ASTMUL BRONSIC LA COPIL

DR.GEANTA CRISTIAN MEDIC PRIMAR PEDIATRIE

ALERGOLOGIE
 DEFINITIE

• ASTMUL BRONSIC SE DEFINESTE CA:

• INFLAMATIE CRONICA A CAILOR RESPIRATORII
• MANIFESTATA CLINIC PRIN;
• EPISOADE DE DISPNEE PAROXISTICA
• REVERSIBILE SPONTAN SAU DUPA
• TERAPIE PROVOCATE DE;
• INGUSTAREA TEMPORARA A CAILOR AERIENE
INFERIOARE .
 INCIDENTA .

• ASTMUL BRONSIC ESTE;

• CEA MAI FRECVENTA BOALA CRONICA A COPILARIEI
• PROVOCATOARE DE CONSUM IMPORTANT DE RESURSE BANESTI
• CAUZATOARE DE REMARCABIL ABSENTEISM SCOLAR.

• S-A CONSTATAT IN ULTIMUL DECENIU;

• ATAT LA COPII CAT SI LA ADULTI
• O DUBLARE REALA A INCIDENTEI BOLII IN TARILE
INDUSTRIALIZATE ,
• CE URMEAZA TENDINTA GENERALA A CRESTERII
INCIDENTEI BOLILOR ALERGICE .

• ASTMUL BRONSIC AFECTEAZA ATAT CALITATEA VIETII COPILULUI, 2/3

DIN COPIII ASTMATICI AVAND SI CRIZE NOCTURNE CAT SI
ACTIVITATEA APARTINATORILOR .
• FRECVENTA GENERALA IN LUMEA ASTMULUI ESTE DE 1-15 LA 100

• STUDIILE PUBLICATE DE SOCIETATEA ROMANA DE PNEUMOLOGIE

PEDIATRICA IN 2007 APRECIAZA FRECVENTA ASTMULUI IN ROMANIA
DE 7,2 LA 100.

• SE APRECIAZA CA IN ROMANIA ASTMUL RAMANE INCA INSUFICIENT

DIAGNOSTICAT , LA APROX. 55 LA 100 CAZURI .

• PE CATEGORII DE VARSTA FRECVENTA AR FI DE 7,2 LA 6-7 ANI SI DE

6,8LA 7-14 ANI..

• EXISTA DIFERENTE ZONALE DE FRECVENTA FIIND MAI DES

INTALNIT LA POPULATIA DIN ARDEAL TRANSILVANIA SI MAI RAR IN
ZONA OLTENIEI
• SE CONSIDERA CA ASTMUL BRONSIC ESTE REZULTATUL ACTIUNII
UNOR FACTORI DIN MEDIU PE TERENUL DE HIPERREACTIVITATE
BRONSICA AL ASTMATICULUI .

• HIPERREACTIVITATEA SE DEFINESTE CA;

• O STARE DE INSTABILITATE A DIAMETRULUI BRONSIILOR
ASTMATICULUI
• SE POATE USOR MODIFICA SUB ACTIUNEA UNOR FACTORI
TRIGGER .

• HIPER REACTIVITATEA POATE FI ASIMPTOMATICA ,

• POATE PRECEDE BOALA ASTMATICA
• ESTE IN RELATIE CU GRAVITATEA BOLII VARIABILA CU
BOLNAVUL,
• CONSTANTA LA ACELASI BOLNAV DAR SE POATE ACCENTUA
DUPA VIROZE,,
• SCADE DAR NU DISPARE SUB ACTIUNEA ANTICOLINERGICELOR
BETA MIMETICELOR ,
• CORTIZONULUI LOCAL SAU GENERAL ,NEDOCROMILULUI,
ESTE PREZENTA DE LA NASTERE , ESTE TRANSMISA GENETIC .
ETIOLOGIA ASTMULUI BRONSIC

 FACTORII CE INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA SI MANIFESTARILE ASTMATICE

APARTIN PE DE O PARTE GAZDEI SI PE DE ALTA MEDIULUI SI PRIN ACTIUNEA
LOR CONJUGATA SE PRODUCE BOALA .

 FACTORI CE DEPIND DE GAZDA

 GENETICI –EVIDENTIATI LA 80% CAZURI .

 DOVEDITI DE AGREGAREA FAMILIALA A CAZURILOR DE ASTM BRONSIC,
 STUDIILE PE GEMENI HOMOZIGOTI,

 APARITIA ASTMULUI LA RUDELE CELOR CU HIPERREACTIVITATE BRONSICA,

 STUDIILE GENETICE CARE EVIDENTIAZA MODIFICARI PE CROMOZOMUL 5Q
ASOCIATE CU PRODUCTIA CRESCUTA DE IGE ATOPIE EVIDENTIATA LA 90%
CAZURI ,

 AMORSARE HIPER REACTIVITATE BRONSICA ,

 GENERARE MEDIATORI INFLAMATIE ,
 CITOCHINE CHEMOKINE ,
 FACTORI DE CRESTERE ,
 FACTORI CELULARI DE TIP LIMFOCIT TH2 .
 FACTORII GENETICI SANT IMPLICATI SI IN EXISTENTA FORMELOR
DE ASTM CAT SI IN MODUL DE RASPUNS LA TRATAMENT
CORTIZONIC, LEUCOTRIENIC SAU BRONHODILATATOR PRIN
ANOMALII DE EXPRIMAREA RECEPTORILOR ADRENERGICI SAU
COLINERGICI PE MUSCII BRONHICI SAU PE CAILE RESPIRATORII

 FACTORI INDIVIDUALI PREDISPOZANTI OBEZITATEA –LECTINELE

ACTIONEAZA SI ASUPRA EPITELIULUI BRONSIC,
PREMATURITATEA, ,ASPIRATIA DE LICHID AMNIOTIC LA
NASTERE,DISPLAZIA BRONCHO PULMONARA, VENTILATIA LA
NASTERE ,REFLUXUL GASTRO ESOFAGIAN,PREZENT LA 20%-30%
ASTMATICI,SENSIBILITATEA LA EFFORT IN AERUL RECE SI UMED,

 FACTORI ENDOCRINI, PREDOMINENTA ASTMULUI LA BAIETI PANA

LA PUBERTATE APOI SCHIMBAREA RAPORTULUI IN FAVOAREA
FETELOR,POSIBILITATEA DEBUTULUI ASTMULUI LA INSTALAREA
MENOPAUZEI,,EVOLUTIA MAI GRAVA A ASTMULUI LA
HIPERTIROIDIENI

 FACTORI PSIHOLOGICI EMOTIILE ,STRESSUL PRIN INTERVENTIA

NEUROMEDIATORILOR
 FACTORII CE TIN DE MEDIU

 ALERGENII DE INTERIOR ACARIENII DIN PRAFUL DE CASA ,PREZENTI

IN MEDIUL BOLNAVULUI IN TOT TIMPUL ANULUI DAR CU
PREDILECTIE IN ANOTIMPUL RECE SI UMED, ALERGENII DIN
GANDACUL DE BUCATARIE PREZENTI IN MEDIUL DE ORAS,
MUCEGAIURILE, FUNGII,BLANA , SALIVA SI URINA UNOR ANIMALE
CAINE PISICA SOARECI, PENELE . SANT MOZAICURI ANTIGENICE
FOARTE ACTIVE PENTRU TERENUL ATOPIC.

