Sunteți pe pagina 1din 32

CAZ CLINIC

M-1830
Carpovici Tudora,21 ani.
DATELE PERSONALE
I.  DATELE DE PAŞAPORT
 Numele de familie, prenumele - Carpovici Tudora Fiodor
 Vârsta - 21
 Sexul - femeie
 Profesiunea şi specialitatea - elevă
 Domiciliul- satul Japca, raionul Floresti
 Data şi ora îmbolnăvirii- anul 2016
 Data şi ora adresării la medic 21/12/22
 Diagnosticul de trimitere - colită ulceroasă
 Diagnosticul de internare - colită ulceroasă
ACUZELE BOLNAVULUI:

 Vomă periodică (3-4 în săptămână) cu conținut alimentar;

 Diaree mucopurulentă(6-7 scaune/zi), episodic sangvinolentă;


 Durere colicativă, difuză, puternică, intensitatea 8/10
 Tenesme;
 Retard staturo-ponderal;
 Fatigabilitate;
 Subfebrilitate/ febră cronică care greu cedează la remedii antipiretice.
ISTORICUL ACTUALEI
BOLI
 Se consideră bolnavă din 2016 după ce a suportat o gripă. Debutul bolii a fost brusc, cu
dureri difuze în abdomen (7/10), diaree mucopurulentă (6-7 scaune pe zi), febră până la
37.8.
 S-a adresat la medicul de familie și a fost stabilit diagnosticul de pancreatită acută,
ulterior pacienta s-a adresat la spitalul raional de unde a fost redirecționată la Centrul
Mamei și a Copilului, în secția gastrologie.
 La IMSP CMC a fost stabilit diagnosticului de colita ulceroasă și s-a inițiat tratament cu
Mesalazina timp de 2 ani. În 2019 tratamenul a fost schimbat pentru că nu era eficient. A
primit terapie biologică (Infliximabum) la fiecare 8 săptămâni și a obținut remisie de
durată.
 În 2021 tratamentul a fost întrerupt de sine stătător din cauza sarcinii. Postpartum
simptomele inițiale au revenit. S-a adresat la policlinica Spitalului Clinic
Republican și a primit tratament (Sulfasalazina), care nu a ameliorat starea și
pacienta a schimbat tratamentul (Mesalazina).
 Pe 21.12.2022, în urma unei recidive a fost internată pentru investigații
suplimentare și corectarea tratamentului ulterior.
INVESTIGAȚIILE ANTERIOARE
 Rezultatul colonoscopiei efectuate în anul 2016
Colonul examinat pe portiuni: ampula rectală, intestinal sigmoid, intestinal sigmoid, colonul descendent, colonul transvers,
intestinul cec, valvula Baughini. Scurgere de himus intestinal prin valvula Baughini liberă.
Concluzie endoscopică: colită ulceroasă nespecifică, gravitate medie, afectarea segmentară a colonului descendent și transvers cu
aspect pseudopolipos la nivelul colonul descendent.
 
 Analizele de laborator efectuate în anul 2016 au prezentat:
Anemie (HT 31.6%; HGB 105 g/l);
Leucocitoză cu devierea formulei spre stânga (11.3 *103/Ul);
VSH-ul mărit (22 mm/h);
Proteina C-reactivă elevată (10 mg/L);
D-dimerii măriți (0.69 microg/ml);
Indicile protrombinic crescut (126.70 %);
ANAMNEZA (ISTORICUL) VIEŢII
Activitatea de muncă - elevă
Antecedente personale fiziologice
Prima menstruație a pacientei a început la vârsta de 12 ani, se repetă odată la 29 zile. Pacienta a avut o sarcină și o
naștere la vârsta de 20 ani care a decurs normal.
Anamneza alergologică - alergii nu prezintă

Deprinderi nocive- neagă


Antecedente personale – pacienta nu se cunoaște cu alte afecțiuni și traume.

Antecedente eredo-colaterale
Mama- 47 ani;
Tata- 50 ani;
Sora-23 ani (fără maladii )
Copil- 2 an (sănătos)
Ambii părinți sunt sănătoși, nu se cunosc cu boli venerice, psiho-neurologice, alergice, endocrine, alcoholism,
neoplasme, boli hematopoietice și boli ale intestinului gros.
V. STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI. INSPECŢIA
GENERALĂ.

