Examinarea irisului

I. Irisul este vizibil cu ochiul liber în timpul zilei prin corneea transparentă. La inspecţie la
lumina zilei se observă:
1. Modificări de culoare:
- culoarea închisă poate fi datorată congestiei
- culoarea cenuşie poate fi datorată exudatelor
- culoarea deschisă – depigmentarea epiteliului irian
2. Modificări circulatorii:
- hiperemia irisului (procesele inflamatorii)
- vascularizaţia anormală (de neoformaţie)
3. Modificări de aspect:
- edem stromal (ştergerea criptelor iriene)
4. Anomalii congenitale
- lipsa irisului (aniridia)
- prezenţa mai multor pupile (policoria)
II. Cu biomicroscopul cu lampa cu fantă, irisul se poate examina prin iluminare directă
pentru aspectul suprafeţei, prin iluminare indirectă pentru examenul sfincterului irian şi prin
retroiluminare, permite localizarea găurilor sau rupturilor iriene.
Pe lângă modificări de culoare, circulatorie, de aspect, se pot observa:
1. modificări de grosime

- atrofii ale stromei iriene sau a guleraşului pigmentar

2. modificări de poziţie cu micşorarea sau mărimea camerei anterioare.
Afecţiunea inflamatorie a irisului se numeşte irită, este rară în general. 50
În procesul inflamator este prins şi corpul ciliar, afecţiunea numindu-se iridociclită.
Iridociclita este o afecţiune gravă care tratată necorespunzător poate duce până la atrofia
globului ocular.
III. Irisul se poate examina şi cu oftalmoscopul.
Examinarea cristalinului
I. Inspecţia la lumina zilei evidenţiază numai partea centrală a cristalinului, zona sa periferică
fiind acoperită de iris.
II. Cu biomicroscopul cu lampa cu fantă, cristalinul se examinează prin iluminare directă
pentru secţiunea optică realizată şi examinarea straturilor.
In lumina reflectată de zonele de discontinuitate optică, capsula anterioară are un luciu
special “Shagreen” produs de neregularităţile capsulei şi epiteliul capsular.
Prin retroiluminare de pe suprafaţa posterioară a cristalinului se văd depozitele pigmentare,
vasele de neoformaţie, resturi de membrană pupilară de pe cristaloida anterioară. Se pot
observa eventuale deplasări ale cristalinului, subluxaţii şi luxaţii, ectopii congenitale),
opacifieri parţiale, opacităţi totale ale cristalinului (cataracte).
III. Examenul oftalmoscopic pune în evidenţă câmpul pupilar colorat în roş portocaliu
(cristalin transparent), dacă sunt opacităţi ele vor apărea în negru pe fondul roşu al pupilei.
Pentru un examen complet al pupilei se poate folosi şi lentile de +10, +20 dioptrii ale
oftalmoscopului.
Formele unilaterale de cataractă congenitală sunt însoţite de ambliopie unilaterală şi duc la
apariţia strabismului manifest. 51
Examinarea corpului vitros
I. Examenul biomicroscopic cu lampa cu fantă permite studierea treimii anterioare a
vitrosului prin iluminare directă sau oscilatorie.
Vitrosul posterior se examinează prin interpunerea lentilei negative Hruby (-55 dioptrii) între
biomicroscop şi ochi.
II. Oftalmoscopia directă permite studiere vitrosului anterior.
Vitrosul se mai poate examina şi cu oftalmoscopul indirect stereoscopic, folosind o lentilă de
+25 dioptrii.
Se pot observa:
- transparenţa vitrosului
- eventuale opacităţi
- hemoragii
- formaţiuni vasculare şi membranoase
- anomalii congenitale
Examinarea retinei
Examinarea retinei se poate face prin:
- oftalmoscopie directă
- oftalmoscopie indirectă
- biomicroscopie de F.O.
1) Examenul oftalmoscopic:
Papila apare sub forma unui disc rotund sau oval, de culoare roz gălbui, cu diametrul de 1,5
mm. În centrul său există o depresiune minimă numită “cupa fiziologică”. Punctele gri
reprezintă fasciculele de fibre nervoase nemielinizate care se îndreaptă spre nervul optic.
Fondul alb este ţesutul conjunctiv al scleroticii.
În stările patologice ale nervului optic papila poate fi albă sau roşie
- papila albă, decolorată sau papila cenuşie caracterizează ectopia optică 52
- papila roşie poate fi datorată unor hemoragii papilare sau neovascularităţi
Se pot observa:
- excavaţii patologice ale nervului optic
- anomalii congenitale
- edem papilar (în tumori intracraniene traumatisme craniene, hemoragii), papila apare ca o
ciupercă proeminentă în interiorul globului ocular, având marginile şterse de edemul ce se
întinde în regiunea învecinată.
Macula are aspectul oval orizontal, de culoare mai închisă decât fundul de ochi.
Este înconjurată de un reflex luminos, periocular. În centrul său este o formaţiune numită
fovee (macula lutea) care este strălucitoare.
Se pot observa următoarele modificări ale maculei:
- lipsa reflexului foveolar (retinopatii, maculopatii, la bătrâneţe)
- leziuni maculare (după accidente embolice retiniene)
- leziuni traumatice (edem Berlin)
- leziuni inflamatorii maculare
Vasele sanguine retiniene în stare normală au pereţii transparenţi, ceea ce se vede este
coloana sanguină şi dunga de reflex mai intensă pe arteră.
Modificările pot fi:
- de calibru
- de culoare
- traiect
- pulsaţii anormale
Arterele sunt mai rar dilatate, mai frecvent ele pot fi strâmtorate, rigide, rectilinii, cu pereţii
îngroşaţi, care ies în evidenţă cu aspect de benzi albe sau pot avea un reflex lărgit (artere cu
aspect de “sârmă de cupru” sau “sârmă de argint”.