LARINGITA & FARINGITA

PRIECT REALIZAT DE: POPA CRISTINA ANDREEA

GRUPA: C
ANUL: II
 LARINGITA

• LARINGITA ACUTA ESTE

O AFECȚIUNE CARE SE
DATOREAZĂ
INFLAMAȚIEI ACUTE A
MUCOASEI CARE
CAPTUSEȘTE
LARINGELE, ȘI PREZINTĂ
ÎN MOD FRECVENT
CARACTER
AUTOLIMITAT,
EVOLUÂND SPONTAN
SPRE VINDECARE.
 DE CE APARE LARINGITA ACUTA
FACTORII PREDISPOZANȚI CARE FAVORIZEAZĂ APARIȚIA LARINGITEI ACUTE SUNT REPREZENTAȚI DE CĂTRE:
 EXPUNEREA LA CONDIȚII DE MEDIU NEFAVORABILE:
 TEMPERATURI SCĂZUTE;
 SCHIMBĂRI BRUȘTE DE TEMPERATURĂ;
 UMEZEALĂ;
 POLUARE;
 CONSUMUL DE TUTUN, EXPUNEREA LA VAPORI TOXICI;
 EFORT VOCAL;
 RINOSINUZITA CRONICĂ;
 INFECȚII VIRALE (VIRUSURI GRIPALE) ȘI BACTERIENE (STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE);
 AFECȚIUNI TUMORALE ALE LARINGELUI;
 BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN, BRONȘITA CRONICĂ.
 SIMPTOMELE LARINGITEI ACUTE

TABLOUL CLINIC AL AFECȚIUNII ESTE ALCĂTUIT DIN SIMPTOME SPECIFICE DIFERITELOR FORME DE LARINGITĂ ACUTĂ ȘI
CUPRINDE:
o DISFONIE (RĂGUȘEALĂ) ȘI TUSE USCATĂ - LARINGITA ACUTA SIMPLA;
o DETRESA RESPIRATORIE CU DEBUT NOCTURN, STRIDOR INSPIRATOR (INSPIRAȚIE ȘUIERĂTOARE), TIRAJ SUPERIOR
(IMPLICAREA MUȘCHILOR ACCESORI ÎN EFORTUL DEPUS ÎN INSPIR) - LARINGITA STRIDULOASĂ;
o DISFONIE, TUSE, STRIDOR INSPIRATOR - LARINGITĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ;
o FEBRĂ, ODINOFAGIE (DURERE LA DEGLUTITIE), DISFONIE SAU ESTOMPARE A VOCII (AFECTARE A CORZILOR VOCALE
CARE POATE DUCE PÂNĂ LA PIERDEREA VOCII), STRIDOR MODERAT, SIALOREE (PRODUCȚIA EXCESIVA DE SALIVĂ) -
EPIGLOTITA.
o SEMNELE ȘI SIMPTOMELE CARE INDICĂ NECESITATEA UNUI CONSULT MEDICAL DE URGENȚĂ SUNT REPREZENTATE DE
CĂTRE EPUIZAREA MUȘCHILOR RESPIRATORI ACCESORI, HIPOXEMIE (SCĂDEREA APORTULUI DE OXIGEN), HIPERCAPNIA
(CRESTEREA CANTITAȚII DE DIOXID DE CARBON), CIANOZA PERIORALĂ ȘI A EXTREMITĂȚILOR, TRANSPIRAȚII, STARE DE
CONFUZIE CARE ALTEREAZĂ CU AGITAȚIE, DEGLUTIȚIE IMPOSIBILĂ ȘI DESHIDRATARE ALCĂTUIESC TABLOUL CLINIC DE
EPIGLOTITA (INFLAMAȚIA ȚESUTULUI CARE ÎNCONJOARĂ TRAHEEA) – URGENȚĂ MEDICALĂ!
 DIAGNOSTICUL DE LARINGITA ACUTA
• DIAGNOSTICUL LARINGITEI ACUTE SE
STABILESTE ÎN CADRUL CONSULTULUI
DE SPECIALITATE ORL PE BAZA
ANAMNEZEI ȘI AL EXAMENULUI CLINIC
AMĂNUNȚIT AL PACIENTULUI ȘI
CUPRINDE ATÂT INSPECȚIA LARINGELUI
CU AJUTORUL UNUI LARINGOSCOP CARE
PERMITE OBSERVAREA MIȘCARII
CORZILOR VOCALE, CÂT ȘI A
URECHILOR ȘI A NASULUI. ÎN PREZENTA
UNOR POLIPI SAU NODULI AI CORZILOR
VOCALE, MEDICUL SPECIALIST POATE
SOLICITA EFECTUAREA UNEI BIOPSII
PENTRU EXCLUDEREA LARINGITEI
ACUTE DE CAUZA TUMORALA.
 TRATAMENTUL ÎN LARINGITA ACUTA