 Starea generală a bolnavului: satisfăcătoare,


 Ungiile: normale lucioase.
 Conştiinţa bolnavului: clară.  Ţesutul adipos subcutanat:
 Poziţia bolnavului: activă. Repartizarea uniformă,. Gradul de
 Expresia feţei: obişnuită nutriţie - satisfăcător
 Ganglioni limfatici:normali indolori
 Tipul constituţional: normostenic Conformaţia  Edeme: absente.
corpului: talia, masa corporală bolnavului.
 Capul: formă și dimensiuni normale
 Tegumentele şi mucoasele vizibile:  Gîtul: proporţional.
 pielea- culoarea palidă, umiditatea şi turgorul  Muşchii: dezvoltați normali tonici .
pielii în normă. .  Oasele: în normă
 mucoase vizibile- culoarea roză, umiditatea  Articulaţiile: în normă indolore.
nomrală
APARATUL RESPIRATOR

INSPECŢIA
NASUL:SECREŢII NAZALE NU SE DETERMINĂ, PUNCTE DUREROASE IN REGIUNE FEŢEI LIPSESC. ÎN
ACTUL RESPIRATOR ARIPELE NAZALE NU PARTICIPA,VOCEA ESTE NESCHIMBATĂ;
VOCEA:RESPIRATIA NAZALA LIBERA;
TIPUL RESPIRAŢIEI ESTE MIXT CU O AMPLITUDINE RITMICĂ.
CUTIA TORACICĂ ESTE SIMETRICĂ.FOSELE SUPRA- SI INFRACLAVICULARE NU SUNT BOMBATE.
AMBELE HEMITORACE PARTICIPĂ SIMETRIC LA ACTUL RESPIRATOR.
FRECVENŢA RESPIRAŢIEI ESTE DE 18 RESP/MIN.
 
PALPAŢIA (PALPATIO)
AMBELE HEMITORACE PARTIPIA IN ACTUL RESPIRATOR.
ELASTICITATEA HEMITORACELUI ESTE PĂSTRATĂ DIN AMBELE PĂRŢI.
VIBRAŢIA VOCALĂ SE TRANSMITE UNIFORM PE AMBELE HEMITORACE.
LA PALPARE NU SUNT PUNCTE DOLORE.
PERCUŢIA (PERCUSSIO)
PERCUŢIA COMPARATIVĂ: RELEVĂ SUNET PERCUTOR CLAR PULMONAR PE REGIUNI SIMETRICE
ALE CUTIEI TORACICE PE FETELE ANTERIOARE, LATERALE SI POSTERIOARE.
APARATUL CARDIO-VASCULAR
 INSPECŢIA
TURGESCENŢA VENELOR GÂTULUI – ABSENTĂ;
PULSAŢIA PATOLOGICĂ A ARTERELOR CAROTIDE – ABSENTA;
PULSAŢIA REGIUNII INIMII ŞI EPIGASTRULUI – NEGATIVĂ 
PALPAŢIA
ŞOCUL APEXIAN:
LOCALIZAREA–1CM EXTERIOR DE LINIA MEDIOCLAVICULARĂ STÎNGĂ ÎN SPAŢIUL INTERCOSTAL 5;
*PUTEREA–PUTERNIC,
*ÎNĂLŢIMEA–ÎNALT;
*ARIA–2 CM ;
*MODIFICĂRI EVENTUALE–NU SE DECELEAZĂ;
MATITATEA RELATIVĂ A CORDULUI ESTE ÎN LIMITELE NORMEI
AUSCULTAŢIA 
ZGOMOTELE CARDIACE SUNT RITMICE,CU O FRECVENŢĂ DE 85 BĂTĂI/MINUT,FĂRĂ MODIFICĂRI DE
NATURĂ PATOLOGICĂ.
SUFLURI CARDIACE ŞI EXTRACARDIACE LIPSESC.
FROTAŢIE PLEURO-PERICARDICĂ ŞI CARDIO-PULMONARĂ LA AUSCULTAŢIE NU S - AU DETERMINAT.
LA AUSCULTAŢIA ARTERELOR CAROTIDE NU SE PERCEPE NICI UN SUFLU.
LA AUSCULTAŢIA VENELOR JUGULARE NU SE DETERMINĂ ZGOMOT „DE DRÎMBĂ”.
-TA STANGA=130/91 MMHG;
-TA DREAPTA=128/ 87 MMHG.
!!!
APARATUL DIGESTIV
INSPECŢIA
 
