA ( revine la pozitia initiala )
-fenomenul “lamei de briceag” (intampina la extindere rezistenta initial , apoi usurinta )
b) Hipertonia extrapiramidala ( rigiditate )
- apare in leziunile paleostriate, boala Parkinson, sindroame parkinsoniene
- rezistenta musculara ceroasa, comparata cu indoirea unui tub de plumb
-usoara predominenta pe flexori
=PLASTICA – pastreaza pozitia care i s-a imprimat
-semnul “rotii dintate “ ( NEGRO ) : miscari de extensie-flexie a antebratului pe brat – caracter
sacadat al miscarii – examinatorul mentine o mana pe bicepsul brahial al pacientului si va
percepe aceasta contractie si decontractie succesiva
-semnul Noica ( semnul blocajului ) : miscari de flexie-extensie repetitive din articulatia radio-
carpiana , efectuate de examinator in timp ce bolnavul este invitat sa ridice de pe planul patului,
membrul inferior de acceasi parte ; in momentul ridicarii apare brusc blocajul articulatiei
radiocarpiene.
Alte tipuri de hipertonii:
-rigiditatea prin decerebrare – hipertonie in extensie a membrelor – superioare in pronatie si
inferioare in adductie si rotatie interna . Prognostic grav .

Semnele de iritatie meningeana ( semnele meningeale) :

- in meningite, hemoragii subarahnoidiene
-atitudinea in “cocos de pusca” – contractura musculaturii cefei ; redoare de ceafa – limiteaza
flexia capului – barbia nu atinge toracele
Kernig I : anteflexia pasiva a trunchiului din decubit dorsal in pozitie sezanda, sustinand capul,
determina semiflexia genunchilor
Kernig II : ridicarea ambelor membre inferioare hiperextinse de pe planul patului, bolnavul
fiind in decubit dorsal, determina o semiflexie din genunchi ( miscarea se blocheaza la un unghi
mai mare de 130 grade)
Brudzinski I :anteflexia capului bolnavului ,culcat in decubit dorsal, este urmata de semiflexie
din genunchi
Brudzinski II (semnul controlateralului) : se ridica un membru inferior hiperextins de pe planul
patului  aparela membrul inferior opus semiflexie din genunchi

7.Motilitatea involuntara ( miscari involuntare ) – Diskineziile

- apar independent de vointa bolnavului
Convulsiile
- miscari bruste, ritmice  deplaseaza segmentele
- generalizate : epilepsia majora
- localizate : crize jacksoniene

Tremorul
- afecteaza membrele, capul, corpul
* cerebelos – kinetic, intentional, se exagereaza spre sfarsitul miscarii active
* parkinsonian - de postura : dispare la miscarea voluntara
-la membrele superioare : “numaratul banilor” ; “ rasucirea unei foite de tigara”
-la membrele inferioare: miscare de pedalare
-se amplifica la emotii, oboseala, dispare in somn
* etilic : rapid, diminua dupa ingestia de alcool

Miscari coreice
-miscari bruste, aritmice, polimorfe, generalizate, asimetrice
-la fata: grimace, vorbire exploziva
-paraziteaza mersul, miscarile voluntare- in sindromul neostriat ( coree )
Miscari atetozice
-lente, caracter torsionant, distal la nivelul degetelor
-encefalopatii infantile; encefalite

Hemibalismul
-miscare brusca de azvarlire a unui membru din articulatia proximala
-exista in leziunile de corp subtalamic Luys

Fasciculatiile
-contractii sincrone ale fibrelor dintr-o unitate motorie
=miscari vermiculare ( palpairi) sub piele, nu deplaseaza segmentele
- pot fi declansate de percutia muschiului
-exista in iritatia cronica a pericarionului motoneuronului periferic
-la frig,oboseala sunt tranzitorii
-caracteristice pentru SLA ( scleroza laterala amiotrofica)

Miocloniile
-miscari bruste, ample, aritmice cu deplasarea segmentelor
-nu dispar in somn
-exista in encefalite

