Examinarea cristalinului

Structura cristalinului
Aspectul si pozitia cristalinului
Rolul cristalinului
 Examinarea cristalinului
• I nspectia la lumina zilei,
• Biomicroscopia
• Oftalmoscopia
• ecografia
 Examinare cristalinului
• Inspectia la lumina zilei: se observa pupila:
-daca are culoarea neagra, cristalinul este
transparent
-daca pupila are culoarea alba, posibil sa
fie un cristalin cataractat
 Examinarea cristalinului la
biomicroscop
• Se pot realiza sectiuni optice pentru a
aprecia localizarea opacitatilor, a unor
eventuali corpi straini sau modificarea de
pozitie
Cataracta congenitala
 Cataracta congenitala
• Opacifierea suturilor si opacitati numulare
in cortex, cataracta stelara
 Cataracta congenitala
• Cataracta congenitala cerulee
Cataracta dobandita
Cataracta subcapsulara
posterioara
Clasificarea Locs III a opacitatilor
cristaliniene
Cataracta traumatica prin
electrocutare
Subluxatia cristalinului
Examinarea la oftalmoscop
 Exaqminarea imagistica
• Ecografia oculara
 Examinarea imagistica
• RMN
 Ochiul Marcelinei
• Miniatura, pe o tabachera, expusa la
Muzeul Louvre
Iluzie optica
Iluzie optica
Ecxaminarea nervului
optic
Nervul optic

o Portiunea intra
oculara
o Portiunea intra
orbitara
o Portiunea
intracraniana
Nervul optic-portiunea intra
oculara
o Papila nervului optic
o Examinarea oftalmosacopica,
biomocroscopica si fotografierea capului
nervului optic
Papila nervului optic

o La papila nervului
optic se examineaza:
-conturul
-culoarea
-relieful
Papila patologica a n. optic
Atrofia de nerv optic
Staza papilara
Nervul optic in portiunea
intraorbitara
Investigatii imagistice

o Angiofluorografia
o OCT
Nervul optic portiunea
intraorbitara si intra craniana
o Gliom de nerv optic o Chiasma optica
ex RMN
Examinarea functionala a
nervului optic=Campul Vizual
o Leziuni retrochiasmatice
Examinarea conjunctivei
Inspecția conjunctivei palpebrale si bulbare
• Conjunctiva pleoapei inferioare –se ectropioneaza pleoapa inferioară,
pacientul este solicitat sa priveasca in sus iar examinatorul exercita o
presiune pe rebordul inferior al pleoapei inferioare
• Conjunctiva pleoapei superioare-se intoarce cu ajutorul intorcatorului
de pleoapa ,sau pe deget,pleoapa superioară iar pacientul este
solicitat sa priveasca mult in jos
• Conjunctiva bulbara se examineaza indepartand pleoapele
pacientului ; acesta este solicitat sa priveasca in toate directiile privirii
Testarea sensibilitatii