MUCOASA CAVITĂŢII BUCALE E DE CULOARE ROZĂ, UMEDĂ, CURATĂ .
MUCOASA PALATULUI DUR ŞI MOALE ARE CULOARE ROZ-PALĂ,
CURATĂ.
FARINGELE ŞI AMIGDALELE SUNT UŞOR HIPEREMIATE.
PROIEMINAREA AMIGDALELOR PALATINE ÎN AFARA ARCULUI
PALATOGLOS – NU SE DECELEAZĂ.
LIMBA ESTE UMEDĂ DE CULOARE ROZĂ;CRĂPĂTURI – NU SE OBSERVĂ
DINTII SUNT SANATOSI,PREZENȚA CARIILOR.
ABDOMENUL PARTICIPĂ LA ACTUL DE RESPIRAŢIE. TULBURĂRI
CIRCULATORII NU SE DECELEAZĂ; OMBILICUL NU PROIEMINĂ.
 
PALPAŢIA
PALPAŢIA SUPERFICIALĂ: ABDOMENUL ESTE SUPLU, MOALE. 

PALPAŢIA METODICĂ, PROFUNDĂ, GLISENTĂ DUPĂ OBRAZŢOV-STREJESCO: COLONUL


SIGMOID LA PALPARE CILINDRIC,MOALE,MOBIL,NEDUREROS. CECUL CILINDRIC,
INDOLOR, MOALE, MODERAT INCORDAT, CU SUPRAFAŢĂ NETEDĂ. SECTORUL TERMINAL
AL ILEONULUI CILINDRIC, INDOLOR, MOALE, CU SUPRAFAŢĂ NETEDĂ. COLONUL
ASCENDENT CILINDRIC DOLOR,MOALE,CU SUPRAFAŢĂ NEREGULATĂ, PUŢIN MOBIL.
COLONUL DESCENDENT CILINDRIC, DOLOR, MOALE, CU SUPRAFAŢĂ NEREGULATĂ,
PUŢIN MOBIL.
PERCUŢIA
LA PERCUŢIE SE DETERMINĂ SUNET TIMPANIC ÎN REGIUNILE ABDOMENULUI.
 
AUSCULTAŢIA
PERISTALTISMUL INTESTINAL ESTE BINE DETECTABIL,
LA AUSCULTAŢIE SE DETERMINĂ GARGUIMENTUL INTESTINAL. FROTAŢIE
PERITONEALĂ ABSENTĂ.
SPLINA
NU SE PALAPEAZĂ.
DIMENSIUNILE DUPĂ PERCUŢIE: DIAMETRUL TRANSVERSAL- 6CM,
LONGITUDINAL-10 CM PE REBORDUL COSTAL.
 
FICATUL ŞI VEZICA BILIARĂ
PALPAŢIA
FICATUL PUȚIN PALPABIL SUB REBORDUL COSTAL
PERCUTIA
*DIMENSIUNILE DUPA KURLOV:
-LIMITA I – 12 CM;
-LIMITA II – 10 CM;
-LIMITA III – 8 CM.
-FICATUL PROEMINA CU 1CM SUB REBORDUL COSTAL DREPT, CU
MARGINEA ROTUNGITA,DE CONSISTENTA MOALE.
SISTEMUL ORGANELOR URINARE