 ALERGENII DE EXTERIOR POLENURI CU EVOLUTIE SEEZONIERA DAR

CU TENDINTA LA EXTINDERE PRIN MODIFICARILE
CLIMATERICE .MUCEGAIURI PREZENTE IN MEDIUL UMED, INSECTE
CU VENINURI INDUC REACTII ALERGICE PUTERNICE CU
MANIFESTARI ASTMATICE IN CADRUL SOCULUI ANAFILACTIC .

 ALERGENII PROFESIONALI INTALNITI LA LUCRATORORI IN MEDIU DE

BRUTARII, FERME DE ANIMALE, INDUSTRIA DETERGENTILOR,

 AGRICULTURA ,CRESTEREA ANIMALELOR ,VOPSELE, MEDIU SANITAR

LATEX, PRODUC CRIZE ASTMATICE . ALERGENII INGERATI PRIN
ALIMENTE CA LAPTE, ALUNE FRUCTE EXOTICE ,PESTE ,OU FAINA POT
PRODUCE MANIFESTARI ALERGICE VARIATE INCLUSIV ASTM
BRONSIC .
 INFECTIILE VIRALE ;
 VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR PRIN INDUCEREA DE LEZIUNI EPITELIU
BRONSIC
 CRESTEREA PRODUCTIEI DE IMUNOGLOBULINE E,
 VIRUSURILE GRIPALE ,
 PARAGRIPALE RHINOVIRUSURILE PRIN INDUCTIE PRODUCERE DE IGA
SI CREARE DE COMPLEXE IGA VIRUS CARE ATACA EOZINOFILUL

 DAR POSIBIL SI UNELE BACTERII PRIN MECANISM IGE SAU NON IGE ,
 COMPLEMENT ,
 INTERACTIUNEA PRODUSI BACTERIENI CU RECEPTORII BACTERIENI
 STIMULAREA MONONUCLEARELOR PENTRU ELIBERAREA DE
HISTAMINA,
 SCADEREA NUMARULUI DE RECEPTORI BETAMIMETICI DIN BRONSII
(BACILUL PERTUSIS SI GRIPAL) ALTE INFECTII CU MICOPLASME
 CANDIDA ( ALERGIE RESPIRATORIE,URTICARIE ,
 COLON SPASTIC .
 PARAZITII INDUC CRESTERE IGE
 URTICARIE
 BRONCHOSPASM
 FACTORI FIZICI SI CHIMICI DE MEDIU FUMUL INDUSTRIAL,
 GAZELE DE ESAPAMENT SI GAZELE TOXICE SO2 NO2 NH3
 FUMUL DE TIGARE CU EFECT ATAT PE FAT CAT SI PE COPILUL MIC ,
 VARIATIILE BRUSTE DE TEMPERATURA ,
 CEATA ,
 SMOGUL
 AERUL RECE SE CORELEAZA CU DECLANSAREA CRIZELOR
 MEDICAMENTE SENSIBILITATEA LA ANTIINFLAMATOARE
NESTEROIDIENE ,
 UTILIZAREA MEDICATIEI BETA BLOCANTE SI INHIBITORILOR ENZIMEI DE
CONVERSIE ANGIOTENSINOGEN IN CARDIOLOGIE

 CRIZELE ASTMATICE APAR PE FONDUL DE HIPERREACTIVITATE

BRONSICA INITIATA SI INTRETINUTA DE FACTORII ETIOLOGICI AMINTITI .
o TRIGGERI ,FACTORI DECLANSANTI AI CRIZELOR ASTMATICE:
o INFECTII
o CONTACTUL CU ALERGENII
o IRITANTI FIZICI SI CHIMICI DIN AERULINSPIRAT
o FACTORI EMOTIONALI SI PSIHICI
o CONSUM DE MEDICAMENTE FAVORIZANTE BRONCHOSPASMULUI
o VARIATII METEOROLOGICE
o EFORTUL
o REFLUXUL GASTRO INTESTINAL
o MORFOPATOLOGIE SI PATOGENIA OBSTRUCTIEI CAILOR
RESPIRATORII IN ASTM

o ALERGENII PRIN REACTIE CU IGE FIXATE PE RECEPTORI CELULARI AI

MASTOCITELOR ,
o ASPIRINA PRIN MECANISME NON IGE,
o AERUL RECE SI IRITANTII ,
o PRIN MECANISME NECUNOSCUTE ,
o INFECTIA VIRALA SI SAU BACTERIANA PRIN MECANISME IGE SAU
NON IGE ,
o STRESSUL PRIN CITOKINE PROINFLAMATORII

o INDUC O CASCADA DE REACTII CU ASPECT MORFOPATOLOGIC DE

REACTIE INFLAMATORIE CU EVOLUTIE TRENANTA INTERSECTATA DE
EXACERBARI ACUTE.
o LAVAJUL BRONSIC SI BIOPSIA CONSTATA EXISTENTA UNUI PROCES
INFLAMATOR BRONSIC SI A PARENHIMULUI ADIACENT CHIAR SI
INAFARA ACUTIZARILOR ACEST PROCES SE EVIDENTIAZA SI LA
DISTANTA PE ARBORELE RESPIRATOR CAI AREIENE SUPERIOARE CA
O MODALITATE DE RASPUNS SINERGIC LA ACEEASI FACTORI CE
ACTIONEAZA PE ACELASI TEREN . IN MEDIUL INFLAMATOR SE POT
IDENTIFICA ELEMENTE CELULERE SI PESTE100 FELURI DE MOLECULE
CU FUNCTIE IN PROCESUL INFLAMATOR SI ALERGIC

o ELEMENTELE CELULARE;

o -MASTOCITE CELULE CARE CONTIN MEDIATORI AI REACTIEI

ALERGICE PREFORMATI –HISTAMINA TRIPTAZA ,SI NEOFORMATI IN
URMA REACTIEI ALERGICE –
PROSTAGLANDINE ,LEUCOTRIENE,,FACTORI CHEMOTACTICI PENTRU
MONOCITE NEUTROFILE,TROMBOCITE.. MASTOCITELE AU RECEPTORI
DE SUPRAFATA CU INALTA AFINITATE PENTRU IGE CARE DACA SE
LEAGA DE MASTOCIT ACESTA SECRETA MEDIATORII PREFORMATI
SAU FORMATI DE NOVO.
o CELULELE ENDOTELIALE ALE VASELOR BRONSICE AU MOLECULE DE
ADEZIUNE VCAM SI ICAM ,SELECTINE CE ACTIVEAZA SI RETINE
EOZINOFILUL DIN CIRCULATIE LA NIVELUL BRONSIEI.

