Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA APOLLONIA IAȘI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ


SPECIALITATEA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Studiu caz clinic la disciplina - Nursing specific:Specialitati chirurgicale

Îngrijirea pacientului cu
insuficienţă venoasă profundă

Spitalul Clinic de Neurochirurgie “N.N. Oblu” Iaşi


Perioada stagiu şi gărzi: 10.02. 2016 – 22.03.2016

Îndrumator:
Prof Dr Georgescu Nicolae

Absolvent:
Ciolpan Gabriela

IAȘI
2016

CIOLPAN GABRILA 1
Culegerea datelor
Nume şi prenume C.R. Domiciliul – mediul rural. localitatea Tomești,
Vârsta: 65 ani județul Iaşi; locuiește cu soția la casă cu 3
Stare civilă: căsătorit, pacientul are un copil camere. Condiție de viață : pacientul fumează,
și doi nepoți. consumă 2-3 cafele/ zi, consumă ocazional
Sex: masculin alcool.
Naţionalitate: română Regim alimentar: are o dietă hiperproteic și
Ocupaţie: pensionar hipercaloric fără să ţină un regim anume, mese
Religie: romano-catolică regulate

CIOLPAN GABRILA 2
Date privind starea de sanatate anterioara:
Date antopometrice: greutatea corporala 95 kg, Talie 166 cm
Antecedente heredo-colaterale
 mama: decedată la 69 de ani: boli cardiovasculare, insuficiență venoasă cronică
 tata: decedat la 67 de ani - IMA
 un frate - la 58 de ani - HTA, CMPH, Insuficienţă venoasă cronică
Antecedente personale patologice:
 Cardiomiopatie ischemică cronică, fumător,
 BPOC, ocazional consumator de alcool, reumatism articular acut în adolescenţă.
 Pacientul prezintă perioade paroxistice de HTA pentru care nu urmează nici un tratament.
 În prezent obezitate gradul II, HTA cu un caracter ereditar, atât mama cât şi fratele prezentând
aceasta boală.
 Tratamente urmate: neagă
 Neagă luesul, TBC-ul, infecția HIV în familie

Motivele internării:
 ulcerație la nivelul maleolei stângi, ce creste în diametru de la o zi la alta

Istoricul bolii
Pacientul se internează cu debut insidios în urmă cu 8 ani, prin oboseală la mers și ortostatism
prelungit, prin apariția edemelor peri-maleolar și gambe, telangiectazii (dilatație a vaselor mici sau
terminale) peri-maleolar, vene varicoase sistematizate pe vena safenă mare. De aproximativ 6 luni
datorită unui traumatism prin accidentare fizică (tăia lemne în curte) acesta prezintă o ulcerație la
nivelul maleolei stângi, ce creste în diametru de la o zi la alta, agravându-se ți devenind tot mai
dureroasă. Se prezintă la medicul de familie ce îl îndrumă spre clinica de chirurgie cardiovasculară
pentru investigații și tratament

Diagnostic
 Insuficiență venoasă profundă,
 Plagă ulcerativă gambă stângă peri-maleolar;
 prezumtiv / Cord ischemic, HTA (210/ 110 mmHg),
Examen clinic general
Tegumente şi mucoase: tegumente și mucoase normal colorate, adenopatii multiple inghinal, plagă
ulcerativă gambă stângă peri-maleolar, varice multiple la nivelul membrului stg.
Sistemul muscular: normal reprezentat.
Ţesut adipos: pacientul prezintă obezitate gradul II
Aparat osteo-articular: aparent integru, mișcări libere, tulburări de locomoție la nivelul membrului
stg., imposibilitatea de menținere a echilibrului pe piciorul afectat, mers șchiopătat
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate şi murmur vezicular în limite normale;
respiraţia are un caracter aritmic, superficial, pacientul respiră cu dificultate, un ritm de 20 R/
min, dispnee
Aparat cardio-vascular: se constată zgomote cardiace mai asurzite, TA 210/ 110 mmHg, P rapid 82
bătăi/ minut.
Aparat digestiv: dentiție cu lipsuri, abdomen mobil, destins de volum, ficat la 1 cm sub rebord,
splina în limite normale.
Aparat uro-genital: loje renale nedureroase; micțiuni spontane, hipercrome
SNC: ROT normale, prezente bilateral; pacientul este orientat temporo-spaţial, tulburări minore de
echilibru. Acuitatea vizuală şi auditivă relativ bună.

