GLANDELE ENDOCRINE ȘI

HORMONII: TIROIDA ȘI TIROXINA,

GLANDELE SUPRARENALE,
ADRENALINA ȘI NORADRENALINA
 „NICICÂND NU AI MAI MULTĂ
ADRENALINĂ CA
ATUNCI CÂND FACI CEEA CE-ȚI
PLACE. PARCĂ
ZBORI, DAR FĂRĂ AVION.”.
CHARLES LINDBERGH
 GLANDA TIROIDĂ:

1. TIROIDA ESTE UN ORGAN IMPAR ȘI MEDIAN;

2. ESTE SITUAT ÎN REGIUNEA ANTERIOARĂ ȘI INFERIOARĂ
A GÂTULUI PE LATURILE CONDUCTULUI LARINGO-
TRAHEAL;
3. ARE FORMA LITEREI H;
4. ESTE FORMATĂ DIN DOI LOBI DISPUȘI VERTICAL, LEGAȚI
ÎNTRE EI PRINTR-UN ISTM.
 HORMONII TIROIDIENI:

1. T4-TIROXINA;
2. T3-TRIIODOTIRONINA;
3. CALCITONINA
 ROLUL HORMONILOR TIROIDIENI:

 REGLEAZĂ METABOLISMUL PROTEINELOR, GLUCIDELOR, LIPIDELOR,

ASIGURÂND CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA NORMALĂ;
 SIMULEAZĂ METABOLISMUL ENEREGETIC;
 CONTROLEAZĂ ACTIVITATEA SISTEMULUI NERVOS, ASIGURÂND
DEZVOLTAREA INTELECTUALĂ.
LA CE POATE DUCE DISFUNCȚIA EI?
MALADII TIROIDIENE:

HIPOTIROIDISM
1. CRETINISM LA COPII;
2. MIXIDEM LA ADULȚI.
HIPERTIROIDISM:

BOALA BAZEDOV
 HIPOTIROIDISMUL

HIPOTIROIDISMUL APARE ATUNCI CÂND

GLANDA TIROIDĂ NU PRODUCE SUFICIENȚI
HORMONI TIROIDIENI ȘI ESTE DEFICIT DE IOD
SAU EXCES DE IOD ÎN ORGANISM.
 HIPERTIROIDISMUL

HIPERTIROIDISMUL POATE FI CAUZAT DE

INFECȚII VIRALE, NODULII TIROIDIENI SAU
ADENOM HIPOFIZAR, TUMORI ALE
TESTICULELOR SAU OVARELOR.
 PROFILAXIA
HIPOTIROIDISMUL
1. SE VA ADOPTA O DIETĂ SĂNĂTOASĂ, CARE SĂ
ASIGURE ORGANISMULUI APORTUL ZILNIC NECESAR
DE IOD;
2. SE VA PRACTICA SPORTUL ÎN MOD REGULAT;
3. SE VA EVITA EXPUNEREA LA STRES ȘI
SUPRAOBOSEALĂ;
4. SE VOR FACE CONTROALE MEDICALE PERIODICE.
 HIPERTIROIDISMUL

1. ADMINISTRAREA SUBSTANȚELOR ANTITIROIDENE;

2. TRATAMENT CU IOD RADIOACTIV;
3. TRATAMENT CHIRURGICAL CE CONSTĂ ÎN SCOATEREA UNEI PORȚIUNI
DIN TIROIDĂ.
 GLANDELE SUPRARENALE

1. GLANDELE SUPRARENALE SUNT GLANDE PERECHI;

2. GLANDELE SUPRARENALE SUNT LOCALIZATE DEASUPRA RINICHILOR;
3. AU FORMĂ PIRAMIDALĂ;
4. FIECARE GLANDĂ SUPRARENALĂ ARE DOUĂ REGIUNI: EXTERNĂ ȘI INTERNĂ;
5. MASA SUPRARENALELOR ESTE DE 12-13 G;
6. PREGĂTEȘTE ORGANISMUL PENTRU ,, LUPTĂ SAU FUGĂ,, ÎN SITUAȚII DE
STRES, EMOȚII, FRICĂ, PRODUCÂNDU-SE O CANTITATE MAI MARE DE
HORMON.
 HORMONII SUPRARENALELOR