o EOZINOFILELE AU RECEPTORI PENTRU IGE ,CARE IN URMA CUPLARII

SAU LA STIMULUL ALTOR MEDIATORI ELIBEREAZA MEDIATORI
MULTIPLI CU ROL DISTRUCTIV PE EPITELII,SI FORMATIUNILE NERVOASE
LOCALE ,AMPLIFICA INFLAMATIA ,INGROASA MB A EPITELIULUI.

o MONOCITELE LOCALE SI MONOCITELE CIRCULANTE TRANSVAZATE

ELIBEREAZA MEDIATORI DE TIP INTERLEUKINE ,TNF A, ,CARE
DEGRADEAZA TESUTUL CONJUNCTIV LOCAL,AMPLIFICA REACTIA
INFLAMATORIE LOCALE MOBILIZEAZA LI.T

o LIMFOCITE T AMPLIFICA REACTIA LOCALA INFLAMATORIE REGLEAZA

FORMAREA DE IG SI CELULE LIMFOCITARE

o POLIMORFONUCLEARELE APAR MAI TARZIU SI PERPETUEAZA

INFLAMATIA

o CELULELE EPITELIALE BRONSICE ELIBEREAZA CITOKINE SI CHEMOKINE

o CELULA MUSCULARA BRONSICA ELIBEREAZA MEDIATORI UMORALI AI

INFLAMATIEI
 -CELULELE ENDOTELIALE ALE VASELOR BRONSICE
RECRUTEAZA DIN CIRCULATIE CELULE INFLAMATORII SI LE
TREC IN FOCAR

 -FIBROBLASTELE SI MIOFIBROBLASTELE PRODUC COLAGEN

SI PROTEOGLICANI RESPONSABILIDE REMODELARE

 - NERVII CAILOR AERIENE – FIBRELE COLINERGICE SE

ACTIVEAZA SI DAU PRIN REFLEX DE AXON BRONCHOSPASM SI
SECRETIE IAR FIBRELE SENZITIVE DAU SENZATIA DE
CONSTRICTIE TORACICA SI ELIBEREAZA NEUROPEPTIDE
INFLAMATORII
 MEDIATORI MOLECULARI IN INFLAMATIA BRONSICA

 S-AU EVIDENTIAT PESTE 100 MOLECULE ACTIVE IN FOCARUL INFLAMATOR

 - CHEMOKINELE RECRUTEAZA CELULE INFLAMATORII IN FOCAR SI PROVIN DIN

CELULELE EPITELIELE CAI AERIENE EX. EOTAXINA RECRUTEAZA EOZINOFILE,IAR
CHEMOCHINELE CONTROLATE SI ACTIVATE DE TIMUS ,TARC, SI DE MACROFAGE
RECRUTEAZA CEL TH2.

 -CISTEINIL LEUKOTRIENELE PROVIN DIN MASTOCITE,MONOCITE SI EOZINOFILE

SI AU ACTIUNE PROINFLAMATORIE SI BRONCHOCONSTRICTOARE.

 - CITOCHINELE ORCHESTREAZA INFLAMATIA SI DETERMINA SEVERITATEA

BOLII IL1 SI TNFA AMPLIFICA INFLAMATIA GMCSF PRELUNGESTE VIATA EO.

 - CITOCHINELE DIN TH2 –IL5 CRESC VIATA EO IL4 DIFERENTIAZA TH2, IL13
FAVORIZEAZA SINTEZA IGE

 - HISTAMINA ELIBERATA DIN MASTOCITE PRODUCE BRONCHOCONSTRICTIA SI

FAVORIZEAZA INFLAMATIA

 - N0 OXIDUL NITRIC PRODUS DE CELULELE EPITELIALE DAU VASIDILATATIE

CORELAT CU INFLAMATIA .

 MEDIATORII CELULARI SI MOLECULARI PREZENTI IN CANTITATE CRESCUTA SI

TIMP INDELUNGAT IN BRONSII PRODUC MODIFICARI STRUCTURALE ALE
PERETILOR BRONSICI REZULTAND IN FAZA DE CRIZA DIMINUAREA REVERSIBILA A
CALIBRULUI BRONSIC DAR IN TIMP SI REDUCEREA PROGRESIVA SI IREVERSIBILA A
LUMENULUI BRONSIEI PRIN REMODELARE BRONSICA.
o REMODELAREA BRONSICA CONSTA IN:

o -FIBROZA SUBEPITELIALA PRIN FIBRE DE COLAGEN SI

PROTEOGLICANI DEPUSE SUB MEMBRANA BAZALA PREZENTA
CHIAR INAINTEA SIMPTOMELOR DE ASTM.

o -MUSCULATURA NETEDA BRONSICA CRESTE CA GROSIME PRIN

HIPERTROFIE SI HIPERPLAZIE CA URMARE A FACTORILOR DE
CRESTERE ELIBERATI IN FOCARUL INFLAMATOR.

o -VASELE DE SANGE PROLIFEREAZA CA URMARE A ACTIUNII

VEGF

o -GLANDELE MUCOASE SE HIPERTROFIAZA SI PRODUC MUCUS.

o SINTETIC FACTORII CELULARI SI MOLECULARI PREZENTI IN

FOCARUL INFLAMATOR PRIN CONDITIONARE GENETICA,
INFECTIOASA, ALERGICA, FACTORI FIZICI, TOXICI, NEUROLOGICI
DETERMINA ACUT REDUCEREA DIAMETRULUI BRONSIEI CU
PRODUCERE DE CRIZA ASTMATICA IAR PE DURATA PRELUNGITA
REMODELARE BRONSICA.
• MORFOPATOLOGIC SE REALIZEAZA DOUA TABLOURI
HISTOLOGICE:

• PREDOMINENTA DE EOZINOFILE ( FORMA DE ASTM CU ETIOLOGIE

ALERGICA)

• PREDOMINENTA DE POLIMORFONUCLEARE (ASTM CU ETIOLOGI E

INTOLERANTA LA ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE SI
ETIOLOGIE INFECTIOASA).

• INFLAMATIA BRONSICA DUPA DURATA PREZINTA O FAZA ACUTA

IN CARE SE RECRUTEAZA CELULELE INFLAMATORII, FAZA
SUBACUTA CU ACTIVARE A CELULELOR REZIDENTE SI
RECRUTARE CELULE NOI SI FAZA CRONICA CU LEZIUNI
CELULARE PERSISTENTE AMPLIFICATE DE MODIFICARI
STRUCTURALE ALE TESUTULUI BRONSIC CU DURATA
PERMANENTA.
 MECANISMELE PROBABILE SI POSIBILE PENTRU
 CRONICIZARE:PERSISTENTA ANTIGENELOR, INSUFICIENTA STOPARE A
INFLAMATIEI ENDOGENE, INSUFICIENTA STOPARE A LIMFOCITELOR T,
MODIFICARI GENOMICE LOCALE VIRALE IN CODIFICAREA CITOKINELOR,
PARTICULARITATI ALE MASTOCITELOR SAU ALE ACTIVARII LOCALE A
LIMFOCITELOR T.

