Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
„Nicolae Testemiţanu”
Departamentul de reumatologie și nefrologie

Şef de catedră:
dr. hab. şt. med., prof. univ. – GROPPA Liliana
Conducător:
dr. șt. med, conf. univ. – PASCAL Rodica

Foaie de observaţie clinică

Pacienta: Luchian Maria
Diagnosticul clinic: pielonefrită cronică, glomerulonefrită, lupus cu evoluție
cronică act. II cu afectarea tegumentelor, vaselor, pulmonilor, cordului,
rinichilor, SNC.

Curator: ERNU Ion

anul IV, grupa M1625

Chişinău 2019
 ANAMNEZA
Date generale:
Numele şi prenumele Luchian Maria
Vârsta 35 ani
Studiile studii medii
Profesiunea, funcția șomeră
Domiciliul raionul Călărași, s. Vorniceni
Data internării 30. 09. 2019 08:40
Diagnosticul de trimitere pielonefrită cronică, glomerulonefrită, lupus cu
evoluție cronică act. II cu afectarea tegumentelor,
vaselor, pulmonilor, cordului, rinichilor, SNC.

Diagnosticul la internare: pielonefrită cronică, glomerulonefrită, lupus cu

evoluție cronică act. II cu afectarea tegumentelor,
vaselor, pulmonilor, cordului, rinichilor, SNC.

Diagnosticul clinic: pielonefrită cronică, glomerulonefrită, lupus cu

evoluție cronică act. II cu afectarea tegumentelor,
vaselor, pulmonilor, cordului, rinichilor, SNC.

Acuzele bolnavului la internare

Pacienta prezintă următoarele acuze:

Locale:
- dureri lombare bilaterale moderat;
- disurie;
- nicturie;
- HTA(140/90mmHg)

Generale:
- astenie marcată;
- fatigabilitate;
- dispnee la efort fizic minim;
- edeme in regiune gambei;
- eruptii pe tegumente.
 Istoricul actualei boli
Se consideră bolnavă de lupus aproximativ de 8 ani. Pielonefrita fiind o
complicație de mai târziu. Pacienta s-a adresat medicului specialist din raion,
unde a primit trimitere către Spitalul Clinic Republican, unde a fost internată
timp de 30 zile, diagnosticul fiind nesigur, și Ea reacționând negativ la
tratament.
În urma acestui diagnostic, pacienta din anul 2011, până în 2018, a urmat
tratament în staționar în secția de Reumatologie a Spitalului Clinic Republican.
Din anul 2018 până în prezent, anual urmează o cură de tratament în secția de
Nefrologie a Spitalului Clinic Republican.
În ultimele șapte zile, starea pacientei s-a agravat cu apariția durerilor
lombare, disurie, edeme pronunțate și incapacitate de deplasare. Pacienta a fost
trimisă către Spitalul Clinic Republican pentru ameliorarea stării de sănătate și
tratament în staționar.

Anamneza vieţii :

1. Date biografice succinte:

Pacienta s-a nascut în r-nl Călărași, s. Vorniceni. Condițiile de trai și regimul
alimentar au fost satisfăcătoare. În copilărie a crescut și s-a dezvoltat conform
vârstei.

2. Condițiile de muncă:
Și-a inceput activitatea de muncă la vârsta de 18 ani. Neavând, loc de muncă
stabil, a muncit în difeite posture de muncă, în diferite condiții. În prezent este
șomeră. Pe parcursul vieții sport nu a practicat.

3. Deprinderi nocive:
Nu fumează și nu consumă alcool. Nu consumă cafea, ceai tare sau alte
substanțe tonizante.
4. Antecedente patologice :
Insuficiență mitrală (valvula), calculi biliari.
5. Anamneza alergologică:
Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni nu prezintă.
6. Anamneza de asigurare socială:
Pacienta este asigurata social.
7. Antecedente eredocolaterale :
În familia bolnavei, fratele Ei, suferă de aceiași boală, însă părinții, Nu.
Pacienta a relatat că din generația a 2-a din partea Mamei, rudele acesteia
prezentau aceleași semne de boală. Boli contagioase nu sunt prezente.
 Inspecţia generală:
A. Starea generală –gravitate medie, semne de stare gravă sau foarte gravă
nu s-au observat. Conștiinta bolnavului este clară, stare soporoasă,
stuporoasă, comă, delir, halucinații nu s-au observat.
B. Poziţia bolnavului– pasivă;
C. Expresia feţei – obișnuită;
D. Tip constituţional – normostenic (< epigastral este de 90 grade)