Ticurile
-miscari stereotipe, pseudogestuale
-pot fi controlate voluntar pentru un timp
-au substrat organic sau functional

Crampele functionale
-contractia tonica a unor muschi care participa constient la efectuarea unui act motor profesional,
pe care il impiedica ( exemplu : crampa scriitorului, violonistului, pianistului)
-pentru alte miscari acesti muschi functioneaza normal

8.Reflexele
Reflexul = un raspuns la un excitant
Actul reflex are la baza arcul reflex.
Arcul reflex elementar (bineuronal, monosinaptic) – un neuron senzitiv (ggl.spinal) care capteaza
si transmite excitatia de la receptorii periferici spre neuronul motor eferent (coarne anterioare) –
al carui axon transmite impulsuri efectorii spre periferie ( muschi striat )
Arcul reflex complex (multineuronal, polisinaptic ) – intre cei doi neuroni exista si neuroni de
asociatie.
Se examineaza urmatoarele reflexe :
1.OSTEO-TENDINOASE (ROT)
2.IDIOMUSCULAR
3.CLONUSUL
4.CUTANATE
5.DE POSTURA
6.DE TRIPLA FLEXIE
7.ARHAICE (TRANZITORII )

1.Reflexele osteo-tendinoase ( ROT )

-reflexe monosinaptice
-se examineaza cu ciocanul de reflexe , percutand tendonul muschiului sau o epifiza osoasa 
contractia muschiului
-intotdeauna simetric, comparativ,cu aceeasi intensitate
-manevra JENDRASSIK – pentru distragerea atentiei bolnavului – pentru membrele inferioare –
bolnavul este solicitat sa se traga de maini in sens contrar, cu degetele acrosate

a)la membrele superioare :

1.Reflexul bicipital :
-neuromere (centrul ) :C5-C6
-nerv: musculo-cutan
-muschi: biceps brahial
2.Reflexul tricipital :
-neuromere(centrul) : C6-C7
-nerv: radial
-muschi: triceps brahial
3.Reflexul stiloradial :
-neuromere (centrul) :C6-C7
-nerv: radial
-muschi: lung supinator
4.Reflexul stilocubital(cubitopronator)
-neuromere(centrul) : C8-T1
-nerv:cubital
-muschi: patrat si rotund pronator

b)la membrele inferioare:

1.Reflexul rotulian
-neuromere : L2-L3-L4
-nerv:femoral
-muschi: cvadriceps femoral
2.Reflexul achilian
-neuromere: L5-S1-S2
-nerv: tibial posterior ( sciatic popliteu intern )
-muschi:triceps sural

Patologie ROT :
-modificari : cantitative si calitative
a) Modificari cantitative :
- Hipo/areflexia osteotendinoasa:
-leziuni ale arcului reflex spinal
*portiunea aferenta: tabes; scleroze combinate ;radiculite posterioare compresive ;
polinevrite senzitive
*portiunea eferenta: poliomielita anterioara acuta si cronica, polinevrite motorii;
radiculite anterioare
*portiunea aferenta+eferenta : polinevrite; poliradiculonevrite ; compresiuni
extramedulare
-leziuni brutale si masive ale cailor piramidale ( AVC , sectiuni medulare) : in prima faza :
hipo/areflexie, apoi trece in cateva saptamani la hiperreflectivitate
-leziuni ale organului efector periferic : DMP, miotonia Steinert, miozite

-Hiperreflectivitatea osteotendinoasa:
Exista in leziunile piramidale vechi- ROT ample, marite, vii, uneori cu difuziune - se contracta
si alti muschi pe langa cei excitati de percutie(= raspuns extins)
=reflex polikinetic, cloniform = raspunsuri multiple, succesive ,obtinute la o singura excitatie
(percutie)
-apare in :AVC, tumori cerebrale si spinale, TCC, encefalite,scleroza in placi

b)Modificari calitative:
Pendularismul rotulian – exista in leziuni cerebeloase ( hipotonie muscular ; muschii
antagonisti intervin tardiv ) = oscilatii repetitive de extensie-flexie a gambei de amplitudine
descrescenda, obtinute la o singura percutie a tendonului cvadricepsului.