FACTORII DE MEDIU SI FACTORII GENETICI DETERMINA

COMPORTAMENTUL ASTMULUI:
 ATOPIE,
 INFLAMATIE CRONICA A CAILOR RESPIRATORII CU REMODELARE CU
HIPERREACTIVITATE BRONSICA CE CONDUCE LA ASTMUL BRONSIC.
 FIZIOPATOLOGIA CRIZEI ASTMATICE

 OBSTUCTIA ACUTA BRONSICA REVERSIBILA SPONTAN SAU SUB TERAPIE

REALIZATA PRIN ;
 EDEM,
 SECRETII
 SPASM MUSCULAR
 CRESTE REZISTENTA LA FLUXUL AERIC,
 PRODUCE COLABAREA UNOR BRONSII,
 HIPERINFLATIE GLOBALA,
 CRESTEREA TRAVALIULUI RESPIRATOR PE PLAMAN CU
 MODIFICAREA ELASTICITATII;
 DISTRIBUTI NEUNIFORMA A TULBURARILOR DE VENTILATIE CU
MODIFICAREA RAPORTULUI VENTILATIE/ PERFUZIE PRODUCE
ANOMALIA GAZELOR RESPIRATORII INITIAL CU HIPOXIE SI HIPOCAPNIE

 IN CAZURI MAI GRAVE HIPOXIE CU HIPERCAPNIE; HIPOVENTILATIA

ALVEOLARA CONTRIBUIE LA SCADEREA PH-ULUI UNEORI CU
HIPERTENSIUNE PULMONARA, SOLICITAREA VENTRICULARA DREAPT,
DEFICIT DE UMPLERE A VENTRICULULUI STANG.
 DIAGNOSTICUL ASTMULUI BRONSIC
 STABILIREA DIAGNOSTICULUI POZITIV DE ASTM BRONSIC ESTE FOARTE
IMPORTANTA DEOARECE ESTE O BOALA CRONICA CU CRIZE ITERMITENTE CU
MANIFESTARI NESPECIFICE PREZENTE SI IN ALTE BOLI .

 SURPRINDEREA CRIZEI DE ASTM BRONSIC LA PREZENTARE SAU O DESCRIERE

SPECIFICA IN CAZ DE ANAMNEZA AJUTA FOARTE MULT LA DIAGNOSTIC .

 DIGNOSTICUL DE ASTM BRONSIC ESTE SUGERAT DE EXISTENTA URMATOARELOR

SEMNE :DISPNEE EXPIRATORIE, TUSE , WEEZING SI SENZATIE CONSTRICTIE
TORACICA LA CARE SE ASOCIAZA UNELE CARACTERISTICI SUGESTIVE:

 -VARIABILITATE A DISPNEEI IN CURSUL A 24 DE ORE CU

PREDOMINENTA NOCTURNA SAU MATINALA.
 -CORELATIE CU FACTORI DECLANSATORI, ALERGENI, INFECTIE,
MEDICAMENTE, FUM, STRESS, EFFORT, TRATAMENTE CU BETA-
BLOCANTE SAU INHIBITORI ENZIME DE CONVERSIE.
 -AMELIORARE LA PROBA TERAPEUTICA CU BETA MIMETICE
 -ASOCIEREA CU ALTE BOLI ALERGICE( RINITA, URTICARIE,
CONJUNCTIVITA ALERGICA, ECZEME SI ALERGII ALIMENTARE)
 -ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE SI HEREDOCOLATERALE
DE ASTM, BOLI ATOPICE SI WEEZING IN PERIOADA DE SUGAR.

• INTREBARI AJUTATOARE:
• -EPISOADE DE RESPIRATIE SUIERATOARE, TUSE NOCTURNA, WEEZING
LA EFFORT,ALERGENI SAU FUM,”RACELI”CU DURATA MAI MARE DE
ZECE ZILE.
•
• CLINIC:OBSTRUCTIE DIFUZA A CAILOR AERIENE CU EXPIR PRELUNGIT
SI RALURI SIBILANTE SI RONFLANTE
• -HIPERINFLATIE:TORACE CU DIAMETRUL ANTERO POSTERIOR
CRESCUT,HIPERSONORITATE, MURMUR VEZICULAR DIMINUAT.
• -FORMELE SEVERE REALIZEAZA INSUFICIENTA RESPIRATORIE
CU CIANOZA, TAHICARDIE, TIRAJ, SEMNE
NEUROLOGICE( SOMNOLENTA, AGITATIE).
• -FORMELE USOARE SE DEPISTEAZA GREU CLINIC FIIND
NEVOIE DE TESTE SPIROMETRICE.
•
• SEMNE PARACLINICE
• -HEMATOLOGIC: LEUCOCITOZA, EOZINOFILIE UNEORI VSH
USOR CRESCUT.
• -SEMNE RADIOLOGICE:PULMONAR TORACE CU
DIAFRAGMELE COBORATE, COASTE ORIZONTALIZATE,
• HIPERTRANSPARENTA
DIFUZA, CORD VERTICALIZAT;EXAMEN RADIOLOGIC SINUSURI UNEORI
CU MUCOASA INGROSATA SAU EXUDATE.
• TESTE FUNCTIONALE RESBIRATORII NECESARE PENTRU EVALUAREA
GRAVITATII ASTMULUI,DIAGNOSTICAREA FORMELOR
OLIGOSIMPTOMATICE,EVALUAREA RASPUNSULUI LA TRATAMENT.

• SE POT EVALUA VEMS-UL , CAPACITATEA VITALA SI RAPORTUL

VEMS/CAPACITATE VITALA, PEAKFLOMETRIA CU APARAT PORTABIL.

• ACESTE TESTE EVIDENTIAZA LIMITAREA FLUXULUI AERIAN PRIN

SCADEAREA VEMS-ULUI SI RAPORTUL VEMS/CAPACITATE VITALA
SUB 80% DIN VALOAREA PREZISA.

• ACESTE TESTE EFECTUATE DUPA ADMINISTRAREA DE AEROSOLI

VENTOLIN 200-400 MCG VOR ARATA O CRESTERE CU MAI MULT DE
12% DIN VALOAREA ANTERIOARA EVIDENTIIND CARACTERUL
REVERSIBIL AL BRONCHOSPASMULUI SUB BRONHODILATATOARE CU
ACTIUNE RAPIDA.
• PEAKFLOMETRIA EFECTUATA CU APARATE POTRATIVE EVALUEAZA
LIMITAREA FLUXULUI AERIAN POSIBIL DE EFECTUAT SI DE
BOLNAVUL INSTRUIT LA DOMOCILIU. SCADEREA PEF SUB 80% DIN
VALOAREA PREZISA ESTE PATOLOGIC( ORIENTEAZA CATRE ASTM )
IAR CRESTEREA CU 20% SUB ACTIUNEA BAR SUBLINIAZA
CARACTERUL REVERSIBIL AL BRONCHOSPASMULUI.