Examinarea pe sisteme de organe:

Tegumentele și mucoasele vizibile - palide. Culoarea pământie,cianotică, a
tegumentelor nu s-a depistat. Pielea este uscată, fără leziuni de grataj, turgorul
redus. Ulcerații, fistule, steluțe vasculare nu s-au depistat.
Fanere –pilozitate de tip feminin, părul și unghiile fragile, fără luciu. Unghii cu
aspect de sticlă de ceas, hașurate și alte dereglări trofice nu s-au observat.
Edemele – sunt prezente pe gambe, periodic.
Ganglionii limfatici (sternocleidomastoidieni, supraclaviculari,
submandibulari, infraclaviculari, axilari) palpator nu se determină, sânt
nedureroşi, nu sunt măriți în dimensiuni;
Craniul este proporţional, puncte dureroase nu se determină;
Gîtul este proporţional. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se determină,
pulsaţia venelor jugulare nu se determină;
Mușchii – dezvoltați satisfăcător, nedureroși la palpare, cu tonus redus în
memebre.

Sistemul osos-articular:
- Art. temporo-mandibulară- pacienta nu acuză dureri în timpul masticației, la
inspecție nu se determină deformări, edemațiere, în timpul efectuării mișcărilor
de deglutiție nu se simte crepitație.
- Art. umărului – la inspecție modificări patologice nu se atestă. Durere la
palpare. Mobilitatea limitată în articulație.
- Art. cotului – la palparea apofizei cotului, epicondilii mediali și laterali ai
humerusului capul radiusului manifestă dureri. Contracția extensorilor păstrată.
- Art. radio-carpiană – la inspecție tumefierea articulației se observă, hipotrofia
mușchilor interosoși absentă, durere la palpare. Mobilitatea pasivă. Apofiza
radială și ulnară- fără modificări. Funcția mâinii dereglată.
- Articulația metacarpo- falangiană bilateral – la inspectie tumefierea articulatiei
lipsește, palpare indoloră, mobilitatea păstrată.
- Articulațiile interfalangiene proximale și distale- la inspecție- fără modificări
patologice, articulațiile sunt dureroase la palpare, nu se depistează noduli
Bouchard sau Heberden , mișcările pasive în articulații.
-Art. coxo-femurală – dureri in reg. inghinala și trohanterică. Mersul cu pași
simetrici, lent.
- Art. ileo-sacrală– la inspecția regiunii ileosacrale nu se determină modificări,
tumefiere, la palparea sacrului pacienta prezintă dureri. Manevrele ce
demonstrează sacroileita sunt pozitive.
- Art. genunchiului – la inspecție ambii genunchi nu sunt măriți în volum, nu
sunt hiperemiați, la palpare nu se determina edemațiere, dureroasa, la mişcare
sunt prezente crepitaţii, mobilitatea pasivă si activă este ușor redusă.
- Glezna și reginea calcaneană– deformare în valgus și dureri la rotația internă/
externa/ flexie/ extensie – prezintă
- Articulațiile talo-crurală - articulatia metatarso- falangiană și articulațiile
interfalangiene bilaterale sunt dureroase la palpare, mobilitate medie.

Coloana vertebrala :
- Inspectie – curburile fiziologice sunt păstrate, nu sunt prezente careva
deformari.

Palpatia si examinarea functiei :

La nivelul gâtului-
- Proba bărbie- piept – pozitivă
- Proba ureche umăr- pozitivă
- Proba bărbie umăr- pozitivă
- Proba occipit perete- pozitivă
La nivel thoracic:
* Proba Otto (mobilitatea regiunii toracice) –2 cm
* Proba Tomaier– 3 cm
La nivel lombar:
*Proba degete sol- pozitivă
*Proba Sober-2 cm
 Sistemul Respirator:

Acuze: dispnee nu prezintă.