• Un tampon de vata efilata, se atinge de conjunctiva bulbara sau

palpebrala
• Folosirea unor esteziometre prevazute cu fire de par sau nailon, de
diverse lungimi si grosimi, etalonate in mg presiune
• Se apreciaza promtitudinea aparitiei reactiei de aparare,care se
manifesta prin reactia de clipit la atingerea suprafetei examinate
Proba cu vasoconstrictoare
• Pentru a diferentia congestia conjunctivala superficiala de congestia
conjunctivala profunda
• Se instileaza o picatura de adrenalina 0,1%
• Congestia conjunctivala superficiala va diminua pana la disparitie
• Congestia conjunctivala profunda se mentine
Proba cu fluoresceina sodica 1-2%
• Fluoresceina =substanta de culoare galben portocalie
• Se instileaza o picatura
• Surp]usul se spala cu xilina sau cu ser fiziologic
• Se observa ca zonele cu leziuni, cu lipsa de substanta raman coloraye
in verde
Examenul secretiei conjunctivale
• Ex cytologic=orienteaza diagnosticul:
-nr crescut de neutrofile-conjunctivita bacteriana
-eozinofile-conjunctivite alergice
-incluzii intracelulare-conjunctivite cu Chlamidii
• Examenul bacteriologic-frotiu direct colorat dupa metoda Giemsa
-insamantarea pe medii de cultura permite
identificarea agentului pathogen si efectuarea antibiogramei
Semiologia conjunctivei-modificari de culoare
• Paloarea conjunctivei=anemie sau ischemie(in arsurile cusubstante
alkaline)
• Congestia conjunctivala superficiala predominant palpebrala (in
conjunctivite)
• Congestia conjunctivala de tip ciliar in apropierea limbului sclero cornean
(in inflamatiile uveei anterioare)
• Dilatarea vaselor conjunctivale=semn de staza(in exoftalmia pulsatila)
• Hemoragia subconjunctivala –culoare rosie , apare post traumatic
• Pigmentarea =prezenta unei pigmentatii brune in vecinatatea limbului
sclero cornean –apare la persoanele pigmentate
In boala Addison, pigmentul se acumuleaza de-a lungul vaselor .limfatice
Nevul pigmentar apare ca o mica formatiune tumorala
Semiologia conjunctivei-modificari de relief
• Foliculii =hiperplazia foliciculilor limfoizi situati in epiteliu
=noduli hemisferici avasculari in centru si vascularizati in
periferie
=proemina sub conjunctiva
• Apar in cinjunctivitele foliculare
• Semn patognomonic in trahom
• Papilele hiperplazia papilelor care apar ca mici zone proeminente,
poliedrice
uneori iau aspect pseudotumoral , alteori aspect de pavaj
Apar in conjunctivitele cornice
Concretiuni albe=au sediul in glandele Henle sau in glandelr Meibonius
Semiologia conjunctivei –alte modificari
• Chemozisul =edemul conjunctivei=balonizare a conjunctivei

• Emfizemul conjunctivei =balonizare a conjunctivei prin bule de aer –in

traumatismele sinusurilor periorbitare
• Modificarile secretiei conjunctivale
-aspect mucos in conjunctivitele catarale
-aspect de spuma de sapun in disfunctia glandelor Meibonius
-aspect purulent in conjunctivitele bacteriene
Corectia viciilor de refractie stigmice

Conf univ Dr Mihaela Coroi

 Corectia Hipermetropiei
La copii intotdeauna cu cicloplegie(relaaxarea
●

muschiului ciliar/acomodatiei)
●La adultul tanar cu cicloplegie ,in functie de
varsta, activitate si daca exista discrepanta intre
acuitatea vizuala si refractia masurata fara
cicloplegie
Lentilele corectoare sunt lentile convergente, cu
●

putere de la 0,50 dioptrii la+20 dioptrii

●Dioptria unei lentile=unitatea de masura ce
corespunde puterii de convergenta sau divergenta
 Corectia hipermetropiei la copii
● Cu cicloplegie
● Monocular, apoi binocular
●Daca nu exista deviatie strabica, se da cea mai
mare lentila convexa(+) cu care vede si ultimul
rand al optotipului
●Daca exista deviatie strabica acomodativa se
face corectia cvasitotala de la inceput, sau
progresiv se creste dioptria pana la corectia totala.
Acomodatia se reduce , reflexele sincinetice se
reduc, convergenta se reduce pana la ortoforie(
 Corectia hipermetropiei la adult
In functie de varsta, de ocupatie si de valoarea
●

hipermetropiei
Se recomanda lentila cu puterea dioptrica cea
●

mai mare cu care pacientul vede la distanta

ultimul rand al optotipului
Ochelarul se foloseste si la distanta si pentru
●

aproape!
 Corectia hipermetropiei la presbit
Persoane peste40-45 ani la care acomodatia nu
●

mai este eficienta (cristalinul devine mai dens, mai

putin elastic
● Monocular, apoi binocular
●Pentru diatanta se da cea mai mare lentila
convexa cu care poate citi la optotip ultimul rand
●Pentru aproape, (35-40cm) se creste progresiv
dioptria pana citeste pe optotipul de aproape
textul cel mai marunt, practic se face aditie in
functie de vartsa la lentila corectoare pentru
 Corectia miopiei simple
● Se face cu lentile sferice divergente(-)
Se da cea mai mica dioptrie divergenta cu care
●

pacientul vede ultimul rand al optotipului

●Pentru aproape se recomanda purtarea
ochelarilor sau a lentilelor de contact, pana la
varsta de aprox 45 de ani
Presbitul miop vede aproape de regula fara
●