INSPECŢIA REGIUNII LOMBARE: LIPSA HIPEREMIEI, TUMEFIERII,


EDEMELOR, FISTULELOR, DISPARITIA DEPRESIUNII LOMBARE. EDEME
ALE FEŢEI ŞI PLEOAPELOR NU SE DETERMINA.
PALPAŢIA: LA PALPAŢIA BIMANUALĂ A RINICHILOR LIPSEŞTE
SENZAŢIA TACTILĂ CE AR DECELA SCHIMBAREA POZIŢIEI RINICHILOR
(NU SE PALPEAZĂ).SENZATII DUREROASE NU SE ATESTA. PALPAREA
REGIUNII SUPRAPUBICE SI PE TRAECTUL URETERELOR FARA
MODIFICARI.
PERCUŢIA: SEMNUL DE TOPOTAMENT GIORDANO – PASTERNAŢKI -
NEGATIV.
MICŢIUNE: IN LIMITELE NORMEI, FARA MODIFICARI.
SISTEMUL NERVOS
DISPOZIŢIE: LINIŞTIT.
CONŞTIIŢA: CLARĂ.
SOMNUL: LINIŞTIT.
POFTA DE MÂNCARE: PREZENTĂ.
MODIFICĂRI DIN PARTEA NERVILOR CRANIENI NU SE DECELEAZĂ.
REFLEXELE CUTANATE: ABDOMINALE (SUPERIOR, MEDIU ŞI INFERIOR) ŞI PLANTAR-SUNT BINE
EXPRIMATE, NORMALE ŞI FĂRĂ HIPER- SAU HIPOREFLEXIE.
PACIENTA NU ACUZĂ DEREGLĂRI ÎN FORMĂ DE DURERI, PARESTEZII, ÎNŢEPĂTURI, FURNICĂTURI,
HIPERPATII, HIPOESTEZII, ANESTEZII.
PACIENTA NU ARE DEREGLĂRI DE SENSIBILITATE, LIPSIND ANESTEZIA, HIPOESTEZIA, HIPERPATIA,
DURERILE TALAMICE, DURERI FANTOME ETC.
MEMORIA ESTE BUNĂ. PACIENTA NU ACUZĂ CONVULSII, MIŞCĂRI INVOLUNTARE. SFERA SENZITIVĂ:
TOATE TIPURILE DE SENSIBILITATE: TACTILĂ, ALGICĂ, TERMICĂ, DOLORĂ SUNT FĂRĂ MODIFICĂRI.
SENSIBILITATEA AUDITIVĂ ŞI OLFACTIVĂ ESTE SATISFĂCĂTOARE. VORBIREA ESTE CLARĂ.
RIGIDITATEA MUŞCHILOR CEFEI NU SE DECELEAZĂ,SEMNUL KERNIG LIPSEŞTE, SEMNUL BRUDZINSKI
SUPERIOR LIPSEŞTE, SEMNUL BRUDZINSKI MEDIU LA PACIENTA LIPSEŞTE, SEMNUL BRUDZINSKI
INFERIOR NU SE DECELEAZĂ.
DECI LIPSA ACESTOR SEMNE DE AFECTARE A MENINGELUI DENOTĂ CERT LIPSA UNEI IRITĂRI
MENINGIENE ŞI TOTODATĂ LIPSA UNEI AFECŢIUNI MENINGIENE.
SISTEMUL ENDOCRIN