Inspecţia: aripile nasului participă la actul de respiraţie, secreţii nazale şi herpes
lipsesc. Vocea păstrată. Forma cutiei toracice este cilindrică. Deformări locale,
„scapulae alatae” nu se determină. Fosele supra- şi infraclaviculare sânt păstrate,
uniforme de ambele părţi; bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se
determină. Tipul respiraţiei – toracică. Respiraţia este ritmică, liberă, frecvenţa
mişcărilor respiratorii este de 20 r/min., ambele hemitorace participă în actul de
respiraţie.
Palpaţia: elasticitatea toracelui puțin limitată. Puncte dureroase în spaţiile
intercostale şi pe parcursul vertebrelor se determină. Freamătul vocal anterior,
lateral şi posterior este simetric şi uniform din ambele părţi.
Percuţia comparativă: sunet clar pulmonar pe toata aria.

Percuţia topografică:

1.Limitele pulmonare Dreapta Stânga

apexiene
a) anterioare 4 cm. superior de claviculă 4 cm. superior de claviculă
b) posterioare procesus spinosus C7 procesus spinosus C7
2. Aria cîmpului Kronig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare Dreapta Stânga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a castei
coastei 7 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a costei
coastei 8 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a costei
coastei 9 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 7 cm 7 cm
pulmonare pe linia axilară
medie
Auscultativ – murmur vezicular.
 Sistemul cardiovascular:

Acuzele: Pacienta prezintă acuze specifice sistemului cardio vascular. Se atestă

dureri precordiale periodice.
Palpitații și alte senzații neplăcute în regiunea cordului nu se atestă.
Sunt prezente edeme în regiunea gambelor care se manifestă mai mult seara.
Sunt moi, pufoase și lasă godeu la palpare.
Inspectia:
La inspecţia vaselor gâtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor
carotide, turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv. La inspecţia
regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian se
determină pe linia medioclaviculară spațiul intercostal V cu doi cm. medial.
Pulsații în regiunea epigastrică nu se determină.
Palparea cordului:
La palparea şocul apexian este situat în spaţiul intercostal stîng 5, deplasat cu
0,5 cm de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm²,
înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină în
epigastru. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuţia:
Matitatea relativă a cordului:
- limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de
marginea sternului;
- limita stângă se află în spaţiul intercostal 5 stâng cu 2,5 cm medial de linia
medioclaviculară;
- limita superioară se află pe linia parasternală stângă, la nivelul coastei 3.
Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm.
Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm.
Configuraţia cordului este cu limitele stângi deplasate.
Auscultație:
Zgomotele cardiace sunt ritmice, sonore.
Zgomotul 1 cardiac corespunde cu pulsul pe artera carotidă.
Modificări de ritm nu se atestă. Modificări de sonoritate, dedublări, accentuări
sau diminuări a zgomotelor cardiace nu se determină.
FCC=78 b/min. Suflu sistolic la apex.
Investigarea vaselor sangvine:
La palpare, pulsul se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis
pedis şi tibialis posterior. Pe artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi
amplituda în normă, identic la ambele mâini, cu frecvenţa 70 b/min, deficit de
puls nu se determină. Puls capilar lipseşte. Pe arterele carotide nu se auscultă
suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea
varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stâng 160/100 mm Hg
braţul drept 160/100 mm Hg
 Sistemul digestiv:

Acuze:
Pacientul acuzaă : constipatții.
Ispecţia cavităţii bucale:
Cavitatea bucalaă – mucoasele curate, roz-pale, limba umedaă , cu depuneri
albicioase.
Inspecţia abdomenului:
Forma abdomenului:
– obisț nuitaă , abdomenul este simetric, participaă îîn actul de respiratție.
Colaterale venoase (capul meduzei ) nu se determinaă .
Palparea superficială:
La palpatția superficialaă abdomenul indolor, balonat pe toataă aria
abdominalaă .. Semne peritoneale defans sț i semnul Sț ciotkin – Blumberg nu
se determinaă .
Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov – Strajescu:
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafatțaă netedaă ,
indolor. Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafatțaă netedaă . Sectorul
teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafatțaă netedaă . Colonul
ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafatțaă netedaă , putțin mobil.
Percuţia:
La percutție se determinaă sunet timpanic îîn toate regiunile abdomenului. ÎÎn
cavitatea abdominalaă nu se determinaă lichid liber sau îîncapsulat.
Auscultaţia:
La auscultatție se determinaă garguiment intestinal. Frotatție peritonealaă nu
se auscultaă .