ochelari
 Corectia miopiei degenerative
(miopia forte)
● Se face cu lentile divergente
●Se da cea mai mica dioptrie cu care pacientul
vede cat mai multe randuri la optotip, dar fara a
exagera in ceea ce priveste performanta vizuala.
Cu cat dioptria lentilei divergente este mai mare,
cu atat obiectele par mai mici, pacientul este mai
nemultumit
 Alte reguli de prescriere a corectiei
optice
● Varsta si profesia sunt esentiale
Corectie monoculara apoi proba corectiei
●

binoculare
●Pentru ochelarii de distanta, proba
“plimbatului”este esentiala.
●Educarea pacientului cu privire la purtatul
corectiei optice pentru distanta, pentru aproape si
informarea lui privind perioada de acomodare cu
ochelarul
Examinarea uveei
Irisul
• Diafragma opaca datorita epiteliului pigmentar care este pe fata
posterioara
• Se scalda in umoarea apoasa si delimiteaza camera anterioara intre
cornee si fata sa anterioara si camera posterioara intre fata anterioara
a cristalinului si fata sa posterioara , de culoare neagra
• Prezinta o parte musculara : sfincterul pupilar si dilatatorul pupilar
• Prezinta in centru un orificiu –pupila care regleaza cantitatea de
lumina ce patrunde in globul ocular
• Are travee groase si ramificate care delimiteaza niste depresiuni =
criptele Fuchs
Irisul
• Este vascularizat de arterele ciliare lungi si artrele ciliare anterioare,
care formeaza la periferie marele cerc arterial
• Este inervat de nervii ciliari scurti, ramuri din ganglionul ciliar,si nervii
ciliari lungi, ramuri ale nervului nazal
• Circumferinta mare a irisului se continua la nivelul limbului cornean si
a ligamantului pectinat (lig.pectinatum anguli irido-cornealis) cu
corpul ciliar
Examinarea irisului la biomicroscop
• Aspectul biomicroscopic al irisului
-culoarea irisului
-relieful irisului
-reflexele pupilare
-prezenta elementelor patologice
Rubeoza iriana
Modificari de forma
• Colobomul irian
Iridodializa
• Dezinsertia periferica a irisului
Alte modificari ale irisului
• Iridodoneza :tremorul irisului la miscarile globului ocular cand se
pierde suportul cristalinian posterior
• Edemul irian: ingrosarea irisului si stergerea reliefului normal
Sinechiile iriene posterioare si anterioare
Noduli irieni, tumorile iriene
Atrofia iriana
Examinarea pupilei
• Situarea pupilei spre periferie=corectopie
• Mai multe orificii pupilare=policorie
Modificarile de forma ale pupilei
• Pupila ovalara,rectilinie, cu contur dintat, deformata
Modificarile de dinamica pupilara

• Pupila Adie=pupila midriatica, unilaterala, persitenta ce raspunde

greu, la lumina si se contracta la privirea de aoroape ( pupila tonica la
privirea de aproape)-apare in leziuni ale ganglionului ciliar
Modificari de dinamica pupilara
• Pupila Argyl-Robertson=pupila miotica cu reflex fotomotor direct
abolit si cu pastrarea reflexului de mioza la apropiere
• Apare in neurosifilis si in diabetul zaharat
Pupila Marcus Gunn
• DPAR=defect pupilar afferent relative
• Apare in leziuni ale n optic la un ochi
• Antreneaza o scadere a reflexului la lumina
• Iluminarea ochiului sanatos duce la mioza
• Iluminarea ochiului bolnav se observa o usoara
mioza urmata de midriaza brusca
Corpul ciliar
Examinarea corpului ciliar
• Ecografic
• OCT
Examinarea uveei
• Examen oftalmoscopic, ecografic, RMN
OCT