• PEF-UL EFECTUAT LA DIFERITE MOMENTE ALE ZILEI NU

TREBUIE SA DEA VALORI CU INDICE DE VARIATIE MAI MARE DE 20%
IAR DEPASIREA ACESTEI VALORI SEMNIFICA VARIABILITATEA
FUNCTIEI PULMONARE A ASTMATICULUI. TESTUL PEF ESTE USOR DE
EFECTUAT DAR REALIZEAZA O FIABILITATE MAI MICA.

• TESTELE DE PROVOCARE CU METACOLINA HISTAMINA

EVIDENTIAZA HIPERREACTIVITATEA BRONSICA. SE RECOMANDA A FI
EFECTUATA IN CAZURI DE ASTM ASIMPTOMATIC CLINIC.
 TESTUL DE PROVOCARE LA EFORT EVIDENTIAZA ASTMUL DE
EFFORT.

 TESTE DE PROVOCARE CU ALERGENI SE EFECTUEAZA

CU DOZE PROGRESIVE DE SOLUTII DE ALERGENI SUSPECTATI
CA FACTORI TRIGGER
 TESTELE FUNCTIONALE RESPIRATORII SUNT
OPERATIVE DE LA VARSTA DE 5-6 ANI SI SUB ACEASTA
VARSTA SE POATE EFECTUA PLETISMOGRAFIA.
 EVALUAREA NONINVAZIVA A INFLAMATIEI BRONSICE
SE EFECTUEAZA PRIN CITOLOGIE A LAVAJULUI BRONSIC
PENYRU EOZINOFILIE SI POLIMORFONUCLEARE.
 EVALUAREA OXIDULUI NITRIC IN AERUL EXPIRAT
METODA DE STUDIU IN CURS DE STANDARDIZARE

• DETERMINARE STATUS ALERGIC

• -DETERMINARE IG E TOTALE SI IG E SPECIFICE

PENTRU ALERGENI CARE SUNT SPECIFICE IN
ASTMUL ALERGIC.
• -TESTE CUTANATE LA ALERGENI DE MEDIU
SUNT POZITIVE IN ASTMUL ALERGIC SI SE POT
EFECTUA PRIN METODA PRICK DE LA VARSTE MICI
SI REALIZEAZA O COMPLEMENTARITATE BUNA CU
DOZAREA IG E SERICE.
 DIAGNOSTICUL POZITIV;

 SE EFECTUEAZA PRIN CORELAREA SEMNELOR CLINICE CU

AHC SI APP DE ATOPIE.

 SUB VARSTA DE 5 ANI DIAGNOSTICUL CLINIC E DIFICIL

PENTRU CA WHEEZING-UL CLINIC APARE SI-N ALTE BOLI SI
NU SE POT EFECTUA PROBE FUNCTIONALE.

 SE EFECTUEAZA PE BAZA SEMNELOR CLINICE, RADIOLOGICE

SI BIOLOGICE CU EXCLUDEREA ALTEI CAUZE DE WHHEZING.

 DIGNOSTICUL POZITI LA COPILUL PESTE 5 ANI ESTE

SUSTINUT SI PRIN PROBELE FUNCTIONALE RESPIRATORII.
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 LA COPII SUB 5 ANI SE VA EFECTUA CU;

• BRONSIOLITA,
• MUCOVISCIDOZA,
• DISPLAZII BRONHOPULMONARA,
• MALFORMATII PULMONARE CU WHEEZING,
• ASPIRATII DE CORP STRAIN ,
• DEFICITE IMUNE ,
• BOALA CILILOR IMOTILI,
• REFLUX GASTRO ESOFAGIAN,
• TBC,
• ADENOPATII MEDIASTINALE,
• TUMORILE.

 LA COPII PESTE 5 ANI: SINDROAME DE HIPERVENTILATIE SI PANICA,

OBSTRUCTIE CAI RESPIRATORII SUPERIOARE, INHALARE CORP
STRAIN, RINOSINUZITE,DISFUNCTIE CORZI VOCALE,MALFORMATII
CONGENITALE DE CORD, REFLUX GASTRO ESOFAGIAN, PNEUMONIE
INTERSTITIALA, INSUFICIENTA VENTRICULARA STANGA.
 FORME CLINICE PARTICULARE DE ASTM:
-TUSE SPASMODICA
-ASTM DE EFFORT
-ASTMUL ASOCIAT CU REFLUXU GASTRO ESOFAGIAN
-ASTMUL SUGARULUI SI COPILULUI MIC
 ASTMUL COPILULUI MIC POATE FI SUSPICIONAT PE BAZA
CLINICA

 A EXISTENTEI A 3 CRIZE DE WHEEZING SPATIATE DE

INTERVALE LIBERE.IN AFARA UNOR INFECTII VIRALE
EPIDEMIOLOGICE SAU WHHEZING FRECVENT >1 CRIZA /
LUNA,TUSE CU SAU FARA WHEEZING LA EFORT, TUSE
NOCTURNA INEXPLICABILA SI PRELUNGITA,ABSENTA
VARIATIILOR SEZONIERE DE WHEEZING.
• FORME CILNICE IN RAPORT CU GRAVITATEA (VEZI CLASIFICAREA
GINA)

• CRIZA DE RAU ASTMATIC:

• SE DEFINESTE CA O STARE GRAVA DE INSUFICIENTA RESPIRATORIE
APARUTA MAI FRECVENT PE UN ASTM INSUFICIENT TRATAT DAR
UNEORI( RAR) CHIAR IN AFARA EXISTENTEI UNUI SINDROM ASTMATIC
ANTERIOR, CRIZA CARE NU SE CUPEAZA LA TERAPIA BAR INITIATA IN
CABINET.

• CLINIC ASOCIAZA SINDROM DE DISFUNCTIE VENTILATORIE SEVERA

UNEORI CU SILENTIUM RESIRATOR, CU TULBURARI
NEUROLOGICE( SOMNOLENTA, AGITATIE, TRANSPIRATII, CIANOZA,
EPUIZARE, PULS PARADOXAL,TIRAJ, SATURATIE SCAZUTA A OXIGENULUI
<92%,VEMS<25% SI PA CO2 >45%).