Inspecţia splinei
La inspectție nu se determinaă proeminentțaă îîn hipocondrul stîîng.
Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinalaă aproximativ 10 cm, transversalaă
aproximativ 8 cm.
Palpaţia
Palpator splina nu este maă ritaă , nedureroasaă .

Inspecţia ficatului şi vezicii biliare

La rebordul costal drept indolor, marginile regulate de consistentțaă
obisnuitaă , vezica biliara nu se palpeazaă .
Percuţia
Dimensiunile ficatului dupaă Curlov: îîntre punctul 1 sț i 2 – 10cm; îîntre
punctul 3 sț i 4 – 9 cm; îîntre punctul 3 sț i 6 – 8 cm.
Palpaţia
Ficatul proemineazaă la marginea rebordului costal cu aproximativ 4cm, cu
suprafatța netedaă , consistentța moale-elastica, indolor.

Inspecția vezicii biliare

Vezicula biliaraă se palpeazaă , netedaă , contur clar, simptomele Merphy,
Ortner –Grecov sț i Mussi-Gheorghievski negative.
 Sistemul uro– genital

Acuze:
- Dureri lombare bilateral permanente, cu caracter intțepaă tor sț i de
constraî ngere, iradiazaă spre regiunea abdominalaă sț i suprapubianaă , se
accentueazaă la efort fizic moderat (mers, urcatul scaă rilor), se
amelioreazaă ocupaî nd pozitții antalgice.
- Disurie
- Nicturie
Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc, prezente doar la membrele inferioare.
Inspecţia
Nu se determinaă modificaă ri – hiperemie, tumefiere sau retractții îîn
regiunea lombaraă .
Percuţia regiunii lombare:
Simptomul Giordani (de tapotament) pozitiv bilateral.
Auscultaţia regiunii lombare:
Pe regiunea lombară suflu (semn de stenoză a arterelor renale) nu se determină .

Sistemul nervos:
Consț tientța claraă . Orientat temporo- spatțial. Reactția fotomotorie directaă sț i
reciprocaă este satisfaă caă toare. Pupilele D=S . Motilitatea globilor oculari
normalaă . Stare de obnubilație, coma, spoor, stupor, delir, halucinații nu se
atestă.
Dispoziţia: echilibrată. Stari de apatie, iritabilitate și tendință spre plâns nu se
manifestă. Somnul superficial, se trezeşte des pe parcursul nopţii, uneori
insomnii. Prezintă cefalee moderată, vertij. Variaţiile barometrice le suportă
relative bine. Periodic prezintă bufeuri de căldură. Dureri pe traiectul
trunchiurilor nervoase pacientul nu prezintă. Convulsii nu prezintă. Mișcările în
membre sunt coordonate. Parestezii, anestezii și senzația de răcire a membrelor
nu este prezentă. Modificări din partea nervilor cranieni nu se decelează.
Văzul, auzul, mirosul sunt păstrate. Vorbirea este clară, articulată.

IV. Diagnostic prezumtiv:

Luând în considerație :
- acuzele pacientei:
- dureri lombare bilaterale, permanente, cu caracter intțepaă tor sț i de
constraî ngere, iradiazaă spre regiunea abdominalaă sț i suprapubianaă , se
accentueazaă la efort fizic moderat (mers, urcatul scaă rilor), se amelioreazaă
ocupaî nd pozitții antalgice.
- disurie
- astenie marcată;
- fatigabilitate;
- dispnee la efort fizic minim;
- edeme in regiune gambei;

Date din istoricul actualei boli:

Se consideră bolnavă de lupus aproximativ de 8 ani. Pielonefrita fiind o
complicație de mai târziu.

Datele examenului obiectiv:

Durere la percuția regiunii lombare, semnul de tapotament pozitiv. Dureri
precordiale periodice, dispnee la efort fizic minimal, TA-140/90, prezența
edemelor pe ambele gambe ce prepoderent apar spre sfirșitul zilei, nu sunt
pufoase și calde la palpare, la fel nu lasă godeu (origine cardică), dispnee la efort
fizic minimal, matitatea cordului deplasată spre stânga, aproximativ 0,5 cm
paliditatea tegumentelor. Suflu sistolic la apex. Regurgitații și constipații
frecvente, abdomen balonat.