2.Reflexul IDIOMUSCULAR
=contractii musculare prin percutia muschiului directa cu ciocanul de reflexe
-dispare precoce in amiotrofii primitive ( miopatice)
-se mentine pana in stadii avansate in amiotrofiile secundare ( neurogene )

3.CLONUSUL
-semn de leziune veche piramidala cu spasticitate – alungirea brusca a tendonului unui muschi
este urmata de contractia ritmica a acestuia
- Clonus rotulian – alungirea tendonului cvadricepsului
- Clonus achilian – se intinde tendonul achilian

4.Reflexele CUTANATE
- polisinaptice
-aparitia unei contractii musculare la stimularea tegumentelor cu un ac de plastic
a)Reflexele abdominale:
-decubit dorsal, membrele inferioare semiflectate din genunchi; se atinge cu acul suprafata
abdomenului dinspre linia mediana spre lateral, la 3 nivele in raport cu ombilicul:

*Reflexul abdominal superior ( supraombilical) : neuromere T6-T8 – paralela la rebordul costal

*Reflexul abdominal mijlociu(ombilical) : neuromere T9-T10 – orizontala pe linia ombilicului
*Reflexul abdominal inferior(subombilical): neuromere T11-T12- paralel cu arcada crurala

b)Reflexul palmo-mentonier ( Marinescu –Radovici)

-zgarierea eminentei tenare contractia musculaturii mentoniere homolaterale ( chiar bilaterale)
-exista in leziuni blaterale ale fasciculului geniculat pe fond aterosclerotic

c)Reflexul cutanat plantar

- neuromere : L5-S1
-zgarierea tegumentelor plantei pe marginea externa de la calcai spre degete
-normal : flexia plantar a tuturor degetelor.
-patologic: extensia halucelui (semnul BABINSKI) , rasfirarea in evantai a restului degetelor
Semnul Babinski semnifica intotdeauna leziune de fascicul piramidal
-la copil intre 1,5-2 ani – extensia halucelui este fiziologica ,datorita lipsei de mielinizarea
fasciculului piramidal

d)Reflexul cutanat plantar indiferent :

-nu apare nicio modificare a degetelor  in leziunile caii aferente senzitive

Manevre echivalente semnului Babinski :

Semnul Oppenheim : compresiunea crestei tibiale de sus in jos
Semnul Gordon: compresiunea musculaturii posterioare a gambei
Semnul Schäffer : ciupirea tendonului Achile
 Determina extensia halucelui daca exista leziuni piramidale, chiar in absenta semnului
Babinski
Manevra ROSSOLIMO – percutia fetei plantare a degetelor determina flexia lor plantara ( in
leziunile piramidale )
Echivalent la membrele superioare : semnul HOFFMANN – ciupirea brusca a falangei distale a
mediusului determina adductia policelui si flexia ultimei sale falange.
5.Reflexul DE POSTURA
-exagerat in hipertonia extrapiramidala
-tendinta muschiului de a pastra pentru un scurt timp pozitia de scurtare imprimata de examinator
prin apropierea capetelor de insertie ale muschiului
-la nivel gambier anterior; biceps brahial

6.Reflexul DE TRIPLA FLEXIE ( tripla retractie )

-ciupirea tegumentelor pe fata dorsala a plantei ; flexie brusca a degetelor piciorului
-flexia dorsala a piciorului pe gamba, gambei pe coapsa si coapsei pe abdomen, la stimulare
nociceptiva
-semnifica sectiunea medulara, cu aparitia automatismului medular sublezional
-apare dupa cateva saptamani dupa faza de soc spinal
-este intererupt controlul frenator al cailor descendente

7.Reflexele ARHAICE (TRANZITORII )