• NECESITA INTERNARE DE URGENTA CU TRATAMENT IN SECTIILE DE

TERAPIE INTENSIVA.
• EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
• STUDIILE DE EVOLUTIE ALE ASTMULUI BRONSIC PE COHORTE
FEFECTUATE DE MARTINEZ AU EVIDENTIAT URMATOARELE
POSIBILITATI EVOLUTIVE

• WHEEZING PRECOCE TRANZITOR DEBUT PRECOCE,DISPARE LA VARSTA

DE 3 ANI,ARE CARACTERISTICELE: NEATOPIC (IGE NORMALE),ESTEIN
RELATIE CU INFECTIILE VIRALE,COPIII AU FUNCTIA PULMONARA
REDUSA POSIBIL PRIN FACTORI INTRA UTERINI (FUMATUL LA MAMA)
SAU PRIN PREMATURITATE / GREUTATE MICA LA NASTERE ,TRIGERRUL
ESTE INFECTIOS .UN NUMAR DE 40% DIN PRESCOLARI AU AVUT O CRIZA
DE ASTM SI UN NUMAR DE 60-70%INTRA IN REMISIE LA 8-14 ANI

• WHEEZING PRECOCE PERSISTENT 40% DIN COPIIICU WHEEZING LA

VARSTA SUB3 ANI RAMAN ASTMATICI

• DUPA 6 ANI(PREZINTA ANOMALII INTRINSECI,OBSTRUCTIE

EVOLUTIVA,TERENPERSONAL,SIFAMILIAL DE ATOPIE)

• 3 . ASTM CU DEBUT TARDIV IN COPILARIE DUPA VARSTA DE 3

ANICU TENDINTA LA PERSISTENTA LA VARSTA DE ADULT SAU CU
VINDECARE LAPUBERTATE EXISTA INTOTDEAUNA RISCUL REAPARITIEI
CRIZELOR PREZINTA TEREN ATOPIC EXZEME

• 4. ASTM INDUS DE ASPIRINA FRECVENTA DE 2-5% CUTENDINTA LA

PERSISTENTA
 CONCLUZIE : DEBUTUL ASTMULUI BRONSIC SE SITUEAZA
PRECOCE ,EVOLUTIA ESTE SPRE REMISIE LA MAJORITATEA
CAZURILORLA VARSTA DE 8-14 ANI PRIMA CRIZA DE ASTM
BRONSIC POATE SURVENI ORICAND IN TIMPUL VIETII IN
SPECIAL DACA EXISTA

 FACTORI DE RISC:WHEEZING IN COPILARIA MICA,

ANTECEDENTE PERSONALE SI HEREDOCOLATERALE DE
ATOPIE,EOZINOFILIE SANGUINA TUSE IN EPISOADE
PRELUNGITE SI FARA CAUZA APARENTA CU SAU FARA
WHEEZING ,RINITA ALERGICA
• FENOTIPURI CLINICE DE ASTM BRONSIC LA COPIL

• TRATAMENTUL ASTMULUI BRONSIC

• ASTMUL ESTE O BOALA CRONICA CARE POATE EVOLUA IN PUSEE CU

REMISII SI RECADERI NEASTEPTATE CU POSIBILITATEA UNOR
MASURI DE PROFILAXIE SI TRATAMENT COMPLEX, STADIALIZAT SI
EFICIENT, CARE A IMBUNATATIT CONSIDERABIL CALITATEA VIETII
PACIENTULUI .

• OBIECTIVELE TRATAMENTULU

• -CONTROL SIMPTOME
• -ACTIVITATE FIZICA NORMALA
• -FUNCTIE PULMONARA NORMALA
• -PREVENIREA EXACERBARILOR
• -EVITAREA EFECTELOR SECUNDARE ALE MEDICATIEI
• TRATAMENTUL PROFILACTIC

• PROFILAXIE PRIMARA - PRIVESC MASURILE DE EVITARE A

APARITIEI ASTMULUI LA COPIL SI PRESUPUNE CONSULT
GENETIC EVITAREA DE CATRE VIITOAREA MAMA A FUMATULUI
SI ALERGENILOR FRECVENTI SI POTENTI ALIMENTATIA
NATURALA A COPILULUIIN PRIMELE 6 LUNI DE VIATA ,EVITAREA
DE CATRE SUGAR SI COPILIL MIC A CONTACTULUI CU ALERGENII
DE MEDIU

• PROFILAXIA SECUNDARA PRESUPUNE EVITAREA

INFECTIILOR EFECTUAREA VACCINARILOR CURENTE SI A CELEI
ANTIGRIPALE CRESTEREA REZISTENTEI NESPECIFICE
ANTIINFECTIOASE PRIN MASURI DE CALIRE CURE
BALNEARE ,SALINA, VACCINURI ANTI INFECTIOASE
NESSPECIFICE EVITAREA CONTACTULUI CU ALERGENII
ORIENTARE PROFESIONALA,EVITARE EXCES
PONDERAL ,COLORANTI SI ADITIVI ALIMENTARI,STRESS,REFLUX
GASTRO ESOFAGIAN ,SINUZITE ETC.
•
 FORME CLINICE ASTM IN RAPORT CU GRAVITATEA

GRAVITATE SIMPTOME NOCTURN FUNCTIE PULM.

TREAPTA 4 -Simprome permanente FRECVENT FEV/PEF< 60 % din

-Limitarea activitatii Normal
Astm Brosnsic
zilnice
permanet sever
-Acutizari frecvente Variabilitate PEF > 30 %

TREAPTA 3 -Simt. Zilnice > 1 / sapt PEF < 80 % N

AB persistent moderat -B agonist zilnic Variabilitate PEF > 30 %
-Acutizari afecteaza
activitatea
-Acutizari > 2/ sapt.

TREAPTA 2 -Simt > 2/ sapt > 2/ luna PEF > 80 % N

AB persistent usor -Dar < 1/ zi Variavilitate PEF 20 – 30
-Acutizarile pot limita %
activitatea

TREAPTA 1 -Simtome < 2/ sapt < 2/ luna PEF > 80 % N

AB usor intermitent -Asimtomatic si PEF N Variabiliate PEF < 20 %
intercritic
-Acutizari scurte
 TRATAMENTUL ETAPIZAT DE FOND IN ASTMUL BRONSIC
Forma gravitate astm Tratament profilactic de lunga durata Tratament simpt in criza

TREAPTA IV MEDICATIE ZILNICA Bronhodilatator cu

Astm persistent -Cortico steroizii inhalatori doze mari > 400 mcg / zi durata scurta
sever -Bronhodilatator durata lunga
-Cortico steroizi tablete / os ; +/- miofilin SR +/-
leucotriene +/- anticorpi IGE(omalizumab)
TREAPTA III MEDICATIE ZILNICA Bronhodilatator cu
Astm persistent -Cortica steroizii inhalatori doze medii >= 200-400 ndurata scurta de
moderat mcg/ zi 3- 4 X / zi
-Bronhodilatatoare durata lunga+/- leucotriene +/-
teofilin SR +/- ipratropium
TREAPTA II MEDICAZIE ZILNICA Bronhodilatator cu
Astm persistent -Cortica steroizii inhalatori doze mici(100-200 mcg) durata scurta de 3-
usor -Leucotriene 4 X / zi
-Cromoglicat

Astm intermitent Nu necesita medicatie zilnica Bronhodilatator cu

durata scurta 3-4
X / zi
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
 PREZINTA DOUA ASPECTE PRINCIPALE :

 1.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE FOND CARE

VIZEAZA EVITAREA ACUTIZARILOR ASTMATICE IN ACEASTA
BOALA CRONICA
 2. TRATAMENTUL ATACULUI ASTMATIC
• CLASELE DE MEDICAMENTE FOLOSITE IN TRATAMENTUL ASTMULUI
BRONSIC
• CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICATIE IN ASTM : CALEA
INHALATORIE CU DIFERITE TEHNICI SI APARATURA ADECVATA
VARSTEI PACIENTULUI – AEROSOLI LA SUGAR SI COPILUL SUB 5 ANI,
LA ACEEASI VARSTA MEDICATIA INHALATORIE POATE FI
ADMINISTRATA SI CU SPRAY-URI (MDI) LA CARE SE ASOCIAZA
SPACERUL.