• INFLAMAȚIA UȘOARA A MUCOASEI LARINGIENE PREZINTĂ INDICAȚII DE TRATAMENT NEMEDICAMENTOS

CARE INCLUD REPAOSUL VOCAL PENTRU O PERIOADĂ DE CÂTEVA ZILE, HIDRATARE CORESPUNZĂTOARE
PRIN CONSUMUL DE BĂUTURI CALDE SAU LA TEMPERATURA CAMEREI, APLICAREA DE COMPRESE CALDE ÎN
ZONA GÂTULUI, INHALAȚII CU VAPORI CALZI ȘI RENUNȚAREA LA FUMAT.
• TERAPIA FARMACOLOGICĂ ESTE SIMPTOMATICĂ ȘI ARE CA SCOP REDUCEREA INFLAMAȚIEI CARE PROVOACĂ
DISCONFORT DUREROS CU AJUTORUL ANTIINFLAMATOARELOR, ANTITUSIVELOR, DEZOBSTRUANTELOR
NAZALE, INSTILAȚIILOR LARINGIENE CU VITAMINA A, ȘI ETIOLOGIC PENTRU TRATAREA CAUZEI CARE DUCE
LA APARIȚIA LARINGITEI CU AJUTORUL ANTIALERGICELOR ȘI ANTIBIOTICELOR.
• TRATAMENTUL FORMELOR SEVERE DE LARINGITĂ EDEMATOASĂ SUBGLOTICĂ CU STRIDOR ÎN REPAOS SE
FACE CU:
• CORTICOTERAPIE;
• SIMPATICOMIMETICE IN AEROSOLI;
• OXIGENOTERAPIE PE MASCA, PRIN INTUBATIE OROTRAHEALA SAU TRAHEOSTOMIE;
• HIDRATARE PARENTERALA;
• ANTIBIOTICE;
• ANTITERMICE.
 FARINGITA

• FARINGITA ESTE INFLAMAȚIA FARINGELUI,

AFLAT ÎN PARTEA DIN SPATE A GÂTULUI ȘI
POATE FI CAUZATĂ ȘI DE INFECȚII BACTERIENE
SAU VIRALE. ESTE CEL MAI ADESEA DENUMITĂ
SIMPLU "DURERE ÎN GÂT". FARINGITA POATE
PROVOCA, DE ASEMENEA, ZGÂRIETURI ÎN GÂT
ȘI DIFICULTĂȚI LA ÎNGHIȚIRE.
• POTRIVIT ASOCIAȚIEI AMERICANE DE
OSTEOPATIE (AOA), FARINGITA INDUSĂ DE
DURERE ÎN GÂT ESTE UNUL DINTRE CELE MAI
FRECVENTE MOTIVE PENTRU VIZITELE LA
MEDIC. CELE MAI MULTE CAZURI DE
FARINGITĂ APAR ÎN LUNILE RECI ALE ANULUI.
 DE CE APARE FARINGITA

EXISTĂ NUMEROȘI AGENȚI VIRALI ȘI BACTERIENI CARE POT PROVOCA FARINGITA. ACEȘTIA INCLUD:
 POJAR
 ADENOVIRUS, CARE ESTE UNA DINTRE CAUZELE RĂCELII COMUNE
 VARICELA
 CRUPA, CARE ESTE O BOALA DIN COPILĂRIE DISTINSĂ DE O TUSE DE LĂTRAT
 TUSE CONVULSIVĂ
 GRUP A STREPTOCOC

VIRUȘII SUNT CEA MAI FRECVENTĂ CAUZĂ A DURERILOR DE GÂT. FARINGITA ESTE CEL MAI FRECVENT CAUZATĂ
DE INFECȚII VIRALE CUM AR FI RĂCEALA, GRIPA, SAU MONONUCLEOZA. INFECȚIILE VIRALE NU RĂSPUND LA
ANTIBIOTICE, IAR TRATAMENTUL ESTE NECESAR NUMAI PENTRU A AJUTA LA AMELIORAREA SIMPTOMELOR.