- tranzitorii : exista in primii ani de viata , dispar dupa maturizarea morfofunctionala a SNC
-persistente : in leziunile piramidale
Reflexul de sugere ( orbicularul buzelor, semnul Toulouse)
-la adult : ateroscleroza cerebrala, lacunarism cerebral , atrofie corticala, leziuni prefrontale
-dispare dupa 1 an de viata la copil
Reflexul Moro :
-schimbarea pozitiei copilului  abductie a membrelor in semiflexie si semipronatie
-dispare dupa 10 luni
Reflexul de apucare fortata:
-normal pana la 1-2 ani , pana la terminarea mielinizarii ariei 6 frontale
-patologic: leziuni vasculare ischemice cerebrale frontale ; tumori frontale

9.Tulburari vegetative si trofice

- determinate de leziuni ale SNV central si periferic
Tulburari vegetative :
* vasomotorii : VC, VD periferica ( eritroza, cianoza, paloare) ;
*secretorii: hipo/hipersecretie sebacee, sudoripara, lacrimala, salivara
*sfincteriene si sexuale: retentive/ incontinentade urina si fecale; tulburari de erectie si ejaculatie
(in leziunile de simpatico lombar si parasimpatic sacrat ) : tabes; traumatisme vertebra-medulare;
Sindrom de coada de cal + intreruperea legaturilor cu centrii superiori

Aparat cardio-vascular:
-tulburari de ritm cardiac: in afectiunile encefalului
- bradicardie in HIC
-modificari TA: HTA – in tumori cerebrale
hipoTA ortostatica: primitiva :Sindrom Shy –Drager – degenerescenta la nivel medular
secundara: leziuni medulare deasupra neuromerului T6

Aparat respirator : afectiuni encefalice, medulare , SN periferic

- tahipnee – prognostic grav + hipertensiune de origine central + coma
- perioade de apnee Cheyne-Stokes- suferinta centrilor respiratori bulbopontini

Aparat digestiv: in suferinte hipotalamice : acelerarea tranzitului / incetinirea tranzitului (ileus

paralitic)
-varsaturi matinale in jet fara greata: HIC

Tulburari trofice : afecteaza tegumente, fanere, musculatura striata, sistemul osteoarticular

*tegumente: atrofii, edeme, flictene, ulceratii, hiperkeratoze,escare de decubit
*osteo-articular: osteoporoza difuza, osteofitoza,  fracturi spontane , artropatii
*sistem muscular :
-atrofia musculara ( amiotrofia ) : clasificare :
primare (miogene) – intotdeauna simetrice:
- Distrofii musculare progresive (miopatii) –proximal
- Miotonia distrofica Steinert – distal
secundare(neurogene) – leziunile motoneuronului periferic : pericarion, axon
-poliomielita anterioara cronica, SLA , Arann-Duchenne, siringomielie
Clinic: scaderea circumferintei membrelor, stergerea conturului muscular, tesutul adipos
poate masca amiotrofia la femei, copii. Trebuie masurata comparativ circumferinta
membrelor.
Alte situatii :
-imobilizare prelungita la pat ( =globale)
-hemiplegia infantila – hipodezvoltarea hemicorpului
-leziuni de lob parietal – amiotrofii distale ( interososii mainii)
-hipertrofia musculara – miotonia congenitala Thomsen