Putem stabili următorul diagnostic:

Pielonefrită cronică, glomerulonefrită, lupus cu evoluție cronică act. II cu
afectarea tegumentelor, vaselor, pulmonilor, cordului, rinichilor, SNC.

Planul examinării ulterioare:

Investigaţiile de laborator şi instrumentale:
1. Hemoleucograma(sindromul inflamator nespecific, anemie)
2. Examenul biochimic (bilirubina totală, conjugată, liberă, glucoza,
ALAT, ASAT, FA, a-amilaza, GGTP, colesterol total, proteine)
3. ECG
4. EcoCG
5. Examenul sumar al urinei (osmolaritate, sindrom urinar)
6. Radiografia rgiunii abdominale (vizualizarea radiologica a modificarilor
renale)
7. USG a organelor abdominale (vizualizarea modificarilor renale)
8. Explorarea functionala a rinichilor(RFG, natriureza
9. Glucoza
10. FEGDS (pentru a explica cauza acuzelor digestive)
11. Scintigrafia dinamică a rinichilor- functia renala
12. Analiza sângelui la echilibru acido-bazic
13. Examenul sistemului de hemostază

Se recomandă consultaţia următorilor specialişti:

1. Consultaţia cardiologului
2. Consultaţia fizioterapeutului
 3. Consultația gastrologului
4. Consultația ginecologului

Rezultatele investigațiilor de laborator și instrumentale:

Analiza hemoleucograma
- WBC- 5,23
- RBC- 4,61
- HGB- 13,30
- HCT- 40,40
- MCV- 87,60
- MCH- 28,60
- MCHC- 32,90
- PLT- 212,20
- RDW-SD- 39,60
- RDW-CW- 12,40
- PDW-14,20
- MPV- 11,60↑ (6,9-10,6 fL sângw)
- P-LCR- 37,40
- PCT-0,25
- NEUT- 3,26
- LYMPH- 1,51
- MONO- 0,35
- EO- 0,08
- BASO- 0,03
- IG- 0,03 (-103uL sânge)
- NEUT- 62,30 (47-72% sânge)
- LYMPH-28,90 (19-37% sânge)
- MONO- 6,70 (3-11% sânge)
- EO- 1,70 (0,50-5,0% sânge)
- BASO- 0,60 (0-1% sânge)
- IG- 0,60 (-% sânge)

Hematologie:
- VSH- 8,00 (2-15 mm/h sânge):

Biochimia:
Uree- 3,40 (2,5-9,2 ymol/l ser)
Creatinina- 55,90 (53-115 ymol/l ser)
Proteina totală- 59,80↓ (64-83 g/l ser)
Albumina- 28,00↓ (35-52 g/l ser)
Colesterol- 4,10 (0-5,20 mmol/l ser)
Trigliceride- 1,20 (0-1,7 mmol/l ser)
ALT- 11,0 (0-55 U/L ser)
AST- 7,90 (5-46 U/L ser)
Fosfataza alcalina- 43,50 (40-150 U/L ser)
Glucoza- 3,20↓ (3,3-5,5 mmol/l ser)
Fier- 10,60 (9-31,30 mmol/l ser)
Potasiu- 4,20 (3,5-5,5 ymol/l ser)

Analiza urină (Anexa nr. 1)

Analiza urină- proteinei nictemerale (Anexa nr. 2)
Analiza biochimie- probe funcționale (Anexa nr. 3)
Analiza biochimică- imunologie (Anexa nr. 4)

Radiografia cutiei toracice

Sechele posttuberculoase, pulmonii fără opacități, desenul pulmonar obișnuit,
hilii cu structura păstrată, diafragmul clar, sinusurile libere. Cord de dimensiuni
normale.

Radiografia abdominala ,inclusiv micul bazin

Rinichi mici, asimetrici cu contur neregulat, indicele parenchimatos redus.
Calicele – deformate.
Concluzie: Semne radiologice de pielonefrita cronica.