INSPECŢIA- INSPECŢIA NU DECELEAZĂ MODIFICĂRI FIZICE ŞI


PSIHICE SPECIFICE PATOLOGIILOR ENDOCRINE.
INSPECŢIA GLANDEI TIROIDE- LA INSPECŢIE NU SE
DETERMINĂ DEFORMĂRI ALE LARINGELUI,
DEGLUTIŢIA ESTE LIBERĂ.
NU SE DEPISTEAZA SEMNE CARACTERISTICE UNEI
AFECTIUNI A SISTEMULUI ENDOCRIN.
PALPAŢIA- PALPATOR GLANDA
TIROIDĂ NU SE DETERMINĂ.
DIAGNOSTIC PREZUMTIV
Luând în considerare :
 acuzele : Vomă periodică (3-4 în săptămână) cu conținut alimentar, diaree mucopurulentă(6-
7 scaune/zi), episodic sangvinolentă; durere colicativă, difuză, puternică, intensitatea 9/10,
tenesme; retard staturo-ponderal.
 Datele anamnesticului : pacienta a fost diagnosticată primar cu Colita ulceroasă în anul
2016. A primit tratament cu Mesalazina (2 ani), ulterior tratamenul a fost substituit cu terapie
biologică (Infliximabum). Tratamentul a fost întrerupt din cauza sarcinii survenite.
Simptomele au revenit curând post-partum.
 Datele examenului obiectiv: paliditatea tegumentelor, la palparea abdomenului s-a
determinat colonul ascendent, transver, descendent, cilindric dolor,moale,cu suprafaţă
neregulată, puţin mobil.
A fost stabilit diagnosticul :
Colita ulceroasă cu afectare extinsă, evoluție cu recidive rare, activitate moderată .
Lista intervenţiilor şi procedurilor diagnostice la nivel
de staţionar. Obligatorii:
Metode de laborator:
· Hemoleucogramă (inclusiv trombocite, hematocrit)
· Proteina C-reactivă
· АLТ, АSТ, bilirubină, GGTP, fosfatază alcalină
·Amilază, lipază
· Proteină generală, albumină
· Glucoză
· K, Na, Ca
· Fe seric
· Uree, creatinină
· Urogramă
· Coprogramă
LISTA INTERVENŢIILOR ŞI PROCEDURILOR
DIAGNOSTICE LA NIVEL DE STAŢIONAR. OBLIGATORII:

· Examenul coproparazitologic
· Examenul coprobacteriologic
· Teste serologice la infecţia intestinală acută
· USG organelor abdominale
· Colonoscopie cu biopsie şi analiză histologică
ulterioară
Anticorpi pANCA şi ASCA (pentru diagnostic
diferențial)
· Calprotectină
· Depistarea toxinului Clostridium difficile (în caz de
evoluţie rezistentă la tratament adecvat)
REZULTATE EXAMENULUI DE LABORATOR - HEMOGRAMA

 Analiza generală de sânge: (22.12.2022) 


 NEU#: 1.64*103/uL (N:2,00-5,50)
NEU %: 31.70( N:47-72 %)
WBC: 5.17*103/uL ( N:4-9*103/uL)
 LYM#: 2.63*103/uL, (N:1,20-3,00)
RBC: 3.90*105/uL, (N:3,70-4,7*106/uL)
LYM %: 50.90 (N:19-37 %)
HGB: 10.30 g/dl (N:12-16 g/dl)  MONO#: 0.61*103/uL (N:0,09-0,80)
HCT: 32.40%, (N:36-48 % ) MONO%: 11.80 (N:3-11%)
MCV: 83.10 fL, (N:80-100 fL)  EO#: 0.25*103/uL (N:0,03-0,44)
MCH: 26.40 (N:27-31,2 pg) EO%: 4.80 (0.50 – 5.0%)
RDW:8.40 %, ( N:11,5-14,5 %)  BASO#: 0.04*103/uL (N:0,0-0,65)
PLT: 306.00*103/uL, (N:150-400*103/uL ) BAS%: 0.80% (0.5- 1%)

MPV:8.80 fL,(N:6,9-10,6 fL)

 VSH: 25.00 mm/h


REZULTATE EXAMENULUI DE LABORATOR

 Biochimie: (22.12.2022)
Ca 2.36 mmol/l (2,15 – 2,5)
Ca ionizat 1.09 mmol/l (1,16-1,32)
Glucosa: 5.20
Mg 2.36 mmol/l
Proteina C reactiva 14.10g/l
 
 Coagulare
INR 0.86
D-dimeri 0.98
Indice protrombinic 131.80
REZULTATE EXAMENULUI DE LABORATOR - ANTIBIOTICOGRAMA