10.Sensibilitatea
-subiectiva
-obiectiva
a) Sensibilitatea subiectiva ( spontana )
1.Parestezii ( amorteli, furnicaturi , intepaturi)
-la nivelul extremitatilor distale : acroparestezii = parestezii somatice ( in polinevrite ,
poliradiculonevrite, scleroza in placi )
Exista si parestezii viscerale (cenestopatii ) – senzatia de miscare a viscerelor ( cord, stomac,
colon)
2.Dureri – se urmareste : sediul, iradierea, intensitatea, durata, periodicitatea, asocierea cu
fenomene vegetative ( secretorii, vasomotorii )
-dupa localizare , exista :
*nevralgia – durere pe traiectul unui nerv ( sciatica, intercostala, trigeminala, suboccipitala)
*cauzalgia – caracter de arsura, continua, intensa, asociata cu tulburari vegetative ( edem,
tumefactia tegumentelor ) – in leziunile de nervi micsti ( median, sciatic popliteu intern)
*radiculalgia – pe teritoriul dermatoamelor , caracter fulgerator, continua, amplificata de tuse ,
stranut . – apare in : zona zoster , tumori vertebro-medulare, morb Pott, hernie de disc.
*durerile cordonale – leziuni de fascicul spinotalamic
-extinse,difuze, asociate cu parestezii
*durerea talamica – apare in membrele superioare, de partea opusa leziunii talamice
-are caracter cauzalgic + hiperpatic ( atingere distala → durere intensa in tot membrul)
*durerea viscerala – in tabes : criza gastrica tabetica ; ulcer gastric
-alte crize viscerale : intestin, laringe, ureterale, vaginale
*cefaleea – durerea de cap
*migrena – hemicranie pulsatila asociata cu tulburari vegetative ( greturi , varsaturi, transpiratii,
poliurie )

b)Sensibilitatea obiectiva ( provocata ) – se clasifica in :

A. Elementara (protopatica)
- Sensibilitatea superficiala ( exteroceptiva )
-Sensibilitatea profunda (proprioceptiva)
-Sensibilitatea viscerala(interoceptiva)
B. Diferentiata ( epicritica, sintetica )
-simtul localizarii tactile si dureroase
-simtul discriminarii tactile si dureroase
-simtul dermolexic
-simtul stereognozic ( simtul formelor)
-simtul schemei corporale (somatognozie )
→ se examineaza cu bolnavul cu ochii inchisi

A.Sensibilitatea elementara
Sensibilitatea superficiala ( exteroceptiva )
-tactila – se ating tegumentele cu un tampon de vata
-termica – 2 eprubete : apa calda si apa rece ; disestezie = inversarea senzatiei
-algica – ac de plastic

Sensibilitatea profunda (proprioceptiva)

-mioartrokinetica ,posturala, kinestezica ( simtul atitudinii si miscarilor segmentare )
Examinare: deplasarea in sus sau in jos / flexie-extensie degetelor de la mana sau picior
-vibratorie ( palestezia) – diapazonul in vibratie ( frecventa joasa) – se asazape eminentele osoase
superficiale – caudo-cranial ; dispare inaintea sensibilitatii posturale
→ ambele apar in : tabes, scleroze combinate, compresiuni medulare, leziuni de lob parietal,
sindroame talamice
-barestezica ( simtul greutatilor ) – 2 sfere/cuburi de greutati diferite , acelasi volum – bolnavul
cu ajutorul mainilor trebuie sa aprecieze greutatea sferelor

Sensibilitatea viscerala(interoceptiva)
-in viscere exista interoceptori ( chemo-, baro-, algo-,termo-,osmoreceptori)
practic – numai sensibilitatea dureroasa viscerala – presiune la nivelul viscerelor situate mai la
suprafata – stomac, ficat, splina