Membrana neovasculara coroidiana

Ruptura epiteliului pigmentar
Examinarea corneei
Conf Univ Dr Coroi Mihaela
 Examinarea corneei
• Forma,
• Dimensiunea
• Luciul
• Transparenta
Biomicrocopul
• Sistem optic, binocular cu sursa de lumina reglabila, mobila si un
sistem de marire a imaginii
• Pacientul asezat pe scaun, sta cu barbia pe o mentoniera si cu fruntea
a[licata pe o banda fixa
• Examinatorul isi regleaza distanta interpupilara pentru oculare, si
dupa caz si dioptriile
• Se foloseste pentru examinarea de ansamblu un obiectiv mai mic
• Pentru detalii se folosesc imagini marite, fanta de lumina se poate
ingusta, si daca sursa de lumina pozitionata la 45 ⁰ se pot realiza
sectiuni optice pentru detalii de mare finete
Iluminarea biomicroscopica
• Iluminarea directa = pozitionarea fascicolului luminos direct pe
structura examinata –poate fi difuza sau in fanta ingusta, pt sectiune
optica
• Iluminarea indirecta : fascicolul de lumina se directioneaza spre alta
structura=directionam fascicolul de lumina spre iris si observam
corneea in lumina reflectata (retoiluminarea)
Examinarea la biomicroscop
Fanta ingusta pentru sectiune optica
Colorarea cu fluoresceina 1-2%
Abrazie corneana
Keratoscopia=decelarea modificarilor de
forma
Discul lui Placido
Keratometria
• masurarea razelor de curbura corneene pe meridianele principale
• Utila in prescrierea lentilelor decontact si la calcularea puterii
cristalinului artificial
Keratometria
Topografia corneana masoara razele de curbura pe
toate meridianele= harta tridimensionala a
curburilor corneene
Keratoconul
Topografia corneana
keratocon
Pahimetria corneana
• Masoara grosimea corneana prin metode optice sau ultrasonice

• Valori normala550
microni
Microscopia speculara
• Se numara celulele endoteliale (2500/mm²)
• Arhitectura celulelor
endoteliale
Sensibilitatea cornana
• Esteziometre calibrate
• Tampon de vata efilata la un capat
• Examinarea se face dispre latetal , niciodata din fata
 Lucrari practice