Examenul local prezintă:


 vene dilatate la nivelul gambei și pe fața internă a coapsei stângi
 telangiectazii ale membrelor inferioare
 ulcerație retro-maleolară stângă
 dermatită pigmentară 1/3 distală a gambei, picior stâng
 puls prezent proximal și distal
 Testul Trendelenburg - este o manevră de examinare fizică clasică care ajută la diferențierea
refluxul venos superficial de incompetența venoasă profundă. Piciorul este ridicat până când
toate venele superficiale colapsează, iar punctul suspectat de reflux din sistemul venos profund
este ocluzat manual sau printr-un elastic. Apoi pacientul este rugat să stea în ortostatism, iar
varicozitatea distală este observată pentru reumplere. Daca aceasta rămâne goală, calea de reflux
a fost ocluzată. Umplerea rapidă după compresia trunchiului venos proximal sugerează reflux
prin sistemul venos profund sau insuficiența valvulară a venelor perforante
 Testul Mahorner - Ochsner („ 3 garouri “): se aseamănă cu T. Trendelenburg doar că se aplică 3
garouri: la baza coapsei, deasupra genunchiului şi sub genunchi. Permite o mai exactă reperare a
refluxului şi localizarea perforantelor. Se îndepărtează în ortostatism succesiv garourile şi astfel
se evidenţiază venele perforante insuficiente
 Testul Perthe / este o manevră clasică utilă pentru a testa dacă segmentele venoase sunt
interconectate. În timp ce pacientul este în ortostatism, un segment venos este clipat la un anumit
nivel în timp ce se palpează pulsul venos în altă locație. Propagarea pulsului sugerează ca vena
este conectată la cele două localizări
 Testul tusei: la bolnavii cu insuficiență ostială a safenei interne se palpează un reflux la tuse la
nivelul crosei
 Clasificarea larg acceptată a bolii cronice venoase, CEAP (Clinical-Etiology-Anatomy-
Pathophysiology)
 I.CLINIC: C0. Fără modificări vizibile sau palpabile de boală venoasă, C1
Telangiectazii (<1 mm) sau vene reticulare (dimensiune: 1-3mm), C2 Vene varicoase:
dimensiune ≥ 3 mm, C3 Edem, C4 Modificări cutanate sau subcutanate:, C4a:
Pigmentare sau eczemă, C4b: Lipodermatoscleroză sau atrofie albă (atrophie blanche),
C5: Ulcer venos vindecat, C6: Ulcer venos acut., Clasificarea include desemnarea
simptomatologiei prin A (asimptomatic) sau S (symptomatic) (exemplu: C2S).
 II. ETIOLOGIC. Clasificarea etiologică a bolii venoase cuprinde clasele: Ec:
congenital, Ep: primară, Es: secundară (posttrombotică), En: fără cauză venoasă
identificată.
 III. ANATOMIC. Clasificarea anatomică: As: vene superficial, Ap: vene perforante,
Ad: vene profunde (deep), An: fără identificarea sediului venos;
 IV. PATOLOGIC. Clasificarea patologică: Pr: reflux, Po: obstrucţie, Pr,o: reflux şi
obstrucţie, Pn: fără modificări fiziopatologice stabilite.
Referinţe: 1. Revision of the CEAP classification for chronic venous disorders: Consensus
statement

Examenul clinic general și local pledează spre o afecțiune vasculară, insuficiență venoasă cronică a
membrului inferior stâng, insuficiență venoasă cronică clasa a 6 CEAP , (C6s Ep Asp Pr)

Investigațiile paraclinice:
 EKG;
 Rx pulmonar;
 echografie abdominală;
 echografie Doppler venos: sistem venos permeabil, reflux safenofemural, 3 perforate
insuficiente Cockett II, dilatații varicoase pe fața antero-medială a gambei, sistemul arterial fără
modificări patologice; flebografie.

PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING AL PACIENTULUI


Apreciere nursing
Din analiza datelor anamnestice, examenul clinic, paraclinic şi observaţiile personale, se apreciază din
punct de vedere nursing că pacientul VP prezintă:
 agravarea bruscă a stării generale a pacientului
 alterarea mobilităţii fizice;
 circulatie inadecvata
 deficit de autoîngrijire;
 risc de alterare a integrităţii pielii;
 risc de alterare a nutriţiei;
 incapacitatea de a comunica;
 alterarea imaginii de sine;
 circulaţie inadecvată;
 riscul de apariţie a sindromului de inutilitate social.
 diminuarea interesului pentru miscare
Diagnostic de ingrijire
 Pacienta prezintă o circulaţie inadecvată;
 Alterarea mobilităţii prin deficit motor al membrelor pe partea stângă + deficit de autoîngrijire;
risc de alterare a integrităţii pielii;

Surse de dificulate
 diminuarea mobilităţii intoleranăa la efortul fizic
 oboseala, slăbiciune
 lipsa de cunoaştere a tehnicilor mobilizării
 lipsa cunoşterii despre boala sa
 obisnuinţa de hidratare deficitară şi alimentare deficitară
 sonda urinara
 mobilizarea pacientului la pat

Manifestări de dependenţă
 Dificultate în a avea o bună circulație și respirație datorată afecțiunilor cronice: insuficiență
cardiacă, HTA, obezitate manifestate prin dispnee, palpitații, dureri precordiale.
 Alterarea circulaţiei membrului inferior stg. datorate afecțiunii venoase cronice și plăgii gambei
stg. manifestă prin durere, usturime, edeme, parestezii, vene dilatate la nivelul gambei și pe fața
internă a coapsei stângi, spargerea vaselor venoase, ulcerație retro-maleolară stângă, dificultate în
mers, și aspect neplăcut
 Anxietate din cauza durerii şi a eventualelor complicaţii ce pot apărea manifestată prin agitaţie,
frică, nelinişte
 Dificultate în menținerea echilibrului pe membrul afectat datorată durerii resimțite la sprijinirea
pe acesta
 Dificultate în a se odihni din cauza durerii, neliniştii, manifestată prin facies suferind, ochi
încercănați, disconfort.
 Intoleranţă la activitatea fizică din cauza dispneei, durerii şi lezării articulației manifestată prin
poziţie specifică (tendința de a menține piciorul întins ușor ridicat) şi facies ce exprimă teama.
 Temeri legate de apariţia unei noi stări patologice clinice: amputarea labei piciorului

Obiective :
 ameliorarea durerii, reducerea adenopatiilor
 vindecarea plăgii ulcerative,
 reducerea edemelor limfatice, inflamatorii (varicoflebita, celulita)sau din cauza insuficienței
venoase profunde
 pregătirea pacientului pentru intervenția chirurgicală ce presupune ligatura afluenților venei
safene, crosectomia venei safene mari, stripping retrograd, flebectomii etajate, ligatura
suprafascială a perforantelor Cockett II, bandaj compresiv
 acordarea de îngrijiri postoperatorii (reechilibrarea hidroelectrolitică, corectarea anemiei,
profilaxia TVP, prin HGMm contenție elastică, monitorizarea funcțiilor vitale, renale hepatice,
antibioterapie, antialgice, antiinflamatorii, toaletarea plăgilor, pansamente coloidale, mobilizare
precoce)
 prevenirea complicațiilor postoperatorii: embolii pulmonare, retenție urinară, hematoame,
supurație plagă, hemoragii, edeme, tromboze profunde, cicatrici vicioase, parestezii, recidiva
bolii, tromboflebite profunde
 prevenirea sechelelor postoperatorii: edem persistent, tulburări trofice
 educația sanitară a pacientului: renunțarea la fumat, evitarea sedentarismului, mobilizare, (merul
pe jos, ciclism, înot), evitarea ortostatismului, drenajul decliv al membrelor, ciorap elastic,
scădere ponderală, flevonoide, control peste 3 luni.