B. Sensibilitatea diferentiata ( epicritica, sintetica )

-cuprinde senzatii complexe rezultate din analiza si sinteza senzatiilor elementare →
sensibilitatea elementara trebuie sa fie integra
-Simtul localizarii tactile si dureroase
= topognozia
– imposibilitatea de a localiza sediul excitatiei = atopognozie
-Simtul discriminarii tactile si dureroase
-perceperea separata a 2 excitanti tactili sau algici aplicati concomitent pe tegument la o distanta
variabila intre ei.
-indicele de discriminare : distanta minima la care cei 2 excitanti aplicati concomitent sunt
perceputi distinct [ buze, limba = 1-3 mm ; coapse, spate = 30-60mm ]
-se poate examina cu compasul Weber
-Simtul dermolexic
- Dermolexia – consta in recunoasterea cifrelor, literelor sau desenelor geometrice simple
efectuate de catre examinator cu un excitant tactil pe tegumentul bolnavului.
Nerecunoasterea simbolului grafic = adermolexie .
-Simtul stereognozic ( simtul formelor)
- Stereognozia – capacitatea pacientului de a recunoaste cu ochii inchisi diverse obiecte plasate
in mana lui (creion, cheie) ;
-Nerecunoasterea obiectului = astereognozie – leziuni de arii 5,7 asociative
-recunoasterea formei obiectului – morfognozie
-recunoasterea materialului din care este confectionat – hilognozie
-Simtul schemei corporale (somatognozie )
- recunoasterea cu ochii inchisi a diferitelor segmente corporale proprii – bolnavul identifica cu
mana un segment din membrul superior de partea opusa
-nerecunoastere = asomatognozie ; hemiasomatognozia
Tulburarile de sensibilitate obiective:
-anestezie – globala sau partiala ( ale formelor de sensibilitate)
-leziunea totala a cailor sensibilitatilor; dupa intindere si participare se apreciaza sediul
leziunii ( nerv, radacina medulara, trunchi cerebral, talamus, parietal)
-hipoestezie – leziuni partiale
-hiperestezie – dureroasa – atingerea tegumentelor ( meningita, hiperpatie talamica)
-compresiune in moleti ( polinevrite)
-elongatie nervi ( Lasegue, Bonnet )
Dupa topografie, exista tipurile clinice de tulburari de sensibilitate :
*NEVRITIC – anestezie/ hipoestezie pe teritoriul unui nerv periferic
*RADICULAR – anestezie/ hipoestezie in benzi longitudinale ( la membre ) si transversale (la
trunchi) corespunzatoare dermatoamelor ( arie inervata senzitiv de o radacina spinala
posterioara)
*POLINEVRITIC – distal, simetric bilateral, cu limita imprecisa de trecere spre zona normala
( limita superioara stearsa )
*PARAPLEGIC – la membrele inferioare + paraplegia motorie
-nivelul superior al sensibilitatii corespunde nivelului leziunii medulare
*HEMIPLEGIC – pe o ½ din corp – exista in leziuni unilaterale ale cailor sensibilitatilor:
-leziuni medulare (hemisectiune ) = Tulburare de tip BROWN – SEQUARD ( deficit
motor ipsilateral + pierderea sensibilitatii profunde iar controlateral pierderea sensibilitatii termo-
algice)
-leziuni de trunchi cerebral :
*hemianestezie de partea opusa
*anestezie pe hemifata controlaterala ( leziuni trigemen)
*hemiplegie(hemipareza) de partea opusa leziunii
-leziuni talamice : hemianestezie profunda constienta si hiperpatie de partea opusa
-leziuni parietale : hemianestezie de partea opusa ; intereseaza sensibilitatea profunda si
sintetica ( stereognozia )
*PSIHOGEN – functional – in nevroze

DISOCIATIILE DE SENSIBILITATE (modificarile unei sensibilitati cu crutarea alteia) -2

tipuri:
1.Disociatia siringomielica ( sindromul fibrelor scurte )
-abolirea sensibilitatii termalgice
-crutarea sensibilitatii tactile si profunde
→in leziunile maduvei in regiunea canalului ependimar : siringomielie, hematomielie, tumori
intramedulare
→in leziunile unilaterale medulare (hemisectiune, sindrom Brown-Sequard ) si de trunchi
cerebral(bulb, punte) – disociatie siringomielica de partea opusa prin leziunea fasciculului
spinotalamic posterior
→in siringomielie – tulburarile de sensibilitate = simetrice, bilaterale si corespund segmentului
medular lezat

2.Disociatia tabetica
-abolirea sensibilitatii profunde constiente
-diminuarea sensibilitatii tactile
-pastrarea sensibilitatii termalgice
- exista leziuni de cordoane posterioare ale maduvei
-apare in : tabes ; sindrom neuroanemic ; boala Friedreich, mielite ; polinevrite;
poliradiculonevrite pseudotabetice ; compresiuni spinale posterioare

11.Nervii cranieni
12.Tulburarile de limbaj si praxie