Prezentarea unui cabinet de

consultatii oftalmologice
 Dotarea cabinetului de oftalmologie
• 1. Optotip pentru distanta
• Sunt stadardizati
• Au 10 randuri cu litere sau cifre din ce in ce
mai mici
• Se determina acuitatea vizuala monocular
pentru distanta, de la 5m, ,fara corectie, si cu
corectie sau cu punctul stenopeic
• Notarea se face in felul urmator primul rand
0,1,al doilea 0,2...si ultimul 1 si se specifica
daca s-a folosit sau nu corecte optica ex
AV/OD=0,3 FC
• AV/OD=1CC
• Optotip pentru aproape, de regula pentru 35-
40 cm, sunt texte scurte, cu litere din ce in ce
mai mari
 DOTAREA CABINETULUI DE
OFTALMOLOGIE
• Trusa de lentile prevazuta cu loe3ntile sferice convexe si concave de la 0,50
dioptrii la 20 de dioptrii, lentile cilindrice convexe si concave de la 0,50 diotrii
la 6 dioptii, lentile prismatice de la 1 la 6 dioptrii, un punct stenopeic care este
o ‘lentila’ mata„prevazuta cu un orificiu de 2mm
• Autorefractometru pentru determinarea refractiei
• Biomicroscop pentru examinarea polului anterior. Este un sistem optic,
prevazut cu iluminare si cu posibilitatea de a face fanta cu ajutorul careia se pot
face ‘sectiuni’optice.biomicroscopul trebuie sa aibe si aplanometru pentru
masurarea presiunii intraoculare
• Perimetru computerizat pentru examinarea campului vizual
• Oftalmoscop direct si/sau indirect, retinofoto pentru examinarea fundului de
ochi
• Tabele pseudoizocromatice pentru testarea simtului cromatic
• Ecograf ocular
• OCT tomograf in coerenta optica
• Microscop specular
Trusa de lentile
biomicroscop
Oftalmoscopia directa
Oftalmoscopia directa
Oftalmoscopia indirecta
Perimetru computerizat
Ecograf ocular
Tomograf in coerenta optica
 Examinarea pacientului cu afectiuni
oftalmologice
• Anamneza – motivele prezentarii la oftalmolog
-modificarea vederii
-durere oculara sau perioculara
-lacrimare
-fotofobie
-vedre dubla
-fosfene (senzatii luminoase)
-metamorfopsii(deformarea obiectelor, a liniilor)
-hesperanopie (scaderea vederii in ambianta
scotopica)
-tulburari de perceptie a culorilor
 Examinarea pacientului cu afectiuni
oftalmologice
• Antecedentele heredocolaterale –orienteaza
diagnosticul
• Antecedentele personale de patologie
oftalmologica si/sau patologie generala
• Istoricul bolii de la debut pana la prezentarea
la medic, felul in care au evoluat simptomele
daca a facut tratament.
Cereti intotdeauna documentele medicale
pacientului
 Examenul clinic oftalmologic
• Examinarea acuitatii vizuale fara corectie, cu corectie,
sau cu punctul stenopeic
• Examinarea obiectiva a refractiei oculare
• Examinarea motilitatii oculare
• Examinarea biomicroscopica a anexelor, a polului
anterior, a transpare4ntei mediilor oculare pana la
vitrosul anterior
• Examinarea fundului de ochi
• Masurarea presiunii intraoculare
• Examinarea simtului cromatic
 Examinarea pacientului cu afectiune
oftalmologica
• Pentru diagnostic pozitiv, cand este necesar se
mai fac
• -campul vizual cu ajutorul perimetrului
computerizat
• Ecografie oculara
• Pahimetrie
• Tomografie oculara un coerenta optica
Examinarea retinei
Retina structura histologica
Examinarea fundului de ochi
• Papila nervului optic, reprezintă locul pe unde fibrele nervului optic
(axonii celulelor ganglionare) ies din globul ocular:
• are aspectul unui disc ovalar de 1/1, 5 mm, plan, cu contur clar,
culoare galben – roz;
• Macula este localizată posterior, pe axul optic al globului ocular, la 3
mm temporal de papila nervului optic;
• Retina periferică - dincolo de ecuator retina se subţiază şi conţine
numai celule de susţinere – ( celule gliale şi celule Műler)
Aspectul fundului de ochi in oftalmoscopia
directa
Ecografia oculara
• Metoda imagistica folosita in diagnosticul si monitorizarea unor boli
oculare: dezlipirea de retina, hemoragia in vitros, dezlipitea de
coroida, retinoblastomul, melanomul coroidian, corpi straini
intraoculari
• Ecografia axiala in modul A = furnizeaza o afisare unidimensionala a
ecourilor de intoarcere;
Ecografia oculara
• Ecografia oculara in modul B furnizeza imaginitip "felie" compuse din
mai multe puncte confluente cu grade diferite de stalucire
Angiografia cu fluoresceina
• Injectarea de fluoresceina sodica (10-20%) in circulatia venoasa,de
regula vena anticubitala
• Vizualizeaza circulatia arteriala si venoasa, permite identificarea
neovaselor, a zonelor atrofice
Tomografia in coerenta optica OCT
• Cu ajutorul OCT in domeniul spectral putem observa straturile retinei
cu precizie asemenea unui specimen histologic la microscopie.
Aspectul FO si ai OCT –ului in degenerescenta
maculara legata de varsta uscata si umeda
Examinari electrofiziologie
• Electro-oculograma
• Corpul ochiului este un dipol, iar corneea are o sarcină
electrică pozitivă, spre deosebire de retină. Semnalul electric
care rezultă din mișcarea ochilor este amplificat folosind
curent continuu sau alternativ.
• Durata măsurătorilor nu trebuie să depășească 5-7 secunde.
În caz contrar, se acumulează erori. Precizia măsurării este
influențată de anatomia feței, de calitatea contactului dintre
electrozi și piele, de starea generală a pacientului..
Examinari electrofiziologice
Electroretinografie

