EPISTAXIS

CUPRINS

Cap. 1 Memoriu justificativ

Cap. 2 Date științifice despre epistaxis
Cap. 3 Prezentare cazuri
Cap. 4 Concluzii
 Definiție
Epistaxisul reprezintă hemoragia cu punctul
de plecare în fosa nazală. Se manifestă de obicei
printr-o scurgere sanguină pe una sau ambele
orificii narinare, mai ales când bolnavul stă în
ortostatism sau prin orificiile coanale, când
pacientul se află în clinostatism posterior, de unde
sângele se poate elimina apoi pe gură sau poate
fi înghiţit, determinând o hematemeză sau un
scaun melenic.
 Clasificare
1, În funcţie de cantitatea de sânge pierdută
- Rinoragie ușoară/benign;
- Rinoragie mijlocie ;
- Rinoragie severă sau malignă;
2. În funcţie de sediul sângerării
- Unilateral;
- Bilateral;
- Anterior;
- Posterior;
- Difuz.
3. În funcție de gravitatea lui,
- Epistaxis la un bolnav ce nu mai sângerează activ;
- Sângerare nazală „picătură cu picătură” la un bolnav compensat cardio-
vascular, cu stare generală bună;
- Sângerare nazală considerabilă, cu modificări cardio-vasculare și volemice
corectabile spontan sau prin tratament local/general;
- Sângerare nazală incoercibilă, cu modificări durabile ale parametrilor
cardiovasculari ce pot evolua rapid spre șoc hipovolemic.
 Etiologie
1) Epistaxisul de cauză locală:
- epistaxisul idiopatic, juvenil reprezintă o sângerare
repetată, ce apare îndeosebi la copii şi adolescenţi, datorită
unei fragilităţi vasculare constituţionale. Această hemoragie
este în general fără gravitate. Dispare în general după vârsta
de 30 ani

2) Epistaxisul de cauză generală:

- infecţiile, în special cele gripale, bolile infecţioase ale
copilăriei, sunt boli în care de obicei hemoragia se instalează
în mod insidios. Apar la copii şi adulţi - boli ale sângelui,
tulburări de sângerare, de coagulare, precum trombopatii.
 Simptome
Principalul semn clinic care definește epistaxisul este sângerarea nazală.
Aceasta se poate prezenta sub diferite grade, de la câteva picături de sânge la
sângerare nazală masivă cu șoc hemoragic.
Manifestările clinice care anunță instalarea unei stări de șoc hemoragic sunt
următoarele:
• paloare tegumentară;
• extremități palide, reci;
• anxietate;
• amețeli;
• senzația permanentă de sete;
• pierderea stării de conștiență;
• scăderea tensiunii arteriale;
• tahicardie;
• puls filiform;
• obnubilare;
• comă.
 Tratament

- Igieno-dietetic
- Medicamentos
- Tratament chirurgical - Hemostaza regională
- Hemostaza generală
 Complicații
Complicațiile care pot apărea în cadrul
epistaxisului masiv sau recidivant pot fi:
- aspirația sângelui cu declanșarea tabloului
clinic specific afecțiunilor digestive: grețuri,
vărsături, melenă;
- hematomul septal;
- perforația septală;
- necroza mucoasei nazale;
- sinuzita;
 Prezentarea cazurilor
Cazul I
Date generale: Motivele internării:
Nume şi prenume P.M.
Vârsta: 27 de ani
- tegumente palide şi reci
Sex: M - ameţeală
Religie: Ortodoxă - stare de leşin
Naţionalitatea: Român
Domiciliu: Rural - hipotensiune
Ocupația: Ospătar - dispnee
Condiţii de locuit şi de muncă:
locuieşte cu soţia într-un apartament cu
Istoricul bolii: Pacient în
3 camere salubre. vârstă de 27 de ani, se
Lucrează 8 ore pe zi în mediu solicitant internează în secția de
Date variabile: Î - 172cm G - 69 Kg urgențe cu epistaxis de 12
Stare de nutriţie: bună
ore în urma unui tratament
Stare de conştienţă: prezentă
pentru gripă cu Aspirină şi Vit.
C
 Diagnostic și probleme
Diagnostic la internare: Epistaxis nara dreaptă -
şoc hemoragic