Antibiotice
Amicacina 30 mcg--Sensibil;
Amoxicillin-Clavulanic acid 20 mcg /10mcg oral (doar in infectii urinare necomplicate)--Rezistent;
Ampicilina 10 mcg--Rezistent;
Cefotaxim30 mcg--Sensibil;
Ceftazidim 30 mcg--Sensibil;
Ceftriaxon 30 mcg--Sensibil;
Cefuroxim 30 mcg oral (doar in infectii urinare necomplicate)-- Intermediar;
Co-trimoxazol 25mcg--Sensibil;
Fosfomycin oral (doar pentru infectii necomplicate ale tractului urinar)-- Sensibil;
Nitrofuratoin 300mcg(doar pentru infecti inecomplicate ale tractului urinar)--Sensibil;
Nitroxoline (doar pentru infectii necomplicate ale tractului urinar)-- Sensibil;
Ofloxacin 5 mcg--Sensibil;
 
REZULTATE Escherichia coli;
REZULTATE EXAMENULUI INSTRUMENTAL - USG

Ficatul Lobul drept -12,8 cm, lobul stang-8.5 cm. contur regulat
Parenchimul omogen,ecogenitate sporita caile biliare intrahepatice - nu sunt dilatate

Vena porta-0,8 cm
Vena lienala -0,7cm
Vezica biliara : Forma- ovala
6,2x3,2cm peretii:0,3 cm,
Coledocul (CBP) -0,3 cm Pancreasul cu dimensiuni: cap-2.4cm.corp-2.0cm,coada-1,6cm, contur regulat, structura-
omogena, ecogenitate difuz sponta

Splina -10,1x5.4cm, structura omogena


Rinichi drept -9.9x5.9cm:SCB deformat parenchimul 1,8 cm, stang: 9.8x5.7cm SCB-deformat parenchimul 1.8 cm

Vezica urinara-5,0x6,0cm

Concluzie: Fasie de lichid in bazinul mic ,Deformarea SCB a ambilor rinichi


REZULTATE EXAMENULUI INSTRUMENTAL - COLONOSCOPIA

Gradul pregătirii colonului apreciat în timpul procedurii (http://gihep.com/calculators/boston/):

BBPS=3+3+3 (9)

Colonul examinat pe portiunile: ampula rectală, intestinul sigmoid, colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent, intestinul cecum, valvula
Baughini. Scurgere de himus intestinal prin valvula Baughini liberă.

Pe partea dreapta pararectal se determina orificiul fistulor extern prin care e elimina consinut fetit Hemoroizi interni gr III, cu njectie vasculara marcata.
Incepind cu linia zimtata, s pina la 70 cm (1/3 distala a descendentului) mucoasa colonului inflamata, cu desenul vascular sters, pe alocuri fisii de fibrina,
hiperemie a mucoasei la contact cu aparatul incepind cu 1/3 distala a descendentului mucoasa congestinata, cu aspect pseudopilopos marcat, cu
hemoragie de contact Eliminari purulente locale la insuflarea cu are dintre pliurile pseudopolipi Aces asppect se atesta pina la 1/3 proximala a
ascendentului, unde prin linie clara de demarcare se finiseaza aspectul pseudopolipos, mucoasa cu inflamatie moderat desenul vascular moderat sters.

CONCLUZIE ENDOSCOPICA

Colita ulceroasa nespecifica forma grava, cu afectarea subtotala a colonului, mai accentuata si aspect pseudopilopos la
nivelul colonului descendent pina la colonul ascendent Boala Crohn?
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Criterii de diferențiere Colita ulcerativă Boala Crohn Intestin iritabil
Sexul preponderent afectat (F:B) 1:1 1:1 2-3:1
Debutul bolii 20-40 ani 20-30 ani Sub 50 ani
Porțiunea TGI afectată Intestinul gros Tot traiectul TGI Intestinul subțire și gros
Nr scaune (diurne/nocturne) 8-10 s.în volum mic(d+n) ≥6 lichide/ diaree Diaree/constipație
nocturnă
Rectoragii ++ 0 -+ 0 -+
Febră 0 -+ -+ ++ 0 -+
Scădere ponderală 0 -+ ++ 0 -+
Durere abdominală 0 -+ ++ +++
Inflamație
 difuză/ segmentară difuză segmentară difuză
Fistule 0 ++ 0
Stenoze 0 -+ ++ 0
Afectarea doar la nivel de mucoasă ++ 0 -+ 0
Inflamație transmurală 0 ++ -+
Ulcere și eroziuni în apropiere +++ 0 0
DIAGNOSTICUL CLINIC
 În baza:
 acuzelor pacientei (vomă cu conținut alimentar timp de 3-4 săptămâni,
diaree mucopurulentă(6-7scaune), uneori sangvinolentă, dureri abdominale
de tip colicativ, puternică, difuză, catalogată de pacient cu o intensitate 8/10,
tenesme)
 examenului obiectiv (dureri la palpare profundă în regiunea proiecției
colonului, subfebrilitate/febrilitate care cedează greu la adm. remediilor
antipiretice)
 datelor investigațiilor de laborator (accelerarea VSH-ului 25 mm/h , prot
C-reactivă elevată 14,1 g/l , D-dimerii 0,98 și indicele protrombinic 131,8
măriți. Hg-103g/l , hematocritul 32,4 sunt scăzute(anemie gr 1))
 datelor investigațiilor instrumentale( colonoscopia- evidențierea colitei
ulceroase nespecifice ,forma gravă cu afectarea subtotală a colonului, mai
accentuat la nivelul colonului descendent până la ascendent cu aspect
pseudopolipos la același nivel)