• Această tehnică de cercetare se bazează pe înregistrarea grafică a activității

componentelor retinei, care se dezvoltă pe fundalul iritării acesteia de către
cuantele ușoare.
• Este indicat pentru diagnosticul modificărilor patologice în părțile retinei.
Metoda este precisă și face posibilă stabilirea unui diagnostic chiar înainte de
modificări vizibile în structurile organului și este indispensabilă atunci când
mediul transparent al analizorului ocular devine tulbure
• Modificările indicatorilor de cercetare indică procese patologice în membrana
lui Bruch, în zonele pigmentate ale ochiului, în sistemul retinian.
• Procedura nu se efectuează în caz de procese inflamatorii și infecțioase acute
în sistemul ocular,
Metoda potentialelor evocate vizual
• Potențiale evocate vizual - indicate pentru studiul proceselor
patologice în tractul vizual.
• Obiectele diagnosticului sunt nervii optici, retina, regiunile creierului
responsabile de recunoașterea imaginilor vizuale din creier..
• Rezultatele studiului sunt prezentate sub forma unei
electroencefalograme, care descrie activitatea funcțională a zonelor 17,
18 și 19 ale părții occipitale a creierului. Indicații pentru cercetare:
• edem, procese inflamatorii în sistemul ocular;
• procese atrofice;
• tulburări de compresie;
• leziuni oculare;
• suspiciune de oncopatologie a sistemului de analiză vizuală, inclusiv a
creierului.
 Examinarea pacientului pentru
diagnostic de glaucom primar cu
unghi deschis
Conf univ dr Coroi Mihaela
Glaucomul cronic cu unghi deschis
• Afectiune neurodegenerativa, multifactoriala:
• Presiunea intraoculara cu valoare nociva pentru celulele ganglionare
si axonii lor
• Statusul vascular
• Componenta genetica
• Miopia forte
Examinarea clasica
• Pio
• Examinarea papilei nervului optic
• Gonioscopia
• Examinarea campului vizual
Examinari moderne
• Examinari imagistice ale unghiului camerular: ecografia UBM
• Oct pentru nervul optic
• Oct pentru
complexul
ganglionar
macular
Unghiul irido-cornean
• Trabeculul format din lamele care se intretaie si dau nastere unor
orificii de 12-2 microni;este alcatuit din trabeculul uveal, trabeculul
corneoscleral si trabeculul cribriform sau juxta canalicular

• Canalul Schlem:vas inelar intralimbic; pe peretele dinspre camera

anterioara se deschid orificiile trabeculului cribriform iar pe peretele
opus sunt orificiile de comunicare cu reteaua vasculara intrasclerala

• Plexul intrascleral =retea vasculara bogat anastomozata ;primeste

colectoare ce vin de la canalul lui Schlem si de la plexul ciliar
Structurile unghiului iridocornean
Canalul lui Schlem si plexul vascular
intrascleral
Unghiul iridocornean
Masurarea presiunii intraoculare
• Aplanometria
Masurarea presiunii intraoculare
• Tonometria Schots
Tonometru non contact
Gonioscopia
Gonioscopia
 Elementele
gonioscopice
Gradul 0 unghi camerular inchis, nu se
vizua;izeaza nici un element
Gradul I={unghi sub 10 grade}, se vizualizeaza
numai linia Scwalbe
Gradul II, (sub 20 grade), se vizualizeaza
trabeculul corneo scleral si linia Scwalbe
Gradul III (unghi deschis intre 25-45 de
grade), se vizualizeaza linia Scwalbe,
trabeculul, si pintenele scleral
Gradul IV (unghi deschis la 45 de grade, se
vad toate elementele;linia lui Schwalbe,
trabeculul, pintenele scleral si banda ciliara
Examinarea papilei nervului optiv
Evaluarea rapetului C/D
Examinarea campului vizual
Campul visual normal
Modificarile campului vizual
Progresia deficitelor perimetrice
Tomografia in coerenta optica in glaucom
Analiza capului nervului optic in OCT
Analiza OCT a complexului ganglionar macular in
diagnosticul precoce al glaucomului primar cu
unghi deschis
Analiza complexului ganglionar macular in
diagnosticul precoce al GPUD
Examinarea functiei vizuale
 1. Examinarea acuitatii vizuale
pentru distanta si pentru aproape
• AV=capacitatea ochiului de a distinge forma, conturul
,dimensiunea si detaliile