ADRENALINA
1. ACȚIUNE PREDOMINANT METABOLICĂ;
2. INFLUENȚEAZĂ METABOLISMUL GLUCIDIC,
PRODUCÂND HIPERGLICEMIE;
3. DETERMINĂ CREȘTEREA TENSIUNII
ARTERIALE;
4. ACCELEREAZĂ CONTRACȚIILE CARDIACE.
 NORADRENALINA

1. CONTRIBUIE LA MENȚINEREA TONUSULUI

VASELOR SANGVINE;
2. STIMULEAZĂ DESCOMPUNEREA LIPIDELOR
(GRĂSIMILOR)
1.
HORMONII SUPRARENALELOR
TAHICARDIA ȘI INTENSIFICAREA RESPIRAȚIEI;
2. VASODILATAȚIA ÎN MUȘCHI ȘI CREIER, VASOCONSTRICȚIE ÎN CELELALTE
ORGANE;
3. CONTRACȚIA SPLINEI (DEPOZIT DE GLOBULE ROȘII);
4. CONTRACȚIA FICATULUI (SURSĂ DE GLUCOZĂ);
5. TRANSPIRAȚIE;
6. ,,PIELEA DE GĂINĂ,, (CONTRACȚIA FIRELOR DE PĂR);
7. MĂRIREA PUPILEI (ÎN LUMINĂ SLABĂ ȘI PENTRU VEDEREA LA DISTANȚĂ),
8. INHIBAREA DIGESTIEI ȘI A MICȚIUNII (URINĂRII);
9. RĂSPUNSUL DE APĂRARE ,,LUPTĂ SAU FUGĂ,,.
 FACTORI DE RISC PENTRU
1. SUPRARENALE
FACTORI DE MEDIU SAU O DIETĂ DEZECHILIBRATĂ;
2. ISTORIE MEDICALĂ PERSONALĂ DE BOLI AUTOIMUNE;
3. VIAȚA SEDENTARĂ;
4. INTERVENȚII CHIRURGICALE RECENTE, TRAUMATISME, INFECȚII SAU
LEZIUNI GRAVE;
5. FACTORI GENETICI: ISTORIC FAMILIAL ÎN TULBURĂRI ENDOCRINE;
6. VALORI CRESCUTE ALE COLESTEROLULUI;
7. SARCINA;
8. CREȘTEREA SAU PREZENȚA UNEI TUMORI LA NIVELUL GLANDEI.
 CAUZELE MALADIILOR
SUPRARENALELOR

HIPERSECREȚIE
SINDROMUL CUSHING – ÎNTREBUINȚĂRII
MEDICAMENTELOR ORALE DIN CLASA
CORTICOSTEROIZILOR SAU ORGANISMUL
PRODUCE PREA MULT CORTIZOL.
 HIPOSECREȚIE

BOALA ADDISON – PROBLEME LA NIVELUL SISTEMULUI IMUNITAR, CARE

ÎNCEPE SĂ ATACE STRATUL EXTERIOR AL GLANDELOR SUPRARENALE.
PĂSTREAZĂ ECHILIBRUL HORMONAL
 MĂSURI DE IGIENĂ A SUPRARENALELOR
 TREBUIE DE ACORDAT O ATENȚIE DEOSEBITĂ ALIMENTAȚIE;
 NU TREBUIE DE IGNORAT DEPRESIA;
 DE RENUNȚAT LA FUMAT;
 DE RENUNȚAT LA CONSUMUL DE ALCOOL;
 DE URMAT UN TRATAMENT PRESCRIS DE MEDIC;
 DACĂ APAR SIMPTOME, TREBUIE DE EFECTUAT UN CONTROL MEDICAL.
Fiți sănătoși