Colita ulceroasă cu afectare extinsă, evoluție cu


recidive rare, activitate moderată,
hormonindependentă; Anemie gr.I, fără precizare;
TRATAMENT NEMEDICAMENTOS

 Regim dietetic cu 4-5 mese pe zi în cantități reduse, evitarea alimentelor solide , grăsimelor
animaliere, produselor picante și prăjite, sosurilor ,alimentelor bogate în fibre , consumului de
alcool și cofeinei.
 Hidratare optimă
 Igiena personală
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Tab. Prednisolone 30 mg 3 tab de 5 mg la ora 08.00, 2 tab de 5 mg la 11.00 și 1 tab de 5 mg la
ora 13.00 timp de 2 săptămâni, apoi de redus doza cu o tabletă timp de o săptămână, (de la
orele 11.00 spre orele 08.00), când se va ajunge la 4 tab pe zi se reduce doza cu 0,5 tab pe
săptămână. (În dependență de evoluție!!!)
 Tab. Sulfasalazine 500 mg 2 tab x 3 ori pe zi timp îndelungat
 Supp. Mesalazol 500 mg 2 sup x 2 ori pe zi timp de 2 săptămâni
 Tab. Famotidin 40 mg 1 tab x 2 ori pe zi timp de o lună
 Tab. MgB6 1 tab x 2 ori pe zi timp de o lună
 Tab. Ibufen 300 mg 1 tab x 2 ori pe zi timp de 6 zile,
apoi 1 tab odată pe zi timp de 21 de zile
 Medicamente anti-TNF(agenți biologici) –
Infliximab 5 mg/kg i.v, cite o priză în săptămîna 02,
și, apoi - 5 mg/kg fiecare 8 săptămîni
PROGNOSTICUL BOLII
 De obicei, colita ulceroasă survine cu pusee de exacerbări și remisiuni, iar
tratament ce ar iradica complet boala nu există. Astfel, dacă pacienta va urma
terapia de menținere cu aminosalicilați, va urma o dietă și va fi supravegheată
la medicul de familie, nu vor apărea exacerbări ale bolii în timpul anului. Se
presupune, comforn datelor statistice, că următoare exacerbare va urma
aproximativ în 5 ani.
 Tratamentul corect va permite pacientei continuarea studiilor și efectuarea
activităților zilnice fără impedimente.
 Probabilitatea apariției cancerului colo-rectal la pacienta dată este cu 2% mai
mare decât la populația generală. În decurs de 20 ani ale bolii probabilitatea va
crește până la 8%.
RECOMANDĂRI

 2-4 ori pe an consultație la medicul de familie;


 1-2 ori pe an consultație la medicul gastroenterolog;
 Colonoscopia repetată o data la 2-3 ani;
 Repetarea examenului ecografic ale organelor abdominale o data în an;
 Respectarea strictă a dietei;
 Evitarea factorilor de risc, precum grăsimele și fibrele alimentare;
 Limitarea efortului excesiv;
 Evitarea consumului de alcool;

S-ar putea să vă placă și