• Vederea cea mai clara se realizeaza in regiunea

maculara –foveolara datorita prezentei aici numai a
conurilor si a structuri liniare a conexiunilor- fiecare
celula fotoreceptoare (con)face sinapsa cu o singura
celula bipolara , si fiecare celula bipolara face sinapsa cu
o singura celula ganglionara
• In retina periferica 10-100celule fotoreceptoare fac
sinapsa cu un nr mai mic de 10 de celule bipolare, si
acestea cu cu o singura celula ganglionara
• Regiunea maculara cu foveea in centru se
afla pe axul optic al globului ocular
 Acuitatea vizuala
• Minium vizibile:pentru a percepe
un detaliu, este necesar ca pe
retina sa se formeze o imagine
sub un unghi de 1 grad arc de
cerc, ceea ce corespunde cu o
imagine retiniana de 4 microni
• Minimum separabile(acuitatea
vizuala sau acuitatea Snellen) :
pentru a percepe separat doua
detalii este necesar ca intre
imaginile lor retiniene sa existe un
spatiu neimpresionat tot de
dimensiunea unui arc de cerc, de
aprox 4 microni (practic doua
detalii impresioneaza doua celule
fotoreceptoare diferite)

https://www.gatinel.com/wp-content/uploads/2012/01/acuite-resolution-590x442.png
• Organizarea retinei se face atat in coloane verticale cat si prin
conexiuni intre aceste coloane.
• Fotoreceptorii sunt situati spre exterior astfel ca lumina traverseaza
toate straturile retinei senzoriale pentru a ajunge la nivelul
segmentelor externe, bastonase si conuri.
• La nivelul fotoreceptorilor are loc fototransductia semnalului
luminos in semnal nervos.
• Fotoreceptori fac sinapsa cu celulele bipolare si acestea din urma
fac sinapsa cu celulele ganglionare.
• Celule ganglionare transmit semnalele nervoase prin prelugirile
axonale, care formeaza nervul optic, spre creier pentru a fi analizate
si interpretate ca imagine .
• Coloane verticale (fotoreceptori- celule bipolare-celule ganglionare)
sunt interconectate prin celulele orizontale si amacrine pentru o
corecta procesare a semnalului la nivelul retinei.
 Optotipii stadardizati
• Semnele cele mai mici din ultimul rand sa fie vazute sub un unghi
de 5 minute arc de cerc iar grosimea literelor sa corespunda unei
deschideri unghiulare de 1 minut
• Astfel spus acuitatea vizuala Snellen este masurata cu ajutorul unor
teste construite in asa fel ca fiecare semn sa subintinda un unghi de
5 minute de arc de cerc iar fiecare element al semnului sa
subintinda un unghi de 1 minut arc de cerc
• Exista o diferenta intre unghiul minim propus de fiziologi (in
laborator si cu pacientul complet sedat) si unghiul minim propus de
clinicieni pentru ca ochiul uman datorita musculaturii externe
prezinta o mica miscare oscilatorie continua, care face ca fiecare
punct din spatiu sa ii corespunda o pata focala. Pentru a separa cele
doua pete focale este necesar ca unghiul minim de separare sa fie
de un minut de arc de cerc.
 Optotipii standardizati
• Au cate 10 randuri de litare si fiecare rand
corespunde acuitatii vvizuale de la 0,1 sau 5/50
la 1 sau 5/5
• Se folosesc optotipi pentru distanta de 5 metrii
(in oftalmologie distanta de 5 m este considerata
infinitul oftalmologic pentru ca aceasta este
distanta pentru care nu mai este solicitata
acomodatia cand privim departe
• AV=d/D unde d este distanta la care este asezat
pacientul si D este distanta de la care ochiul
emetrop poate citi simbolul
 Acuitatea vizuala
• Examinarea se face monocular
• Se testeaza prima data ochiul drept, ochiul stang fiind acoperit
• Testarea se face initial fara corectie
• Daca pacientul citeste ultimul rand, AV=5/5 sau 1 fc
• Daca pacientul citeste doar primul rand, AV=5/50 sau 0,1
• Daca pacientul nu vede primul rand, pacientul se apropie de optotip si cand
vede primul rand,se noteaza distanta: de exemplu 1/50fc
• Daca nu vede primul rand de la un m ,pacientului I se arata de getel si I se
cere sa le numere, apropiindu-ne progresv (ex. AV= nd la 20cm, fc)
• Daca nu numara degetele miscam mana in fata ochiului, si daca o vede Av
este pmm. Fc (percepe miscarea mainii fara corectie)
• In cazul in care nu percepe miscarea mainii, se proiecteaza o lumina
ingusta, de la oftalmoscop sau de la o lanterna oftalmologica, in toate cele 4
cadranele. Daca o vede, AV=pl in toate cadranele
• Daca NU VEDE LUMINA IN NICUN CADRAN, AV=fpl
 Acuitatea vizuala