MAI PUȚIN FRECVENT, FARINGITA ESTE CAUZATĂ DE O INFECȚIE BACTERIANĂ. INFECȚIILE BACTERIENE
NECESITĂ ANTIBIOTICE. CEA MAI FRECVENTĂ INFECȚIE BACTERIANĂ A GATULUI ESTE STREP GAT, CARE ESTE
CAUZATĂ DE STREPTOCOCUL DE GRUPA A. PRINTRE CAUZELE RARE DE FARINGITĂ BACTERIANĂ SE NUMÎRĂ
GONOREEA, CHLAMYDIA SI CORYNEBACTERIUM.
 SEMNE SI SIMPTOME DE FARINGITA
CELE MAI FRECVENTE MANIFESTĂRI CLINICE APĂRUTE ÎN
CADRUL FARINGITEI SUNT:
- ALTERAREA STARII GENERALE,
- FEBRA,
- FRISON,
- CEFALEE,
- TUSE,
- STRĂNUT,
- DISFAGIE,ODINOFAGIE,
- SENZAȚIE DE USCĂCIUNE A GÂTULUI,
- ADENOPATIE LATERO-CERVICALĂ.

• LA EXAMINAREA CLINICĂ SE POATE DECELA

HIPEREMIA PERETELUI FARINGIAN CU PREZENȚA UNOR
DEPOZITE ALBICIOASE SAU VEZICULE PE SUPRAFAȚA
FARINGELUI, AMIGDALELOR SAU VALULUI PALATINE.
 DIAGNOSTICUL DE FARINGITA

• DIAGNOSTICUL DE FARINGITĂ ESTE

SUSȚINUT DE:
- SIMPTOMATOLOGIE ȘI SEMNELE
CLINICE;
- ANALIZELE UZUALE ALE SANGELUI
(HEMOLEUCOGRAMA, BIOCHIMIE);
- EXUDATUL FARINGO-AMIGDALIAN;
- DETERMINAREA TITRULUI DE
ANTICORPI.
 TRATAMENTUL ÎN FARINGITĂ

TRATAMENTUL FARINGITEI:
 IGIENO-DIETETIC (APORT LICHIDIAN CRESCUT, IGIENĂ BUCO-FARINGIANĂ, ALIMENTAȚIE BOGATĂ ÎN VITAMINE, EVITAREA EFORTULUI
FIZIC INTENS);
 TIOLOGIC (ÎN CAZUL FARINGITEI DE CAUZĂ BACTERIANĂ SE ADMINISTREAZĂ TRATAMENT ANTIBIOTIC CONFORM ANTIBIOGRAMEI);
 SIMPTOMATIC (VIZEAZĂ ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII BOLNAVULUI PRIN AMELIORAREA SIMPTOMATOLOGIEI ȘI SE
ADMINISTREAZĂ ANALGEZICE UȘOARE, ANTIPIRETICE, ANTIINFLAMATOARE).

• ÎN MAJORITATEA CAZURILOR EVOLUȚIA BOLII ESTE AUTOLIMITATĂ,CU REMISIUNEA ACESTEIA ÎN APROXIMATIV 7 SAU 10
ZILE.
MĂSURI DE PREVENȚIE:
- EVITAREA CONTACTULUI CU PERSOANELE BOLNAVE;
- SPĂLAREA PE MÂINI, MAI ALES ÎNAINTE DE A MÂNCA, DUPĂ TUSE SAU STRĂNUT;
- EVITAREA FUMATULUI SAU INHALAREA FUMULUI PASIV.
Vă mulțumesc pentru atenție!