Intervenții delegate și autonome:


 la internare am încercat să-i diminuez stresul suferit la internare şi să-i uşurez adaptarea la mediul
spitalicesc prin asigurarea unei atmosfere calde, de încredere şi empatie.
 am pregătit materiale şi instrumente pentru recoltarea probelor de laborator și am recoltat produse
biologice (sânge și urină) pentru probe de laborator
 am asigurat pacientei condiţiile optime de microclimat și am asigurat imobilizarea piciorului
pacientului la un unghi de 30°-40°, acesta fiind poziționat în decubit dorsal
 am supravegheat primii paşi pe care i-a făcut pacientul după imobilizarea la pat
 am administrat pacientei medicaţia indicată

 am efectuat masaj ușor la nivelul membrelor inferioare pentru diminuarea edemelor


 am administrat medicaţia prescrisă de medic (anticoagulantă, antiinflamatoare, venotrofică,
flebotonică) și am aplicat ciorapi elastici compresivi pe membrul afectat
 am pregătit pacientul pentru efectuarea unor tehnici şi explorări și am monitorizat funcţiile vitale
ale pacientului
 am încercat să reduc starea de nelinişte, de anxietate a pacientei, încurajând pacientul
 am efectuat toaleta plăgii conform indicațiilor medicului
 am asigurat hidratarea și alimentarea corectă a pacientului conform indicațiilor medicului
 am pregătit pacientul pentru intervenția chirurgicală
 am asigurat îngrijirile postoperatorii conform prescripției medicale
 am instruit pacientul asupra necesității respectării indicaţiilor medicului privind repausul fizic şi
psihic, tratamentul medicamentos, regimul alimentar
 am efectuat educația sanitară a pacientului: renunțarea la fumat, evitarea sedentarismului,
mobilizare, (merul pe jos, ciclism, înot), evitarea ortostatismului, drenajul decliv al membrelor,
ciorap elastic, scădere ponderală.

T ehnica pregătirii
preoperatorii a pacientului din
ziua operaţiei

Măsuri generale
 Se supraveghează pacientul să rămână nemâncat şi să nu fumeze.
 Se măsoară funcţiile vitale şi vegetative: T, P, TA, R, SaO2
 Se apreciază starea generală şi comportamentul.
 Se comunică medicului eventualele modificări patologice ale funcţiilor vitale, tusea, diareea,
modificări din zona de intervenţie.
 Se îndepărtează bijuteriile, ceasul, protezele (dentare, membrele artificiale), lentilele de
contact)
 Se cere pacientului să-şi facă toaleta de dimineaţă
 Se invită pacientul să-şi golească vezica urinară sau se montează aseptic o sondă vezicală, dacă
medicul o indică
 Pacientul îmbracă o pijama curată, deschisă.

Administrarea premedicaţiei
 Se administrează medicaţia preanestezică (premedicaţia) cu 60 de minute înainte de operaţie, dacă
administrarea este orală şi cu 45 de minute înainte de operaţie, în administrarea parenterală
 Se interzice pacientului să se mai ridice din pat după administrarea premedicaţiei deoarece are
acţiune sedativă şi deprimă circulaţia, determinând hipotensiune arterială ortostatică.
 Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau asistentei-şefe, însoţite de
procesul verbal.
Transportul bolnavului la sala de operatie
 Se transportă bolnavul la sala de operaţie cu un mijloc adecvat stării sale – cu brancarda, patul
rulant, bine acoperit şi însoţit de asistenta medicală.
 Se însoţeşte bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigaţiilor, și cu
consimţământul scris.
 Se evită transportul prea devreme la sala de operaţie pentru a nu stresa bolnavul.
 Se verifică lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

Pregătirea salonului postoperator


 Se pregăteşte, între timp, salonul pentru primirea în condiţii optime, a operatului: igiena salonului,
aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, asigurarea cu material de protecţie a patului.
 Se verifică sursa de oxigen, de aspiraţie.
 Se pregătesc: aparatele de monitorizare și ventilare (dacă este necesar), medicația de urgență
specifică afecțiunii, tensiometru şi stetoscop, stativ, trusa de perfuzat, soluţii perfuzabile şi
medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie, urinar, reipiente pentru
îndepărtarea materialelor înțepătoare, infecțioase și neinfecțioase, alte materiale în funcţie de tipul
intervenţiei şi de îngrijiri.

S-ar putea să vă placă și