• In situatia in care este AV scazuta fara corectie pentru a

diferentia o tulburare functionala de o afectiune organica,
folosim punctul stenopeic (lentila opaca prevazuta cu un
orificiu de 1,5-2mm)
• Daca pacientul citeste si ultiumul rand, inseamna ca
este o tulburare functionala, un viciu de refractie care se
corecteaza cu lentle AV=5/5 sau 1 cps
• Daca acuitatea vizuala nu se corecteaza, inseamna ca
este o afectiune organica: tulburare a mediilor
transparente sau o afectiune retiniana sau o afectiune a
nervului optic
 Examinarea acuitatii vizuale de
aproape
• Se folosesc optotipi de aproape care au
tiparite fracmente de texte de dimensiuni
din ce in ce mai mici.
• Optotipii sunt astfel calculati ca sa se
poata citi textele de la 33 cm (30-40cm)
• Examinarea si corectia cu lentile daca este
cazul se face monocular, apoi binocular
 2. Examinarea campului vizual
• CV= totalitatea punctelor din spatiu pe care le
poate percepe un ochi imobil
• CV monocular este limitat de proeminentele
regiunilor periorbitare
• De aceea, campul vizual cuprinde
-superior 45-50°
-nazal 50-60°
-inferior 60-70°
-temporal 80-90°
 Campul vizual
• Absenta de fotoreceptorilor la nivelul
papilei nervului optic determina aparitia
unui scotom fiziologic in cv, denumita pata
oarba sau pata lui Mariotte, situat la12-15
grade temporal fata de punctul fixatie, sub
meridianul orizontal
• Campul vizual binocular =totalitatea
punctelor din spatiul cuprins de cei doi
ochi
 Campul vizual
• Examinarea campului vizual se face,
monocular cu ajutorul perimetrelor
computerizate
Perimetrie computerizata
Perimetria statica computerizata
• Foloseste stimuli luminosi stationari , de
diverse marimi , cu intensitati si marimi
luminoase variabile
• Cea mai folosita metoda de examinare din
serviciile de oftalmologie
 Perimetria cinetica
• Introdusa de prof Hans Goldman
• Pe cupola aparatului stimulii luminosi sunt
mobili si se misca pe toate meridianele
• Primele aparate au fost manuale
• In prezent sunt programe incluse in
perimetrele computerizate
 Campul vizual binocular
• Prezinta o zona centrala de aproximativ 60
de grade in care campurile vizuale ale
celor doi ochi se suprapun
• Temporal, de fiecare parte exista o zona
de 30 de grade cu camp vizual numai
pentru ochiul respectiv
 Modificari ale periferiei campului
vizual
• Stramtorari concentrice sau
sectoriale(hemianopsii)
 Modificari in interiorul campului
vizual
• Scotomul fiziologic reprezentat de proiectia in
campul vizual a papilei nervului optic, situat usor
sub meridianul orizontal, temporal,intre12-16
grade
• Scotoamele patologice unice sau
multiple,pozitive cand sunt percepute de pacient
ca pete negre, sau negative , pe care pacientul
nu le percepe dar se evidentiaza prin
examinarea campului vizual
Scotoame vizuale
 Senzatia de culoare
• Abilitatea retinei de a percepe diferite
radiatii monocromatice din spectrul vizibil
cu lungimi de unda cuprinse intre 375-760
nanometrii
• ROGVAIV
 METODE DE EXAMINARE A
SENZATIEI DE CULOARE
• Metode de denumire
• Metoda de egalizare cu ajutorul
anomaloscopului Nagel :obectivul aparatului are
o jumatate colorata in galben spectral pur si o
jumatate in care se poate obtine culoarea
galbena amestecand doua culori spectrale pure
rosu si verde. Se cere pacientului sa obtina un
galben cat mai apropiatde cel de referinta-
protanomalii au nevoie de mai mult rosu,
deuteranomalii de mai mult verde
• Metode de discriminare cromatica sau tabele
pseudoizocromatice(ishihara)
Anomaloscop Nagel
 Tabele pseudoizocromatice
• Realizate din puncte
Simtul cromatic