ECG
Ritm sinusal cu FCC 76 b/min. Hipertrofie VS. Insuficiența VM- gr II;
Insuficința VA- grII; Insuficința VT- gr II. HTP-moderată.

USG a organelor abdominale

Rinichii dimensiuni :
Dr- 4*8cm St.-4,5*8cm;
1,1:1 1,2:1
Contur neregulat
Vezica urinară- rotundă, pereții 5 mm, calculi absenți;
Concluzie: Pielonefrită cronică bilaterală .

EcoCG
PSVD 48-50mm. Indurația pereților aortei ascendente, VA, VM. Dilatarea
moderată a AS și a pereților drepți a inimii. Funcția de pompă păstrată.
Hipertrofia moderată a VS.

Scintigrafia dinamică a rinichilor

Timpul de eliminare a PRFdin sînge e dereglat grav. Rinichii se conturează
neclar pe parcursul întregii investigații , micșorați iîn dimensiuni , mai ales
dreptul , rinichiul stîng deformat din cauza zonei de hipofixare a PRF , chist .Se
deceleaza dereglare gravă de filtrare glomerulară.
Analiza sângelui la echilibru acido-bazic
Ph – 7,25
Saturaţie – 56%
PCO2 – 50 mmHg
BB – 40 mmol/l
BE – (-6 mmol/l)
SB – 19 mmol/l
AB – 21 mmol/l
PO2V – 534 mmHg
Concluzie- Ph , saturația cu O2 ușor scăzută, excesul de baze, bicarbonatul
standard - micșorat.

Examenul sistemului de hemostază

Protrombina după Quick – 98%
TTPA – 30
Fibrinogenul – 4,4;

Urografia i/v:
Anomalie de trecere lombosacrală și articulații mici intervertebrale la nivelul L1-
L2. Osteoid- osteoma în colul femural stâng.
Rinichii de forma obișnuită, dimensiuni mici, funcția de concentrare scăzută,
funcția de evacuare fără dereglări, sistemul pielocaliceal obișnuit, ușor scurtate
colurile, calicele spasmate, bazinetele normale, ureterele permiabile, vezica
urinară hipotonă ocupă practic tot micul bazin. În ortostatism fără deplasarea
rinichilor.

Diagnosticul diferențial
Diagnostic diferenţial între PNC în acutizare şi infecţiile urinare inferioare:

Indici PNC cronică ITU inferior

Semne disurice Minore Predomină
Semnele inflamației locale Prezent Absent
SIRS Poate fi prezent Absent
Proba cu trei pahare Piurie în toate porbele Piurie numai în unele probe
Prezența cilindrilor în AGU Cilindri leucocitari Absenți
Prezențaepiteliului renal în Prezent Absent
AGU

PNC complicată cu hipertensiune arterială prevede excluderea HTA esențiale si

a HTA din cadrul glomerulonefritelor. PNC cu hematurie impune excluderea
altor cauze de hematurie: tumorilor renale sau vezicale, tuberculozei renale,
polichistozei renale, nefropatii tubulointerstițiale, de origine medicamentoasă,
proceselor limfoproliferative. PNC cu leucociturie persistentă și urocultură
negativă necesită a fi diferențiate de tuberculoza renală. Ea impune , de
asemenea, excluderea amiloidozei renale(faza incipientă , cu proteinurie
neînsemnată).
Indicaţiile tratamentului :
A. Recomandari generale
1. Aport hidric
Aportul zilnic de lichide = (diureză + pierderi extrarenale)- 0,5/1l, din cauza că
pacientul este hipertensiv si edemațiat, până la normalizarea valorilor tensionale
şi pînă la dispariţia edemelor.
2. Prelucrarea produselor alimentare
Prelucrarea termica a alimentelor fara adaos de condimente.dieta hiposodata
3. Aport caloric 25-30 kcal/kg/zi
Aport proteic diminuat: 0,8g/kg/zi.
Aport de lipide: 0,7-1,0g/kg/zi, 1/3 de origine vegetala.
Aport de glucide: 4-5g/kg/zi.
Na: 3-5 g/zi (deoarece pacienta are edeme si hipertensiune)
Vitamine si antioxidante: Comp.Vit C 0,5*3 ori/zi.
Vit E 400 UI*1-2 ori/zi.