• INTRE 4 SI 6 ANI SE POATE ADMINISTRA MDI SI PIESA BUCALA IAR

PESTE 6 ANI MDI SAU MEDICAMENTE SUB FORMA DE PUDRA
INHALATORIE.

• LA TOATE CATEGORIILE DE VARSTE IN CAZURILE GRAVE SE POT

ADMINISTRA AEROSOLI PRIN APARATE CLASICE SAU CU INALTA
PULVERIZARE, DEOARECE IN STARILE GRAVE INSPIRUL NU ESTE
EFICIENT.
• ALTE CAI DE ADMINISTRARE SUNT REPREZENTATE DE CALEA ORALA(
BRONCHODILATATOARE, ANTIINFLAMATOARE, ANTIALERGICE DAR
EFECTEL SECUNDARE APAR MAI USOR; CALEA PARENTERALA-
SUBCUTANAT INTRAMUSCULAR SAU INTRAVENOS INCLUSIV PRIN
PERFUZIE PENTRU BRONCHODILATATOARE SI CORTICOIZI
RECOMANDATE IN CAZURILE GRAVE.
•
• BRONCHODILATATOARELE
• BETA MIMETICELE CU ACTIUNE RAPIDA SI DE SCURTA DURATA
(BAR) SANT MEDICAMENTELE DE ELECTIE IN TRATAMENTUL
ATACULUI DE ASTM :
• VENTOLIN(SALBUTAMOL SPRAY 100MCG/PUF,FENOTEROL
200MCG/PUF,TERBUTALIN SPRAY 250MCG/PUF ADMINISTRATE IN DOZE DE
1-2 PUF DE 3 ORI/ZI.SALBUTAMOLULU EXISTA SI SUB FORMA DE TABLETE
SAU SIROP.EFECTELE SECUNDARE: AGITATIE,TAHICARDIE, PALPITATII,
TREMOR, HIPOPOTASEMIE.

• ANTICOLINERGICELE:IPRATROPIUM BROMID-20-40 MCG/PUF MAI

PUTIN INTREBUINTAT IN PEDIATRIE, UTIL IN FORMELE CU
HIPERSECRETIE.

• BRONCHODILATATOARELE DE TIP METIL XANTINE(MIOFILIN) SI

FORME RETARD AU EFECT ANTIINFLAMATOR REDUS SI NU SE MAI
RECOMANDA IN ATACUL ASTMATIC. SE POT ASOCIA LA FORMELE DE
ASTM NECONTROLAT CU CORTICOIZI INFLAMATORI.

• DOZELE: 10-20 MG/KG CORP. EFECTE SECUNDARE:

GASTROINTESTINALE(VARSATURI INCLUSIV SANGUINOLENTE),
CARDIACE, NEUROLOGICE(AGITATIE, CONVULSII).
• MEDICATIE ANTIINFLAMATOARE
• ESTE UTILIZATA CA TRATAMENT DE FOND (INTERCRITIC) PENTRU
EVITAREA DETERIORARII FUNCTIEI PULMONARE :
• CORTICOSTEROIZII SUNT MEDICAMENTELE DE ELECTIE FOLOSITE IN
SPECIAL PE CALE INHALATORIE IN DOZE CORESPUNZATOARE GRAVITATII
SIMPTOMATOLOGIEI ASTMULUI: BECLOMETAZONA-500 SI 250 MCG/PUF,
BUDESONOD-50-200 MCG/PUF,FLUTICASON(DE 2 ORI MAI POTENT)-50,125,250
MCG/PUF. CCLESONID 80-I60MCG .IN CAZURI GRAVE SE UTILIZEAZA CALEA
INTRAVENOASA CU: HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON -25 SI 100 MG,
MEDROL INJECTABIL 20-40-250 MG SAU TABLETE 4-16-32
MG,DEXAMETAZONA FIOLE 8 MG, PREDNISON TB 5 MG. EFECTELE
SECUNDARE ALE CORTICOTERAPIEI APAR IN TRATAMENTELE PRELUNGITE
SI SUNT DEPENDENTE DE DOZA:AFECTAREA CRESTERII, INHIBITIA AXULUI
CORTICOSUPRARENAL FAVOTIZEAZA ULCERUL, OSTEOPOROZA,
INFECTIILE CRONICE(TBC), SCAD IMUNITATEA, FAVORIZEAZA DIABETUL,
SCAD MASELE MUSCULARE,EFECTE OCULARE. CORTICOSTEROIZII
INHALATORI FOLOSITI IN DOZE MICI SAU CHIAR MEDII NU PRODUC ACESTE
EFECTE SI AU DOAR EFECTE LOCALE PE MUCOASA BUCALA(MICOZE) SAU
LARINGIANA(DISFONIE). CICLESONIDUL CARE ESTE UN PREPARAT CU
ACTIVARE INTRA PULMONARA NU ARE EFECTELE SECUNDARE
BUCOLARINGIENE.
• ANTILEUCOTRIENELE CATEGORIE RELATIV NOUA DE
MEDICAMENTE INTRATE IN SCHEMELE TERAPEUTICE BLOCHEAZA
RECEPTORII DE LEUCOTRIENA . AU EFECTE SECUNDARE FOARTE
RARE;
• SE RECOMANDA IN TRATAMENTUL ASTMULUI PERMANENT USOR SI
MEDIU , IN TRATAMENTUL RINITEI SI INPROFILAXIA WHEEZINGULUI
RECIDIVANT LA COPILUL MIC.. FORMA DE PREZENTARE ESTE DE
TABLETE DE 4.5.10 MG.
 BRONCHODILATATOARELE CU ACTIUNE PRELUNGITA – AU
EFECT BRONCHODILATATOR CU ACTIUNE DE 8-12 ORE DAR SI
EFECT USOR ANTIINFLAMATOR .