Problema de dependenţă 1: dispnee

Problema de dependenţă 2: TA 80/50 mmHg –
șoc hemoragic
 Probleme
- Dificultate de a menţine tegumentele curate din
cauza şocului hemoragic manifestat prin transpiraţii
reci, umede, palide
- Dificultate de a respira din cauza sângerării nazale
manifestată prin obstrucție nazală şi stare de disconfort
- Dificultate de a se alimenta din cauza dificultății de
a înghiți manifestat prin inapetență
- Alterarea somnului din caua disconfortului şi a
dispneei
- Diminuarea ariei de interes datorită anxietăţii şi a
durerii
 Obiective
- pacientul să prezinte tegumente curate și uscate,
remiterea stării de şoc
- combaterea cauzei
- pacientul să fie alimentat și hidratat
corespunzător
- combaterea cauzei
- pacientul să prezinte stare de bună dispoziţie
 Intervenți autonome
- asigur igiena tegumentelor şi mucoaselor
- monitorizez valorile F.V. și T.A si le înregistrez
grafic în foaia de temperatură grafic
- liniştesc pacientul şi îi spun că boala sa este
trecătoare
- aşez pacientul în poziţie şezândă, cu bărbia în
piept
- învăţ pacientul să respire pe gură
- asigur un climat corespunzător somnului (linişte în
salon, semiobscuritate, lenjerie de pat curată,
îndepărtarea mirosurilor
 Intervenți delegate
- la indicaţia medicului administrez Oxigen pe
mască 6 l/min - administrez perfuzabil medicaţia
indicată de medic: Ser Fiziologic 0,9% 500ml, Vit.
K 1 fi, Vit. C 5ml x2/zi
- ajut medicul la efectuarea tamponamentului
posterior.
- a indicaţia medicului administrez Anxiar 1
mg/seara
- continuarea tratamentului prescris de medic
 Evaluare
- pacientul este ajutat în efectuarea toaletei
zilnice
- pacientul prezintă dispnee și epistaxis
- pacientul nu mănâncă tot din farfurie
- pacientul are somn indus medicamentos de 6
ore pe noapte
- pacientul prezintă stare de bine fizic şi psihic
 Evaluare finală
Pacientul P. M. internat cu diagnosticul de epistaxis
nara dreaptă, şoc hemoragic este spitalizat, i se acordă
îngrijirile de rigoare şi se externează vindecat.
La externare se recomandă:
- Regim igieno-dietetic: fără grăsimi dar bogat în
vitamine, legume, fructe, fripturi în sânge de viţel sau
pasăre, peşte, sucuri naturale. Evitarea efortului fizic timp
de 20 de zile şi a frigului.
- Tratament medicamentos: Clorocalcin 3x10 pic/zi,
Algocalmin 500 mg 2x1SS tb/zi
- Revenirea la control peste 10 zile dacă este nevoie.
 Concluzii
- Proeminenţa mediană a feţei prin care se
deschid căile respiratorii, nasul, este un organ irigat
de multe vase de sânge. Orice traumă care are loc
la nivel facial include nasul, putând declanşa
hemoragiile nazale.
- Majoritatea hemoragiilor nazale creează un
disconfort minor şi, de obicei, pot fi oprite şi de
acasă. Dacă sângerarea este serioasă şi se produce
destul de frecvent, cel mai bine este să te prezinţi la
un consult pentru a cerceta dacă aceste hemoragii
nu constituie de fapt simptomele unei boli grave.
Vă multumesc pentru
atenție!