B. Tratament medicamentos
1. Sol. Ceftriaxon 1g i/v-1 data /zi 7-14zile
2. Tab. Pentoxifilina 100 mg de 3 ori /zi – antiagreganta
3. Sol. Drotaverina 2%- 2 ml de 3 0ri/zi,i/m, 7-14zile
4. Fitoterapie: Kanefron 1 tab de 3 ori/zi
5. Furosemid 80 mg intravenos;
6. Gluconat 10%-10ml intravenos (2 ori)
7. Transfuzie de masă eritrocitară;
8. Kardiket 10mg 2ori pe zi
9. Carboline 4p. de 3 ori pe zi
10. Sorbifer 1 pastilă de doua ori pe zi
11. Caraflu 10 mg de doua ori pe zi
12. Tensiopriol 10 mg de doua ori pe zi
13. Metiprednisolon 4 mg/zi

Evoluția bolii
1. 09. 2019
Starea generală gravitate- medie. Acuze: cefalee, fatigabilitate, dureri articulare.
Obiectiv: tegumentele palide, curate,uscate, calde la periferie.
Auscultativ: murmur vezicular modificat subscapular bilateral, creptații difuze
pe stînga. FR – 19/min. Zgomote cardiace ritmice, sonore, suflu sistolic la apex.
TA: 140/70 mmHg. Ps – 70b/min.
Abdomenul moale, sensibil la epigastru. Ficatul plus 2 cm , sub rebordul costal.
Mictiuni libere, frecvente, dolore. Scaun regulat.
Diureza 1,3l. Temperatura: 36.6 °C
Continuă tratamentul conform foii de indicații.

2. 09. 2019
Starea generală gravitate - medie. Acuze: cefalee, fatigabilitate, dureri articulare.
Obiectiv: tegumentele palide, curate,uscate, calde la periferie.
Auscultativ: murmur vezicular modificat subscapular bilateral, creptații difuze
pe stînga. FR – 19/min. Zgomote cardiace ritmice, sonore, suflu sistolic la apex.
TA: 140/70 mmHg. Ps – 70b/min.
Abdomenul moale, sensibil la epigastru. Ficatul plus 2 cm , sub rebordul costal.
Mictiuni libere, frecvente,dolore. Scaun neregulat, constipații.
Diureza 1,3l. Temperatura: 36.6 °C
Continuă tratamentul conform foii de indicații.

3. 09. 2019
Starea generală gravitate - medie. Acuze: cefalee, fatigabilitate, dureri articulare
nu atât de pronunțate, se observă ameliorarea durerilor.
Obiectiv: tegumentele palide, curate,uscate, calde la periferie.
Auscultativ: murmur vezicular modificat subscapular bilateral, creptații difuze
pe stînga. FR – 19/min. Zgomote cardiace ritmice, sonore, suflu sistolic la apex.
TA: 140/70 mmHg. Ps – 70b/min.
Abdomenul moale, sensibil la epigastru. Ficatul plus 2 cm , sub rebordul costal.
Mictiuni libere, frecvente,dolore. Scaun neregulat, constipații.
Diureza 1,3l. Temperatura: 36.6 °C
Continuă tratamentul conform foii de indicații.
Recomandari:
 Dispensarizarea- monitorizarea pacientului la 1,3 ,6 sț i 12 luni
 Evidenta la medicul de familie (4 ori pe an)
 Consultatia nefrologului de 2 ori pe an
 Consultatia cardiologului de 2 ori pe an
 Consultatia gastroenterologului 1 data pe an.
 Fitoterapie-timp de 1 an (ciston,kanefron)
 Primele 2-3 luni-dieta normocalorica,aport limitat de lichide –edeme ,
HTA GR ÎÎÎ ,excluderea alimentelor picante,alcoolului.Alimentatie cu
aport de proteine redus (reducerea consumului de carne)pentru a
evita formarea calculilor (oxalati).
 Tratament balneo-sanatorial.
 Efort fizic limitat .
Prognostic
Pentu viaţaă : pozitiv
Pentru saă naă tate: rezervat, tținaî nd cont de stadiul evolutiv al bolii.
Anexa nr. 1

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3
Anexa nr. 4