 MEDICAMENTELE SANT REPREZENTATE DE SALMETEROL SI

FORMOTEROL-DAU EFECT DE TAHIFILAXIE IN PRIVINTA
BRONCHODILATATIEI INDUCAND O STARE FALSA DE BINE
ATUNCI CAND SANT ADMINISTRATE CA UNICA
MEDICATIE ,FIIND IMPLICATE IN EXPLICREA UNOR DECESE .

 AU INSA O LARGA UTILIZARE IN ASOCIERE CU

CORTICOSTEROIZII INHALATORI –SERETIDE
=SALMETEROL50MCG+FLUTICAZON100,250,500MCG.
SYMBICORT =BUDESONID 80,160MCG+FORMOTEROL4,5MCG.
SYMBICORTUL DATORITA FLEXIBILITATIIDOZELOR SI
EFECTULUI PUTERNIC SI PRELUNGIT BRONCHODILATATOR AL
FENOTEROLULUI POATE FI UTILIZAT SI IN CRIZA
 ANTIIMUNOGLOBULINAE OBTINUTA DIN ANTICORPI
MONOCLONALI BLOCHEAZA IGE SIIMPIEDICA AMORSAREA
REACTIEI ALERGICE .SE RECOMANDA IN TRATAMENTUL
ASTMULUI SEVER PRIN INJECTIILA 2-4 SAPTAMANI IN FUNCTIE
DE NIVEL IGE SI GRAVITATEA ASTMULUI PREPARAT
COMERCIAL OMALIZUMAB XOLAIR

 ANTIALERGICELE AU UN ROL LIMITAT IN TERAPIE ELE AU

EFECT ANTIHISTAMINICBLOCAND RECEPTORII H1 . SE
UTILIZEAZA ANTIHISTAMINICELE DE GENERATIA 3 POTENTE
SI FARA EFECTE SECUNDARE NEDORITE
(SOMNOLENTA ,CARDIACE ,ANTICOLINERGIC)

 BLOCANTI AI DEGRANULARII MASTOCITARE CROMOGLICATI

CU EFECTE TERAPEUTICE MODERATE,EFECTE SECUNDARE
MINIME BUNE DAR CU DEZAVANTAJUL DE A NECESITA 3-4
ADMINISTRARI PE ZI PE CALE INHALATORIE .
o STEP I SE DAU 2-4 PUFURI DE SALBUTAMOL LA 20 MINUTE
INTERVAL DE 3 ORI (LA NEVOIE CU SPASER)

o STEP II INCAZ DE LIPSA RASPUNSULUI FAVORABIL SE

ADMINISTREAZA 2-4-6 PUF LA INTERVAL DE 3-4 ORE SUB
CONTROLUL PEF ASOCIAT CU CORTIZON 1MG/KG CORP/ZI PE
CALE ORALA SAU INJECTABILA.

o DACA SE OBTIN EFECTE FAVORABILE SE CONTINUA TERAPIA

CORTIZONICA 5-6 ZILE SI SE INTRERUPE BRUSC.

o PENTRU CRIZELE IN CARE BOLNAVUL NU PREZINTA SEMNE DE

INFECTIE (FEBRA, SPUTA PURULENTA,LIPSA FOCARELOR
SINUSALE ) NU SE RECOMANDA ANTIBIOTIC.
o CAZURILE CARE NU RASPUND FAVORABIL LA
TERAPIA APLICATA IN STEP II VOR FI INTERNATE
OBLIGATOR IN SPITAL UNDE VOR PRIMI
OXIGENO;TERAPIE, HIDRATARE, BETA MIMETICE IN
AEROSOLI , HEMISUSCINAT DE HIDROCORTIZON
IV,LA NEVOIE MIOFILIN IV SUB MONITORIZAREA
FUNCTIILOR VITALE, GAZELOR SANGUINE,PH-ULUI,
IONOGRAMA.

o INTRASPITALICESC CAZURILE CARE NU RASPUND

LA TERAPIE SI LA CARE APAR SEMNE DE RAU
ASTMATIC SUNT TRANSFERATE LA SECTIA DE
TERAPIE INTENSIVA.
 TRATAMENTUL INTERCRITIC AL FORMELOR DE ASTM SE FACE
CONFORM SCHEMEI GINA CU UTILIZAREA BAR IN CRIZE IN
ASTMUL INTERMITENT, CORTICOSTEROIZI INHALATORI(CSI)IN
ASOCIERE CU BRONCHODOLATATOARE CU DURATA LUNGA
DE ACTIUNE (BAL) UTILIZANDU-SE DOZE MICI (100-200), INCAZ
DE ASTM PERMANENT FORMA USOARA , CSI +BAL DOZE MEDII
(200-400)IN SITUATIA DE ASTM PERMANENT FORMA MEDIE SI
DOZE MARI DE CSI+BAL (PESTE 400MCG-ZI) IN CAZ DE ASTM
BRONSIC PERMANENT FORMA GRAVA CU REEVALUARE LA
INTERVALE PERIODICA A BOLII SI DACA TIMP DE 3-6 LUNI
ASTMUL ESTE CONTROLAT SE POATE REDUCE TREPTAT
TRATAMENTUL LA TREAPTA INFERIOARA.

 LATRATAMENTUL CSI SE POT ASOCIA ANTILEUCOTRIENELE

PENTRU A SE REDUCE DOZA NECESARA DE CSI DACA NU S-A
OBTINUT CONTROLUL SE TRECE LA TREAPTA SUPERIOARA DE
TRATAMENT DUPA VERIFICAREA COMPLIANTEI BOLNAVULUI
SI A MODULUI CORECT DE ADMINISTRARE A TRATAMENTULUI
SI DACA S-AU EVITAT FACTORII DEACLANSANTI.
o IN CAZ DE APARITIA CRIZELOR SUB TRATAMENTUL DE
FOND SE PROCEDEAZA LA TERAPIA ATACULUI DE ASTM CU
ATENTIONAREA CA RASPUNSUL NU VA TREBUI SA FIE
ATENT MONITORIZAT.
o LA TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
DE FOND SE POATE ASOCIA MAI ALES LA COPIII
ALERGICI(CARE SUNT
o
o MAJORITATEA) HIPOSENSIBILIZAREA PRIN ADMINISTRAREA
SUBCUTANATA A DOZELOR PROGRESIVE DE ALERGEN. SE
POATE ASOCIA CURA BALNEARA DE
SALINA(1-2/AN).TRATAMENTUL BOLILOR ASOCIATE
FAVORIZANTE(REFLUX GASTRO ESOFAGIAN,
SINUZITE,ENDOCRINOPATII,BOLI NERVOASE ETC)
o TRATAMENTUL UNOR FORME PARTICULERE DE
ASTM BRONSIC
o ASTMUL DE EFFORT BENEFICIAZA DE
PREVENIREA CRIZELOR PRIN ADMINISTRARE DE
BRONHODILATATOARE CU ACTIUNE RAPIDA (BAR)
2-3-PUF CU10 MINUTE ANTERIOR,SAU
CROMOGLICAT,SAU CROMOGLICAT
Va multumesc pentru atentie !